500 matches
-
preluate de Enquist din documentele epocii, dar poate totuși cam des folosite. Guldberg se gândește mereu la pădurea de arbori imenși doborâți de furtună, unde nu rămâne, triumfător, decât tufișul neînsemnat, și se compară pe sine cu un "călcător în teasc" pomenit de profetul Isaia, care zdrobește popoare și restabilește puritatea. Reverdil, preceptorul evreu elvețian al regelui, care lucrează zadarnic la legea abolirii iobăgiei, visează la iluminism ca la un "revărsat de zori liniștit și superb", ca la o lumină lină
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
vorbește de "cules de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai vechi texte românești: în primul rînd pentru că sunt simboluri religioase prezente în Biblie - atît în Vechiul, cît și în Noul Testament - și în scrierile Bisericii; apar așadar în repetate
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
dezgustul dadaist" față de valorile acestuia (familia, "sexul pudic, comod și al politeței", "ierarhie și ecuație socială ", memorie, profetism și speranță în viitor. Cîțiva ani după bătăliile lui Vinea, Voronca sau Sașa Pană cu nepoatele Ziței ("Poezia nu e decît un teasc de stors glanda lacrimală a fetelor de orice vîrstă" sau "gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe"), Dialectica dialecticii a lui Gherasim Luca nu mai e doar antiburghez, ci un curat program comunist. Autorul, care va emigra după instaurarea comunismului
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
ironic operează gradual. în unele momente apare cooperant cu sensibilitatea: "Nu vă temeți de blesteme/ De blesteme nu ne temem/ Le stropim cu bidineaua/ Plînsurilor dintre gene.// Gaz le punem peste vreascuri/ Gaz le punem peste paie/ Poate flacăra din Teascuri/ Cînd în vinul nou se-ndoaie// Știe ce ne-așteaptă mîine/ Blestemați totuși să fim/ Văruiți de așteptare/ înspumați în căni de vin// Dar înscriși în cartea vieții/ într-un colț abia de rest./ Nu vă temeți! Au drumeții/ De la
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
de lecturi cu romanul său autobiografic atît de elogiat. Dar ce mai face Günter Grass? Citește la Tîrg poezii arabe, îl recitește pe Hans Christian Andersen și îi ilustrează basmele, își editează jurnalul de atelier... Ambele volume, proaspăt ieșite de sub teasc, au fost lansate la Salonul de Carte în prezența autorului. Ipostaza ceva mai liniștită a salonului de carte din acest an s-a datorat poate și unor evenimente sau jubileuri care obligă la o anumită "ținută". Bicentenarul Schiller (o efigie
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
circ la drumul mare. În orice caz, nu (tocmai) comedie. Așa că nu e de asemuit cartea de-o deschid acum cu vreun replay de rîs homeric sau cu benzile hohotitoare ce pornesc, aiurea, la orice show. Pare, mai degrabă, un teasc de scos must din aguridă. Să gustăm... Dacă punem și sărătura (de care nu se lipsesc ăste meleaguri) și cozile de mărar, se face - sper să nu se supere nimeni că-ncurc atîtea licori... - un soi de moare pe care
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
tânjind a se chivernisi atâta măcar cât să fie poftită în spațiosul salon european, acolo unde laptele și mierea gâlgâie prin țevi strict presurizate, bancnotele niciodată îndoite și de o incredibilă prospețime foșnesc cu aceeași muzică din secunda ieșirii de sub teasc, iar fața gunoiului n-o vede nimeni, o dată ce o performantă aparatură o șterge silențios din ambient. Gunoiul de ieri-alaltăieri, de o lună și de un an, pe maidan risipit, al mizerului consumator ce de-abia mai are puterea să-l
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
de halucinantă lubricitate" (Perpessicius) se apropie mai mult de stilul tenebros, oniric al lui Vinea - admirator și traducător al lui Edgar Allan Poe. Cele două romane apărute postum, Lunatecii în 1965 și neterminatul Venin de mai, reconstituit și pus sub teasc abia în 1971, schimbă din nou macazul stilistic, măcinînd obsesiv două teme: erotica absorbantă, cu bărbați din zodia lui Priap și femei în veșnică disponibilitate de rut și ratarea prin indecizie și amînare. Majoritatea comentatorilor descifrează în croiala acestor proze
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
de giuvaeruri în Piața Aurarilor mătăsuri catifele și atlazuri se vălureau sub adieri de vînt cununi de mireasă armuri cavalerești măști viu colorate se-nfiorau pe stîlpii proaspăt vopsiți în fiecare zi de tîrg cărți învelite-n piele scoase din teascul unui meșter neamț sub degetele inelate ale tîrgoveților îmbrăcați în haine de duminică - nimic din ce-a fost! - privirea mi se rotește oarbă pe zidurile în dărîmare o copilă cu cîrlionți de aur și cunună de mireasă coboară Scara Fingerling
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
de zile revista „X”. Mi-a fost dat să văd oameni de cultură și ,,oameni de cultură”. „Ăștia, ultimii, mi-au oferit ani de zile un spectacol gratis. Păi, cum altfel, câtă vreme dacă cineva i-ar bagă la un teasc și i-ar stoarce, s-ar inundă Valea Vlăicii cu alcool 100%.”. Asta apropo de stors! Nu putem încheia cu părerile noastre înainte de a mai cita poemul ,,Adam și Eva”, poem aflat la aceeasi adresa. ,, Nu credeam că bătălia dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de zile revista „X”. Mi-a fost dat să văd oameni de cultură și ,,oameni de cultură”. „Ăștia, ultimii, mi-au oferit ani de zile un spectacol gratis. Păi, cum altfel, câtă vreme dacă cineva i-ar bagă la un teasc și i-ar stoarce, s-ar inundă Valea Vlăicii cu alcool 100%.”. Asta apropo de stors! Nu putem încheia cu părerile noastre înainte de a mai cita poemul ,,Adam și Eva”, poem aflat la aceeasi adresa. ,, Nu credeam că bătălia dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
primesc pe autori care trăgeau întodeauna la mine și cînd în sfîrșit lucrarea era gata mă înduioșam împreună cu ei la vederea ,operei" pe care o socoteam puțin și a mea. Am văzut ochii lui Beniuc, umezindu-se la ieșirea din teasc al ,Cîntecelor de pierzanie", iar cînd Vlasiu, care din sculptor ce era devenise datorită tipografiei mele și scriitor, a cetit din cartea proaspăt tipărită pasajul în care relata înștiințarea de pe front că tatăl său a dispărut fără urmă, am plîns
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
fost, de fapt, consecința planurilor de dezvoltare economică a Timișoarei, cu precădere a cartierului Fabric, unde din 1740 „se ridicară, între altele, o moară de hârtie, o trefilărie pentru sârmă de fier, tot felul de mici ateliere de fierărie și teascuri olandeze de stors uleiul din semințele de napi. Se așezară aici lucrători pentru prelucrarea argintului, cositorului, alamei, fierului și lemnului, pantofari și croitori... se înființă o fabrică de postav pentru prelucrarea lânii din Banat, se amenajară încăperi pentru creșterea viermilor
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
Spania pentru Annia" și "Caragialeta", volume anunțate la Editură Brumar? - Dupa Holorime, logic vorbind, nimic. Cronologic, însă, poate urma orice: Un castel în Spania... că și Caragialeta. (Care, la juna editură Brumar, din municipiul nostru, au și ieșit, deunăzi, de sub teascuri. - Celor în drept, vii mulțumiri!) - Cum vedeti histrionismul în arta (literatura)? Mai este astăzi poetul "nebunul înțelept/jonglerul" sau "funambulul" orașului? - În loc de orice alt răspuns la întrebarea dumneavoastră, îngăduiti-mi să transcriu, mai jos, o pictopoezie, Omagiu lui Tristan Tzara, al
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
lămîile devin "algebra fructelor coapte", iar un Gottfried Benn declara"sînt prismatician, lucrez cu sticlă". Continuînd, într-un fel, neoexpresionismul liricii românești din anii ^60-^70, Mircea Măluț supune carnația lui nu o dată flasca, zemuind de prea multe vorbe, unui teasc cerebral, spre a realiza concentrate, "pilule" metaforice: "o surzenie tînără în inima focului/ biciul drumului înapoi// o firimitura treaza în plin întuneric/ un altar în hohot" (dintr-un balcon al memoriei). Sau: "dar astăzi doar despre marșul cîrjelor să vorbim
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
editor la "Artă prozatorilor...". Chemat an ajutor, Al. Rosetti află an acele zile de propria-i demitere de la direcția "Fundațiilor regale". Doar indispensabilul și mereu loialul Ion Petrovici inventează o mică editură, căreia ai transfera fonduri suficiente pentru punerea sub teascuri a lucrării lui Vianu. Astfel ia ființă "Editură Contemporană", ănainte că, nervos și moral, Vianu să fie pus an mare ăncurcătură. Surmenajul atroce ce marchează, pentru amandoi, ănceputul lui 1942, cu internarea an spital a lui Călinescu și o ușoară
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
cronică acestui secol, este ilustrata cu cîte o acuarela. În atari condiții, "Secolul Günter Grass se transformă, din perspectiva editorială, într-o aventură costisitoare, motiv pentru care Gerhard Steidl, inventivul director al editurii ce-i poartă numele, a scos de sub teascurile propriei sale tipografii două variante: una ieftină, neilustrata, la prețul de 48 de DM, cealaltă a "originală" de fapt a de format mare, care costă de două ori mai mult. Astfel încît cititorii ultimei cărți a lui Günter Grass au
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
chiar ani întregi - pe ape./ pentru că timpul nu-i prezent și nici primit nu este/ cum nici holera printre sfinți sau orbul peste creste./ un tavan negru prăbușit pe suflete zdrobite/ plutind haotic în alcool și luciri de pirite;/ un teasc (ai zice) șiroind de băuturi alese: /muscat de inimi sîngerii și nadă la mirese" (hruba noastră cea de toate zilele șde sub muzeul literaturii de cearăț). Sînt filele unui jurnal al boemei ce trece peste delimitările dintre zi și noapte
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
TOAMNA, ÎN VIE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului TOAMNA, ÎN VIE Au început să-mbătrânească Vreo șapte frunze-n deal la vie, Iar strugurii prind să mustească Și boaba-n teascuri reînvie Din fruct cărnos și copt în soare, (Roz delicat ori roșu sânge) Ce-i prins cu sete-ntr-o strânsoare, În lacrimă de vin ce plânge. Sau poate-o gură de crăiasă, Amirosind aroma dulce, Sărută boaba cea aleasă
TOAMNA, ÎN VIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381663_a_382992]
-
sune, La miezul nopții cu lună. Adună-ți fărâma de vlagă la piept Și suflă-i puteri de titan, Și fă să strălucească ce-i drept, La cumpăna ceasului-an. PREA OBOSI JELANIA-N LEAGĂN Prea s-a oțetit vinul în teascuri, Prea s-a ascuțit fierul în rană, Prea s-a aruncat dreptatea în vreascuri, Să încălzească o sobă străină. Prea s-a lustruit piatra sub pași, Prea a crescut buruiana cât casa, Prea s-a-nfășurat vrerea-n vrăjmași, Prea se cere
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
de locul unde trăiesc. Scopul Asociației este nepatrimonial, cu caracter educativ, cultural și filantropic. Conducerea acestei asociații a fost pusă în mâna - total dăruitei fenomenului cultural - doamnei Rodica Rodean. Am fost mai mult decât onorat atunci când volumul, proaspăt ieșit de sub teascurile tipografiei, mi-a fost expediat de autor. L-am citit pe nerăsuflate. Aș încerca un sentiment de mare mulțumire dacă și dumneavoastră, cei prezenți aici, ați încerca o astfel de bucurie. Nu pot decât să vă doresc o lectură agreabilă
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
numărul 2, din mai 1949. Roxana Sorescu îl recuperează în ediția sa de Opere V. Voiculescu (Ed. Cartex, 2004, p. 665-666) în partea rezervată poeziei. Starea de deprimare datorată piederii libertății apare într-un tablou apocaliptic: "Călcată țara ca un teasc cu struguri/ Stă sub copita vremilor de-apoi./ Cu miile, când n-avem grâu, sub pluguri/ Ne-ngroapă și ne samană pe noi./ Pe regi ni-i azvârliră la gunoi,/ Din pântece ni-s pruncii puși la juguri,/ Strămoșii șterși
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
orice literă // Vă numesc pe toți și pe toate / la urma urmelor / Nu este cazul / dar alt mod nu este" ("Numiți pe cineva care să vorbească în locul dvs. în caz că lipsiți"). Pe alocuri, cîte o îngînare folclorică. Modelul e pus sub teasc spre a i se obține sucurile fonice: "Plouă-n zi de Anul Nou. Doamne fă să cadă / Stropii mari ca lacrimi în / Formă de zăpadă. // Ca să nu cumva, la drum / Ce pornește-acum... Dar pușchea pe limbă, tîngă, / Junghi de mînă
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
insuflă exasperări, Neagu își răscumpără surescitarea prin umor. Sfătoșenia mucalită te izbește cam la fiecare conferință, de aici senzația că ai de-a face cu un spirit rasat, la care poanta e un debușeu menit a scădea tensiunea pe care teascul nemțesc o imprimă românilor profunzi. Și Neagu are profunzime, cum are și fler în judecarea oamenilor. Într-un cuvînt are simț critic, care e facultatea de a face distincții în momente de criză, spre dobîndirea unui diagnostic plauzibil. Diagnoza cere
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
prefăcut. Pentru că soacra-i făcea toate voile, ca unui copil. O răsfăța, n-o punea la treabă, nu-i vorbea urât. De ce? Sau nu-i vorbea deloc. Zile și nopți întregi deloc, nici o vorbă. Sta trează lângă ea, dospind ca teascurile de borhot, dând să-i plesnească doagele, dar nu-i spunea o vorbă, și când vorbea, rămânea trăsnită, auzind-o: Du-te, fată, îi zicea. Mai du-te și tu. Ce stai? Unde să mă duc? Să te plimbi. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]