508 matches
-
negru cu măciulie de argint. Deocamdată trăim ca vai de lume și stăm toate acum pe Pământ în niște case cenușii și pătrate, puse una peste alta și încălzite de Soarele de ura și de Noaptea de dragoste, scufundate în Teascul Bătrânei Europei cu Leul verde care înghite Soarele din Baia lui Mercur cu patru fețe și o mie de nume de zei și de zeițe fără chip! Un singur pas greșit și ne dezintegram în atomi de uraniu îmbunătățit și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339419228.html [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
avea o varniță, unde se făcea varul și o fabrică de cărămidă și țigle, atât de necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
spui vreodată că nu am iubit ființa ta! Pentru că Eu, pas cu pas, Am urmărit cărarea-ți pietruită. RUGA UNUI VIS PUSTIU Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins, Să ardă-n mine vreascuri de iubire. Să mistuiesc ca strugurii în teasc, să mă cobor, să mă înalț Ca frunza care moare, ca să învie. Fă-mi, Toamnă, sufletul încins, O torță pentru nemurire Să ard de sete după veșnicie. Un strop de nard doresc să fiu, să răspândesc mireasma mulțumirii. Eternul unui
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
nu spui vreodată că nu am iubit ființa ta!Pentru că Eu, pas cu pas,Am urmărit cărarea-ți pietruită.RUGA UNUI VIS PUSTIUFĂ-mi, Toamnă, dorul mai aprins,Să ardă-n mine vreascuri de iubire.Să mistuiesc ca strugurii în teasc,să mă cobor, să mă înalțCa frunza care moare, ca să învie.Fă-mi, Toamnă, sufletul încins,O torță pentru nemurireSă ard de sete după veșnicie. Un strop de nard doresc să fiu,să răspândesc mireasma mulțumirii.Eternul unui vis pustiu
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri Cum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor, Acesta-i cel mai strașnic dar al lor. Veniți aici, să învățăm acum Cum să trăim viața si-nca,cum, Din viața lor să știm ce să alegem
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
domnesc de cramă, Dulce chiar dacă e acră Când e-amară și blesteamă... Limba noastră fără semăn Are gustul de fetească, De sărut de prunc în leagăn Și de doină eminească. Limba noastră de milenii Are gustul de regală Tescuită-n teasc de genii Din a sângelui cerneală... Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă sfioasă. Limba noastră nepereche Are gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_romeo_tarhon_1377150874.html [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
al carui prim număr a apărut în luna septembrie, impresionantă enciclopedie „Neosteniți intru lumină. Vol. III. Musceleni și argeșeniˮ, a lui Ion C. Hiru, și volumul româncei stabilite în Canada Milena Munteanu, „Departe de țară cu dorˮ, abia ieșit de sub teascurile tiparului, sunt publicațiile prezentate publicului din bogată recolta a sfârșitului de an. Aflându ne la ora bilanțului pe 2014, Al.F. Țene i a nominalizat pe scriitori din țară și diaspora considerați, datorită activității lor culturale, „apostoli ai Ligiiˮ: Antonia
MIREASMĂ DE SĂRBĂTORI LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1418977870.html [Corola-blog/BlogPost/371776_a_373105]
-
ceaslovul, Prin amintire, mâna să-mi dai! Pe brațe de nori o văd pe bunica, Cum toarce fuiorul acesta de dor, În liniștea pură nu cere nimica, E colțul tăcerii a lumii din sori! Văd parcă via cu mustul din teasc Și toți bostanii de prin grădină, La poartă de veghe e nucul bătrân, O creangă uscată se - apleacă într-o rână. Aleargă nepoții spre poala de cer Să-ți mângâie barba tot mai căruntă, Pe brațe altare, de tainic mister
BUNICII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1432319038.html [Corola-blog/BlogPost/362340_a_363669]
-
sune, La miezul nopții cu lună. Adună-ți fărâma de vlagă la piept Și suflă-i puteri de titan, Și fă să strălucească ce-i drept, La cumpăna ceasului-an. PREA OBOSI JELANIA-N LEAGĂN Prea s-a oțetit vinul în teascuri, Prea s-a ascuțit fierul în rană, Prea s-a aruncat dreptatea în vreascuri, Să încălzească o sobă străină. Prea s-a lustruit piatra sub pași, Prea a crescut buruiana cât casa, Prea s-a-nfășurat vrerea-n vrăjmași, Prea se cere
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1455723133.html [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
datina ce ni-i lăsată / Și din colindul uns cu miere, / Din focul sacru de pe vatră, / Cu doina coaptă în durere, // Din învechitele icoane / Cu muc de sfântă lumânare, / Din șirul nesfârșit de IOANE, / Pierdut în mărgini de uitare, // Din teascul clipei care-i dusă, / Și din porunca tăinuită, / La grinda vremilor îi pusă / Averea noastră moștenită, // Cu un cuvânt de-mbărbătare / La veacurile ce-or să vină, / Să ținem dreaptă cea cărare, / De vrem s-avem în noi lumină” (Moștenire
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de locul unde trăiesc. Scopul Asociației este nepatrimonial, cu caracter educativ, cultural și filantropic. Conducerea acestei asociații a fost pusă în mâna - total dăruitei fenomenului cultural - doamnei Rodica Rodean. Am fost mai mult decât onorat atunci când volumul, proaspăt ieșit de sub teascurile tipografiei, mi-a fost expediat de autor. L-am citit pe nerăsuflate. Aș încerca un sentiment de mare mulțumire dacă și dumneavoastră, cei prezenți aici, ați încerca o astfel de bucurie. Nu pot decât să vă doresc o lectură agreabilă
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413132096.html [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
în dreptul uzinei electrice, azi Casă de Cultură. {n 1928 a început pavarea șoselei din dreptul primăriei actuale până la izvorul Caciulata, ea fiind terminată și canalizata în cursul anului 1944. Sunt menționate 9 nuclee industriale: 4 mori, 4 poverne și un teasc de ulei ce prelucrau produse agricole și pomicole, dar cea mai însemnată activitate era exploatarea băilor, aceasta rămânând până azi aceea care dă faima localității. Pentru dezvoltarea stațiunii un loc aparte îl ocupă darea în folosință a căii ferate între
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
ne surprinde cu expresii simple, dar, în același timp, pline de realități ce există în afara conștiinței omenești și independent de ea. Deci: „Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins,/ Să ardă-n mine vreascuri de iubire./ Să mistuiesc ca strugurii în teasc,/ să mă cobor, să mă înalț/ Ca frunza care moare, ca să învie.” (Ruga unui vis pustiu). Mihail Janto (Germania, medic, scriitor, poet) este intelectualul care, la nesfârșit, trăiește cu sufletul între drumuri, cel natal și cel adoptiv, astfel, deznodând mereu
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie-l, femeie, veșmântul tău de lacrimi în mine n-are loc ... Spațiul poetic al focului este „expresia încărcată de suflet dinăuntru”: „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii! Binecuvânt pădurea în care m-afund pe-nserate, zdrobirile-n teascuri de foc, amurgul violet al Clipei, jocul argintat al apei din Deltă, buricele însângerate ale degetelor, scalda triumfătoare a sălciilor, culmea trupului în împreunare, arborii prăbușiți în lumina verii, poteca nedeslușită când vrei s-o apuci spre crestele munților, primăvara
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
orașului: Rar s-a mai văzut prin părțile noastre o serbare atât de strălucită, ca primirea entuziastă a cântăreților din Tr Severin la care, putem zice fără exagerare, a participat tot Lugojul( ... ) 207 La podul Timișului au fost întâmpinați cu teascuri . Răsuna Timișul de detunături 174. Programul a cuprins : Adagio din concertul I și Andante din concertul II de G. Musicescu, Lugojana de I. Vidu, Doină zic de I. Costescu, Cor bărbătesc din actul II al operei Bărbierul din Sevilla de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Satele pe unde aveau să treacă doiniștii erau în fierbere, în mișcare, pregătindu-se pentru primirea fraților. Gările erau tixite de oameni veniți chiar din satele învecinate, iar întreaga vale a Carașului răsuna de cântecele fanfarelor și corurilor, de bubuitul teascurilor și de strigătele de bucurie. Numai locuitorii comunei Răcăjdia nu și-au putut manifesta bucuria ți fericirea . Harnicul notăraș s-a îngrijit ca valahii( cei din Răcăjdia n.n.) să nu tulbure liniștea, luând instrumentele fanfarei și bătând până la sânge pe
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
pe ucenicul său ipodiaconul Mihail Ștefan la Alba Iulia unde tipărește o Bucoavnă și un Chiriacodromion. Nu și-a uitat nici țara lui natală unde tot pe Mihail Ștefan îl trimite să pună bazele unei tiparnițe cu caractere georgiene de sub teascurile căreia au ieșit primele tipărituri în limba georgiană. Lui îi aparține meritul de a fi tipărit în 1701 Liturghierul greco-arab, prima carte din lume tipărită cu caractere arabe. În 1705 a fost ales episcop de Vâlcea și desfășoară o bogată
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/27_septembrie_sfantul_ierarh_ion_untaru_1380248401.html [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
Haina vieții sale este bogat împodobită cu nestemate și virtuți primite în dar de la Domnul. În această frumoasă și rodnică viețuire, strălucește dragostea și binecuvântarea lui Dumnezeu. Revenind la scopul propriuzis al scrierii acestor rânduri, vom remarca faptul că de sub teascurile Editurii „Andreiana“ de la Sibiu a ieșit, în anul 2013, lucrarea „Mitropolitul Antonie Plămădeală și amintirea unei prietenii: scrisori inedite“, sub semnătura Părintelui Arhimandrit Timotei Aioanei, Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor și Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale din București, iar din
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1393578852.html [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
aceste drumuri vii Eu îți întind tăcerea , ca să o prinzi de mână Și să plecăm prin viață, nebuni că doi copii E toamnă-n calendare , în suflet primăvară Tăcerea ne întinde capcane și năluci Eu îmi urmez uimirea căderilor în teascuri Cu buze aromate , cu fantezii și nuci Privirea ta stârnește melancolii febrile Tu îmi întinzi privirea firesc, ca și o nadă Mii se furnică gură când salivez petale Iar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă. Să-nceapă atunci dezmățul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_terziu/canal [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
de flori, vor anii triști s-o șteargă pe fluviu, într-o noapte, în bărci cu lăutarii cîntînd ușor din viori. Dezleagă depărtarea, aprinde foc de vreascuri, tu, cavalerul tristei figuri de semizeu, căci și-au pierdut arhangheli condurii printre teascuri tot bătucind lumina în boabele de seu. Azi, de exemplu, crește fasolea din morminte, mîine, la ora asta, va dănțui un cal, contemporan, haiducii mai fumegă prin flinte, iar decît altul, unul e totuși mai egal. Să ne prefacem singuri
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1482605836.html [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
cărți publicate sub sigla ei. Deși pentru unii anul 2013 a fost unul cu ghinion, din pricina cifrei nefaste 13, în cazul Editurii „Libertatea”, el a fost un an editorial fructuos, ținând cont de faptul că a reușit să scoată de sub teascurile tiparului 18 titluri noi, adică 18 mărturii livrești despre prezentul și trecutul nostru, ele fiind diversificate ca gen și scrise de autori deja afirmați și de autori care pășesc pe făgașul afirmării, unii debutând chiar acum sub sigla ei. De
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru by http://uzp.org.ro/in-anul-2013-la-editura-libertatea-din-panciova-18-marturii-livresti-despre-prezentul-si-trecutul-nostru/ [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
spui vreodată că nu am iubit ființa ta! Pentru că Eu, pas cu pas, Am urmărit cărarea-ți pietruită. RUGA UNUI VIS PUSTIU Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins, Să ardă-n mine vreascuri de iubire. Să mistuiesc ca strugurii în teasc, să mă cobor, să mă înalț Ca frunza care moare, ca să învie. Fă-mi, Toamnă, sufletul încins, O torță pentru nemurire Să ard de sete după veșnicie. Un strop de nard doresc să fiu, să răspândesc mireasma mulțumirii. Eternul unui
RUGĂ ÎN PUSTIU (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1474876935.html [Corola-blog/BlogPost/376577_a_377906]
-
Ioan Pintea Poem despre vița de vie n-am vorbit niciodată despre povara viței de vie vorbesc acum din burta mamei unde stau întins precum mortul în căldura mormîntului bob de strugure aici locuiesc într-un teasc improvizat cuvintele acestea pe care le scriu chiar acum tocmai le sfărîm dinții și le scot precum viperelor limba ascuțită și veninoasă un lichid galben precum polenul se prelinge pînă în adîncul pămîntului bob de strugure tu ești viața mea
Poezii by Ioan Pintea [Corola-website/Imaginative/9744_a_11069]
-
de doar 200 de euro, iar grecii - cea mai îndatorată țară din UE, vândută FMI-ului pentru 50 de ani - au pensii de 1600 de euro, mult mai mari chiar decât nemții, care au pensii de 1000 de euro. Iată “Teascul” din UE în care suntem tescuiți, hibridizați, purificați și măcinați la moara socială de măcinat indivizi pe “Insula roșie ADN” (ADN materie pozitivă și ADN materie negativă), aflați în comă tehnică și politică la nivel social planetar! Cam în acest
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1389001315.html [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
traducător al cărților de cult în limba română. Până la el slujbele se țineau fie în greacă, fie în slavonă, ceea ce poporul de rând nu înțelegea. Datorită relațiilor prietenești cu patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, a adus din Rusia un teasc tipografic la care a tipărit primele cărți liturgice traduse de el însuși în românește. A cunoscut și împlinit toate nevoințele călugărești din care nu lipseau: ascultarea, smerenia, postul și asceza. Prin întreaga sa activitate a adus o înnoire a vieții
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/13_decembrie_sf_ierarh_dosof_ion_untaru_1386907976.html [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]