13 matches
-
100 de numere ale anului 1838 (1.000 de euro) formează o plajă largă de oferte. Nu putem omite "Opera", de Cornelius Tacitus, ediția întocmită de Iustus Lipsius, Anvers, 1627 (600 de euro). Cele șase călătorii ale lui John Baptista Tavernier Baron de Aubonne Tacit (56 - 120) a trăit în ceea ce se numește vârsta de argint a literaturii latine. În atenția sa au stat, în primul rând, împărații Tiberius, Claudius și Nero, dar a tratat despre evenimentele care au început de la
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
a fost prezentat în 1656 împăratului mugal Shah Jahan. Este și motivul pentru care am scris aceste rânduri. Mai tarziu alții afirmă că el ar fi fost tăiat din Marele Diamant Mugal descris de comerciantul francez de bijuterii Jean Baptiste Tavernier în 1665, în urma căreia lipsa strălucirii și a formei îl făcea neplăcut. În orice caz a făcut parte din pradă lui Nadir Shah împreună cu frumosul Tron de Aur Păun pe care acesta le jefuiește din Delhi în 1739 și le
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441863777.html [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
ca profesor, precum și ca ziarist și moderator la radio și la televiziune. În anul 1998 a absolvit cursurile Academiei de Teatru și Film din București, contribuind apoi în calitate de regizor secund la filme cunoscute precum "Le Capitaine Conan" (1996, regia Bertrand Tavernier) și "Train de Vie" (1998, regia Radu Mihăileanu). A regizat câteva scurtmetraje, pentru care a primit mai multe premii, printre care și cel pentru cel mai bun regizor, la Festivalul Dakino, în anul 2000, pentru "Zapping". Lungmetrajul "Occident" (2002) a
Cristian Mungiu () [Corola-website/Science/307697_a_309026]
-
funerare, Turnurile Tăcerii se îndreaptă fiecare către cerul altei divinități supreme. Misionari, comercianți, călători ori diplomați francezi sau britanici, ajunși în Persia sau India, P. Raphaël du Mans1, P. Gabriel de Chinon 2, Cavalerul A. de Chardin 3, Thevenot sau Tavernier 1, Henry Lord2, George Bouchier sau James Fraser 3, primii care scriu despre acești supraviețuitori ai vechilor preoți ai focului, „les ignicoles”, cum îi numea d’Herblot în a sa Bibliothèque Orientale, învinși de împăratul Heraclius și cuceriți de armatele
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
rapoartă mai mult la starea contimporană șs.m.ț a țărilor vizitate, decât la monumentele și instituțiunile antice; acest caracter ni-l prezentă o sumedenie de relațiuni de călătorie de prin al XVII-lea secol, și anume (...) a neguțătorului francez Tavernier (1605-1687), carele, reîntorcându-se din Persia și din India, vându lui Ludovic al XIV-lea diamante pe prețul de trei milioane și apoi, abuzând în Paris de luxul său oriental, sărăci și muri foarte bătrân la Berlin; a instruitului Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
ani de la nașterea lui Eugen Ionescu scriu Matei Călinescu (Dimensiunea politică) și Ioan Petru Culianu (Ionescu, Mântuitorul). Un portret al lui Nicolae Manolescu la a cincizecea aniversare este creionat de Virgil Nemoianu. Numărul 3/1991 e dedicat memoriei lui René Tavernier și a lui Ioan Petru Culianu. Dens este compartimentul rezervat dialogurilor. Astfel, Dan Alexe publică, sub titlul Ce-ar mai fi de spus?, „convorbirile libere într-o țară ocupată” dintre Dan Petrescu și Liviu Cangeopol, un text politic menit să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
cinéma", apoi nume de marcă al faimosului "nou val francez"), Claude Pinoteau (75 de ani, specialist al filmelor de acțiune cu nume sonore, pe generic, și autor al multor succese de public ale cinematografului francez din anii '70-'80), Bertrand Tavernier (59 de ani, odinioară critic de film și mare admirator al cinematografului american, devenit, apoi, un regizor ce știe să analizeze cu finețe raporturile dintre personaje, dar și un cineast angajat, practicând un cinema al "intervenției sociale", de un schematism
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
Valențiu Grigorescu, Gelu Solomonescu, Richard Stein, Marcel Dragomir, Camelia Dăscalescu, Laurențiu Profeta, Petre Mihăescu, Dan Dimitriu, Claudia Daniela Nacu, Dani Constantin, Vasile Veselovschi, Temistocle Popa, George Grigoriu, Viorel Gavrilă, Dan Ardelean, Dan Mizrahy, Enrico Fanciotti, Andrei Proșteanu, Constantin Alexandru (Ramon Tavernier), Claude Romano (George Sbârcea), Sile Dinicu... Numai din această înșiruire ne dăm seama cât de densă a fost activitatea lui Dorin Anastasiu, îndeosebi în perioada când pentru soliștii noștri compozitorii scriau special. Cu o parte din aceste cântece, interpretate cu
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-journal/Journalistic/83844_a_85169]
-
în vara lui 1984, am avut șansa să văd în aceeași zi două filme franțuzești, ambele premiate. Cel dintâi se intitula „Une dimanche à la campagne“ și luase Palme d’Or la Cannes. Era opera unui cunoscut regizor francez, Bernard Tavernier. Filmul relata în imagini splendide, grupate în așa fel încât să sugereze tablouri ale impresioniștilor, de la Manet și Monet la Seurat și Pissaro, o vizită în familie, în week-end, la țară, în casa cu grădină și lac a unei bătrâne
Miza în artă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5952_a_7277]
-
de aproape, mult prea de aproape, încât tresar, bătăile neașteptate ale pendulei. Da, nu mai este mult și soneria are să înceapă să sune fără întrerupere, la intrare, întind mâna spre pomiera de bronz și anvelopele mătăsoase îmi foșnesc sub degete, Tavernier à Paris scrie în mijlocul cadranului, cum să te împaci cu gândul că un drum până la Paris a ajuns o imposibilă aventură ? Cum să pot înțelege că o cortină de foc mă desparte de mâna colegială care, pe dosul acestui plic
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din 1829-1830. În sfârșit, la Craiova Comitetul de asistență a rămas neschimbat, "dohtorului" Feraru dîndu-i-se însă ca ajutor pe "pomojnicul dohtor Vilag"105. Tot în această perioadă de maximă virulență a epidemiei, generalul Kiseleff l-a însărcinat pe doctorul Alcibiade Tavernier din București să publice o broșură cu sfaturi practice pentru combaterea molimei, ceea ce s-a și înfăptuit, apărând atunci Povățuiri pentru Holera - Morbus, în 16 pagini. Publicația a fost urmată de o expunere mai largă, tipărită în limba franceză și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
primit în dar "inele cu briliante"134. Ca și în Moldova, crunta epidemie de holeră din Țara Românească a prilejuit apariția unor scrieri cu caracter medical, alcătuite de doctori care au combătut această boală. Am amintit de broșura doctorului Alcibiade Tavernier, care nu s-a bucurat de o bună primire în cercurile oficiale. În schimb, protomedicul Constantin Estiotu a redactat, la rândul său, în București, la 1/13 octombrie 1831, un articol pe această temă, care a fost însă publicat în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fragment dramatic din Zail Sturm de Scarlat Callimachi și minipiesa Conseil de revision a lui Marinetti și Cangiulio. Textul lui St. Vidran despre „Arta nouă“ este un eseu de „morfologie culturală” fără referiri la teatru. Relevant rămîne articolul lui Const. Tavernier, care - asemenea colegilor de la Integral - deplînge retardarea fenomenului teatral autohton în raport cu „revoluția” din celelalte arte: „Paralelismul evolutiv al artelor în România pare să se fi rupt definitiv. Am avut în ultimul timp manifestări publice de artă nouă în domeniul picturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]