116 matches
-
Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ne vom trezi Vor să ucidă macii, că-i încurcă Și cânepă din care bună mea Făcea fuior, îl agață în furca Și pânze albe în război teșea, Vor să ne-oprească apă din izvoare Și biruri vor să pună pe fântâni, Ar trebui și razele de soare Cu taxă să le-avem de la „stăpâni”? S-au hotărât de vii să ne jupoaie Bir peste bir și chinuri
NE VOM TREZI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1468171232.html [Corola-blog/BlogPost/371309_a_372638]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ...Ploaia... ...Ploua la ceas de seară cu picături imense... Cu picuri că de lacrimi, ce suspinau ușor... Lovindu-se de frunze, spargandu-se-n ferestre... Șoptind apoi cu-un susur o tainica poveste... Ce se teșea aievea, cu vorbe dulci, de dor... de Cristian Gabriel Groman la 19 August 2010 Referință Bibliografica: ...PLOAIA... / Cristian Gabriel Groman : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristian Gabriel Groman
...PLOAIA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_ploaia_.html [Corola-blog/BlogPost/355930_a_357259]
-
au deschis Tăcuți-n noapte se ascund acum Căci joacă pitulușu-n paradis! * M-ascund și eu pe după brațul tău Să fur din trupul cald o-mbrătișare Când crengi lovesc blesteme-n geam și zău Că-mi pare noaptea înfricoșătoare. * O plasă teși în jurul meu de șoapte Ca un păianjen în brațe mă cuprinzi Aprinzi în suflet focurile de noapte Și-ntre cearceafuri ardem suferinzi. * Sunt florile de apă înecate Nici luna nu mai râde la ferești Că aburite-s geamurile toate Când
DE DRAGOSTE ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1435593825.html [Corola-blog/BlogPost/348530_a_349859]
-
e vremea să fie cules rubinul viilor,iar acesta să-și lase dulceața în urcioare de pământ. Și-apoi ghiocei de zăpadă îmbracă câmpul,casele,gradinile.Se odihnește pământul,iar oamenii spun povești ,la gură sobei.Cand eram copil,femeile teșeau în războaie de țesut, pe vremea această, a viforului ,în timp ce focul trosnea și doinea în soba.Asa mi-o amintesc și pe bunica,țesând povești și creând , cu migala, ștergare și paturi cu fir ales.Mi-au rămas de la bunica
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492503510.html [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
ajung finalmente să își folosească doar mâinile pentru a putea supraviețui social în traiul de zi cu zi sunt văzuți ca fiind rebuturile societății, ca fiind cei ce nu au reușit în viață. Kabir a fost întrebat “maestre de ce mai teși ?” el fiind priceput la războiul de țesut, “la vârsta ta numai trebuie să lucrezi” el fiind la aceea dată în etate. Răspunsul său ar trebui să ne trezească din letargia obișnuinței de a mai repeta greșeli ale trecutului “cum aș
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_borchin_1438240483.html [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
când lumera a fost slabă/ Întreabă-i cât au plătit ?!/ Cu mult deasupra capului/ Sunt lumini care vor licări/ Departe, departe/ Viața este un pârâu odihnitor... Semnează, Joseph B. Strauss, engineer and poet, 1937. În spatele statuii și pe fundal promontoriul teșit din Marin County, “mânjit” din loc în loc de pete pâlcuite de molizi, stejari și pini pitici prin care se strecoară șerpuind poteci asfaltate, cât să permită accesul mașinilor, unele de-a dreptul înguste, pentru ca pasul turiștilor să încetineze pentru a admira
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
verosimile. Pentru a fi corecte, adevărate imaginele si ideile mele trebuie să mă informez mai mult citind, dar mai ales trebuia să vizitez cariera, să am imaginea tridimensionala a carierei din spațiul ei din Munții Poiana Ruscă, un lanț muntos teșit de bătrânețe ai Carpaților Meridionali dintre Munții Apuseni și cei ai Banatului. Sunt munți frumoși, împăduriți cu văi adânci și peșteri misterioase, din șisturi cristaline încărcate de minerale grele, de tot felul de metale și fabuloși prin marmora care o
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
Vei fi un om născut prea târziu. Ursitoarele au uitat de tine Pe când teșeau firul Subțire de păinanjen Și îl înnodau la covorul De ițe pestrițe al destinelor. Vei fi un om întârziat. În noiembrie este atâta dor de moarte. Vântul spulberă praful de pe ruine Și după cumpenele de lemn De arin ale fântânilor
NOIEMBRIE (NOVEMBER) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1478184171.html [Corola-blog/BlogPost/382902_a_384231]
-
să doară... Dar ai plecat când zorii s-au trezit Spre alte orizonturi parfumate Ce-n cânturi de chitară te-au vrăjit... Iar toate ce-ai promis au fost uitate. Tăiai, cândva, nemarginirea-n două, Luceafăr binecuvântat de zei; Azi... teși în versuri lacrimă de rouă Blestemul greu furat din ochii mei! de Gabriela Mimi Boroianu 16.05.2016 Referință Bibliografică: Lacrimi de rouă / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1966, Anul VI, 19 mai 2016. Drepturi de
LACRIMI DE ROUĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1463663346.html [Corola-blog/BlogPost/378871_a_380200]
-
de-ai pofti la viitoare nunți Ea neștiind să-i dea iubirii nume Nu are-a cere să colinde munți. Te-a ocrotit pădurea, pernă steiul, Din fulgi de nea ți-am zămislit poclada Nici gând de somn, în doi teșeam temeiul, Pârâul fiu, miri, munte și Naiada. Ne-ascunde noaptea sub umbrar de astre, Te-mbrățișez cu-atingeri de cascadă Munte sub munte, icnetele noastre Alunga zorii, nimeni să ne vadă. *** Referință Bibliografica: Iubindu-te, m-am preschimbat în munte
IUBINDU-TE, M-AM PRESCHIMBAT ÎN MUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1444974730.html [Corola-blog/BlogPost/344124_a_345453]
-
să se întâmple se va întâmpla, fie că vrei tu sau nu. E.G.(furios): Îți zdrobesc capul. ȘARPELE (ironic): Încearcă. Ai o veșnicie pentru aceasta, însă nu uita: au mai încercat și alții, care nu au reușit decât să-mi teșească țeasta, să-mi lustruiască solzii și să-mi deformeze abdomenul. E.G. (nervos): Nu mai am timp. Trebuie să încerc oprirea unei catastrofe petrecute încă înainte de începuturile istoriei. ȘARPELE (cu emfază): Astfel, „căderea în timp se va estompa în arborele vieții
PRINŢUL TENEBRELOR, PIESĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Printul_tenebrelor_piesa_de_al_florin_tene_1361984405.html [Corola-blog/BlogPost/352073_a_353402]
-
Mă poți strigă pe nume, să nu simți mângâieri, Deșertul suferinței l-a spulberat speranța, Mi-ai adunat iubirea din șoapte și tăceri, Măsori și tu secundă, să micșorezi distanță ? Copilărești o noapte în raiul meu de stele, Să-mi teși cu ele vise, nimic să nu mai doară, Respiri oare parfumul albastrelor zorele, Sau nuferii uitării m-au șters cu ploi de vară ? Când ai să-nfrângi tristețea, din timpul ce-a rămas, Să mă adormi pe brațe de dragoste
DIN TIMPUL CE-A RĂMAS de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1415347636.html [Corola-blog/BlogPost/369129_a_370458]
-
si eu - Să dau și eu, dar legea nu-mi permite - Săltați ștacheta, pan’la Dumnezeu, C-au sânge bun, bătrânele lui vite... CÂNTECUL SEMIRAMIDEI Din care pierdere marină și stelara Albastra-verde, până de sidef, Si netrezita Galateee de povară, Teși ochii tăi, cu Terra, pe gherghef? O lebădă pe care o chemară Beți de otravă, treji de diabet - Să-ți cânte frumusețea cea amară Din ger, salvata-n casă - un poet - Cum tremura privirea ta, să moară - De nu as
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1426130055.html [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
de măr, pe gene îți vor scrie, Cu degete de roua, în nopți de privegheri. Pierdut între iluzii și-absențe amărui, Cu buzele rănite, ce ard de nesăruturi, Ai răstignit iubirea pe-o cruce-ntre statui, Vânat de pașii umbrei, teși fum la bal de fluturi. Fântână a păstrat arome dulci de stele Și vise risipite prin alte mângâieri, Obrajii șterși de sare, cu falduri din perdele, Ascund în riduri cântec de licurici stingheri. Din când în când voi trece doar
MACI ALBI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1429597699.html [Corola-blog/BlogPost/379397_a_380726]
-
catedra) învățătorului, un dulap pentru păstrarea hârtiilor, o putină pentru apă. Prima bancă din fața clasei era construită în așa fel încât să fie acoperită cu nisip. Aici elevii începători făceau exerciții de scriere cu un bețișor ascuțit la cap și teșit la celălalt ca, după ce scria să poată nivela nisipul. Se trecea apoi la scrierea pe tăblițe în bănci. Băncile erau lungi, în ele încăpeau 8-10 elevi. La fiecare bancă corespundea un semicerc. În ce privește organizarea învățământului în clasă, sistemul lancasterian preconiza
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
284 din 11 octombrie 2011. ...Ploaia... Ploua la ceas de seară cu picături imense... Cu picuri că de lacrimi, ce suspinau ușor... Lovindu-se de frunze, spargandu-se-n ferestre... Șoptind apoi cu-un susur o tainica poveste... Ce se teșea aievea, cu vorbe dulci, de dor... de Cristian Gabriel Groman la 19 August 2010 ... Citește mai mult ...Ploaia...... Ploua la ceas de seară cu picături imense...Cu picuri că de lacrimi, ce suspinau ușor...Lovindu-se de frunze, spargandu-se
CRISTIAN GABRIEL GROMAN by http://confluente.ro/articole/cristian_gabriel_groman/canal [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
August 2010 ... Citește mai mult ...Ploaia...... Ploua la ceas de seară cu picături imense...Cu picuri că de lacrimi, ce suspinau ușor...Lovindu-se de frunze, spargandu-se-n ferestre...Șoptind apoi cu-un susur o tainica poveste...Ce se teșea aievea, cu vorbe dulci, de dor...de Cristian Gabriel Groman la 19 August 2010... XXVIII. ...INEPȚII..., de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011. ...INEPȚII... Mi-a spus odat-un nene distins și cumsecade... Să nu
CRISTIAN GABRIEL GROMAN by http://confluente.ro/articole/cristian_gabriel_groman/canal [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
gardă dar și cele care-l însoțesc la înfulecarea „prăzii”, deocamdată aflată nesinchisită la mese și ospătându-se, neștiind nici măcar de vreo ipotetică primejdie... Izvoare arteziene din loc în loc de la baza zidurilor din bolovani măricei și bine „sudați”, șlefuiți și teșiți la colțuri pentru a nu răni pe cei dornici să puie și mâna, amfore, ulcioare și alte vase de lut pe un țărm presupus caraibiano-mediteraneean - aici istoria și adesea geografia se încurcă rău și nimeni nu se gândește să le
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Hai_hui_cu_tramcarul_prin_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
Filderman, șeful Comunităților evreiești din România și al lui Dădu însuși, Dădu fiind unul dintre colaboratorii acestuia cei mai importanți.[ 4] Povestea și despre fapte mai puțin importante, „normale”, mica bârfa despre activiști ai comunității și despre intrigi ce se teșeau pe ici pe colo. Cei prezenți îi sorbeau însetați vorbele, se simțeau părtași ai unor secrete, bucurându-se de încrederea maestrului. Fiecare dintre ei era strigat de Dădu pe numele mic și tutuit, ceea ce nu se prea obișnuia pe acolo
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ely_lazar_1416639487.html [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
se consumă mai mult!” De atunci a invatat Titina să gândească pe termen scurt: „O să văd eu ce fac mâine! Fiecare zi are un mâine...” Și mama Titinei era analfabeta și făcea copii pe bandă rulantă. Și lucra cânepă și teșea în război și coșea cămăși cu arnici roșu și albastru pentru băieți și cu mărgele pentru fete... Și era deșteaptă și a trăit 90 de ani. Și tatăl Titinei, deși avea doar șase clase și era referent agricol la Sfatul
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
la durere când un vânt rece de toamnă trece, trezindu-mi din vis rădăcina. Sunt copac mângâiat de suflarea unei clipe ce zace-n speranța aștept lacrima soarelui să spele de păcate, coroană abandonată ciorilor stinghere... O toamnă, zeița care teși visarea, măi lasă-mi, frunzele să-mi acopere gândurile ce mor de dorul iubirii, să-mi aducă a veșniciei adiere păsările să mă atingă cu degetele fericirii. Referință Bibliografica: Sunt copac / Elenă Lavinia Niculicea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SUNT COPAC de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sunt_copac.html [Corola-blog/BlogPost/354344_a_355673]
-
alerg acum spre tine Ai nume mandru și chip voievodal Zîmbești ... Iar eu mă tem prea bine Știu ești vifor sau meteor astral Mă tem de logosul tău blînd De îngerii ce mi-i trimiți în somn De binecuvîntate insomnii teșind Mirajul enigmaticului Domn Cu încărcături nuntite în lumina furate întunericului cel des, învins Mă tem nu de clipă cea deplină Ci de golul ce urmează după vis. Referință Bibliografica: LAGUNA VISELOR / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 634
LAGUNA VISELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Laguna_viselor_elena_armenescu_1348599131.html [Corola-blog/BlogPost/343854_a_345183]
-
Cu ce iți hrănești atâția copii ce cutreiera țara asta în lung și-n lat Cantandu-ti povestea, spunandu-ti istoria, laudandu-ti frumusețea? Tu, ie milenara, zbuciumata de dor și patimă, Cât de inepuizabil e firul din care te teși? Cum de rătăcești încă în modernitate Cu atâta nonșalanta? Referință Bibliografica: Tu, ie / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TU, IE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431787062.html [Corola-blog/BlogPost/341602_a_342931]
-
Life is beautiful you tell me at nightfall Here's how seconds measure time The bud saps have burdened me And the sky snows on me for the ninth time. [18] EU VEGHEZ Iar te strecori Ca o apă... Îți teși trecerea pe o pânză de păianjăn de la miazăzi la miazănoapte păsările fac ocol pentru că acum din frunze toamnă trece-n trupul gol. Eu veghez și-mi este teamă Și prin ceruri mă strecor. [18] I WATCH You sift ouț again
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Margareta_chiurlea_poeme_bil_margareta_chiurlea_1368711248.html [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
mărturie și un comunism de inventar, care încearcă să recupereze teoria Reflecția asupra proprietății nu este o invenție a lui Marx. Se făcea și în timpul lui Locke, care se chinuia să dea un răspuns întrebării: ‘Când Adam ara și Eva teșea, Lordul unde era?’ (filosof): Când Adam ara și Eva teșea, Lordul se năștea și Iisus se numea. Totuși, ideea ce proprietatea nu e un drept natural nu vine de la Marx. Și Proudhon credea că proprietatea e un furt. le="font-weight
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]