66 matches
-
cărui înmulțire este rezultatul adaptării în Europa a lucrului pe etape, perfecționat în întreprinderile de dincolo de Atlantic. Aceștia sînt muncitorii "specializați" [ouvriers specialisés], numeroși în ramurile cele mai modeme ale industriei, cele care, ca industria de automobile, au adoptat motoarele taylorismului și au transformat radical modul de lucru industrial. Desigur, muncitorii calificați nu au dispărut din uzina modernă. Din contra, aceștia ocupă un loc important în operațiunile de ajustare, de utilare, de reglare și de finisare care nu necesită automatizarea benzilor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
bazeze pe soluții ecoinovative, iar sursele alternative de energie să ia locul celor convenționale, se poate spune că acestea reprezintă modele demne de urmat. Un alt curent prezent În arhitectura actuală a soluțiilor alternative de ieșire din criză este Digital Taylorism, dezvoltat de profesorul Philip Brown de la Universitatea din Cardiff și prezentat la conferința organizată de Comisia Europeană la Bruxelles, „European Business Forum on Vocational Training”, 7-8 iunie 2012, la care am avut onoarea să fiu invitat. Potrivit acestei abordări, se
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
eficientizarea ciclului de producție sunt Înlocuite de folosirea cunoașterii ca sursă de creștere economică. Cunoașterea deținută de specialiștii implicați În activitățile economice este transformată În factor de producție, după modelul din figura 2.1.2. Figura 2.1.2. Digital Taylorism - transformarea cunoașterii În factor de producție „Companiile au răspuns prin Încercarea de a reduce costul muncii de cunoaștere prin procesul de capturare a cunoștințelor numit Digital Taylorism.... Creșterea acestuia implică translația variatelor forme ale muncii de cunoaștere În cunoaștere pentru
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
producție, după modelul din figura 2.1.2. Figura 2.1.2. Digital Taylorism - transformarea cunoașterii În factor de producție „Companiile au răspuns prin Încercarea de a reduce costul muncii de cunoaștere prin procesul de capturare a cunoștințelor numit Digital Taylorism.... Creșterea acestuia implică translația variatelor forme ale muncii de cunoaștere În cunoaștere pentru muncă (operativă, n.a.) care poate fi distribuită digital În toată lumea.”<footnote Brown, P., Lauder, H., Ashton, D. (2012), The Global Auction - The Broken Promises of Education, Oxford
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Regimul de acumulare din secolul al XIX-lea a fost calificat drept extensiv, deoarece creșterea producției avea loc ca urmare a mobilizării unei cantități crescute de muncă și capital. Odată cu punerea la punct a unei organizări științifice a muncii, cu taylorismul, sporurile de productivitate s-au accelerat și regimul de acumulare a devenit intensiv. Aceasta a condus la o creștere impor-tantă a producției, ceea ce a făcut posibilă dezvoltarea consumului gra-ție creșterii veniturilor. Este ceea ce s-a numit fordism; Dar tranziția între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
auspiciile laboratorului de studiu asupra oboselii (creat de c?tre L. J. Henderson, cel care a introdus opera lui Pareto �n Statele Unite), ?i ale departamentului de cercetare industrial?. Considerat? că fondatoare ale �sociologiei industriale�, aceast? cercetare pune �n lumin?, contra taylorismului dominant, influen?a determinant? a rela?iilor sociale din atelier asupra productivit??îi lucr?torilor (Roethlisberger ?i Dickson, 1939). Ele arăt? ?i grijă existent? la Harvard de a �nscrie explicit cercetarea empiric? �n cadre teoretice diverse, fiindc? Mayo (1933) are
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
În afacerile familiale care Încă dominau În Europa. Acolo, metodele manageriale de modă veche, care combinau un paternalism benign, respect pentru tradițiile artizanale și antagonismele de clasă au acționat ca o frână pentru entuziasmul nestăvilit cu care a fost primit taylorismul În America. Europenii erau și mai puțin Înclinați să introducă eficiența În sfera personală, socială și culturală. Aceasta din nou se datorează modului diferit În care europenii și americanii concepeau manipularea spațiului și timpului În era modernă. Europenii erau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în condiții de sărăcie însă, o asemenea soluție nu este economic adecvată, preferându-se forma extinsă, mai eficientă în utilizarea unor resurse economice sărace. Discuțiile actuale asupra factorilor determinanți ai organizării muncii iau în considerare mulți factori de tipul P. Taylorismul, cu opțiunea sa netă pentruprincipiul simplificării muncii, a fost se pare un produs adecvat pentru America primei jumătăți de secol: o forță de muncă alcătuită din emigranți, slab calificată, nedisciplinată, extrem de mobilă, trăind în condiții social-economice și culturale precare (Davis
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care a dus la o diviziune extremă a muncii, nu reprezintă o etapă necesară în logica evoluției tehnologiei. Ea a fost impusă mai degrabă de logica unui anumit tip de organizare socială. L.E. Davis (1971) argumentează, de pildă, că succesul taylorismului în America începutului de secol trebuie explicat prin necesități sociale, și nu tehnologice: integrarea rapidă, într-un proces de producție modern, a unei mase mari de imigranți nedisciplinați, extrem de inegali din punctul de vedere al pregătirii profesionale, cu o mare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Este meritul lui F. Taylor de a fi elaborat un prim sistem de management orientat direct și în principal asupra problematicii salariaților, sistem care, în linii mari, mai este aplicat și astăzi, deși, el este socotit ca istoricește depășit („criza taylorismului”). Taylorismul - socotit a fi conceput și practicat o paradigmă tehnocratică, technocratismul, consideră factorul tehnologic ca esențial în practica managerială, omul fiind secundar. „Proiectul sistemelor tehnico-centrice este demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați într-un mod mecanicist, ca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
meritul lui F. Taylor de a fi elaborat un prim sistem de management orientat direct și în principal asupra problematicii salariaților, sistem care, în linii mari, mai este aplicat și astăzi, deși, el este socotit ca istoricește depășit („criza taylorismului”). Taylorismul - socotit a fi conceput și practicat o paradigmă tehnocratică, technocratismul, consideră factorul tehnologic ca esențial în practica managerială, omul fiind secundar. „Proiectul sistemelor tehnico-centrice este demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați într-un mod mecanicist, ca o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pacoste, o șansă de incertitudine, ca un rău necesar”<footnote Kidd, Paul, Organization, People, and Technology in European Manufacturing, Commission of the European Communites, vol III, Brusells, 1990, p. 2. footnote>. H. Ford, cel care a dus mai departe principiile taylorismului prin introducerea benzii rulante, a dat următoarea descriere taylorismului: „Altădată, când se depunea o muncă manuală, un singur meseriaș făcea un lucru de la început la sfârșit. Odată cu primele mașini există interesul de a diviza operațiile pentru ca fiecare mașină și fiecare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
footnote Kidd, Paul, Organization, People, and Technology in European Manufacturing, Commission of the European Communites, vol III, Brusells, 1990, p. 2. footnote>. H. Ford, cel care a dus mai departe principiile taylorismului prin introducerea benzii rulante, a dat următoarea descriere taylorismului: „Altădată, când se depunea o muncă manuală, un singur meseriaș făcea un lucru de la început la sfârșit. Odată cu primele mașini există interesul de a diviza operațiile pentru ca fiecare mașină și fiecare om să execute o singură și unică operație. Diferența
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
vedea paragraful 3.2) diferite sisteme de management axat pe post, în raport cu tipul relațiilor sociale din cadrul instituției (capitolul 8). Sistemele tayloriste (tehnocentrice) se remarcă printr-o accentuată diviziune a muncii, pe puține și simple operații. Înainte de a fi o practică, taylorismul trebuie considerat și analizat ca o ideologie<footnote Deetz, Stanley A., op. cit., p. 209. footnote>. Ceea ce se cheamă „criza taylorismului reprezintă, în esență, o criză a modului de a concepe resursele umane”, a le plasa pe ultimul loc prin descalificarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
tayloriste (tehnocentrice) se remarcă printr-o accentuată diviziune a muncii, pe puține și simple operații. Înainte de a fi o practică, taylorismul trebuie considerat și analizat ca o ideologie<footnote Deetz, Stanley A., op. cit., p. 209. footnote>. Ceea ce se cheamă „criza taylorismului reprezintă, în esență, o criză a modului de a concepe resursele umane”, a le plasa pe ultimul loc prin descalificarea lucrătorului specializat în câteva operații simple. Sistemul posturilor de calificare redusă, aflate „la baza ierarhiei” și presupunând o putere mare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sarcinile particulare, cum ar fi: programarea unei părți a timpului de lucru de către salariat, evaluarea directă a performanțelor și discutarea ei cu salariatul, o responsabilitate personală asupra locului de muncă etc. „Munca lărgită” (job enlargement) se referă direct la limitele taylorismului, acordând unui post sarcini (operații) mai multe și mai complexe, mărind interesul și satisfacția. „Rotația muncii” (job rotation) constă în trecerea periodică a unui om de la un post la altul<footnote Pentru aceste experiențe, a se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]