22 matches
-
masculul este puțin mai mare decât femela. Corpul este subțire, coada alungită, aripile lungi și ascuțite. Coloritul general este întunecat. Capul și creștetul capului sunt de culoare albastru-cenușiu. Penele din spatele capului prezentă adesea vagi margini. Spatele, remigele terțiare (scapulare) și tectricele au o culoare cafeniu-roșie, dar cu centrul penelor negru, dând acestei părți un aspect foarte solzos. Părțile laterale ale gâtului au dungi albe și negre repartizate în 3-4 rânduri. Gâtul și pieptul sunt roz-violaceu sau cenușiu-roz. Abdomenul și restul părții
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
contur, puf și pene filiforme. Penele de contur sunt penele vizibile care acoperă corpul, îl apără contra intemperiilor și îi dau forma și conturul; ele se împart în pene tari: remige (penele mari de pe aripi), rectrice (penele de pe coadă) și tectrice, penele mici și moi, ce alcătuiesc penele corpului ca și cele ornamentale. O pană de contur este formată dintr-o axă și din două serii de lame numite barbe , fixate pe laturile axei. Barbele au pe laturile lor două serii
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
Remigele sunt penele mari ale aripilor, care servesc pentru zbor. Ele sunt pene de înaltă specializare, inserate pe muchia posterioară a aripilor de-a lungul oaselor brațului, antebrațului și ale autopodului. Restul aripii este acoperit cu pene mai mici, numite tectrice. Remigele sunt denumite astfel datorită funcției lor analogă ramelor de vâslit și servesc la baterea aerului în timpul zborului. Rahisul remigelor prezintă în genere o adâncitură în formă de jgheab de-a lungul părții ventrale, iar lamele externe sunt de regulă
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
central al penei) este legat cu ceilalți scapus prin ligamente elastice, ce facilitează mișcarea simultană a tuturor penelor în timpul zborului. Partea cărnoasă, baza remigelor, ca și spațiul bazal dintre ele sunt acoperite atât pe dedesubt, cât și pe deasupra aripii, de tectrice flexibile ce formează învelitorile mari, mijlocii și mici, ce se suprapun succesiv dinspre curbură în jos. Remigele prezintă forme diferite după tipul de zburătoare din care fac parte păsările respective. Numărul remigelor variază de la un grup de păsări la altul
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
a da penelor aripilor o rigiditate cât mai mare în timpul zborului, apăsându-le la bază, dar și pentru ușurarea unor manevre în mișcarea aeriană; la unele păsări acvatice ("Melanitta" etc.), ele servesc drept cârmă sau ramă în timpul înotului sub apă. Tectricele (fulgii, învelitorile) sunt pene mici, de regulă moi, care formează îmbrăcămintea corpului acoperind unele părți ale corpului păsărilor. Sunt situate pe cap, gât, spate, abdomen, aripi și coadă. Ele învelesc aripa și coda deasupra și dedesubt și baza remigelor sau
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
sunt pene mici, de regulă moi, care formează îmbrăcămintea corpului acoperind unele părți ale corpului păsărilor. Sunt situate pe cap, gât, spate, abdomen, aripi și coadă. Ele învelesc aripa și coda deasupra și dedesubt și baza remigelor sau rectricelor. Baza tectricelor este pufoasă, puful putând trece insensibil la lame, dar în genere separația se face distinct. Barbicelele sunt foarte reduse sau chiar lipsesc. Sunt singurele pene care posedă deseori hiporahis, care este un vexil secundar al penei și se desface de la
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
cu toate că are rahis, barbe, barbule, ca și rahisul principal. Cea mai comună formă prezintă un ax scurt cu barbe divergente și lungi. La "Tetrao" și "Lyrurus", hiporahisul atinge un grad înalt de dezvoltare, axul măsurând deseori trei sferturi din lungimea tectricei. La "Passeriformes", din contră, el este foarte scurt, având doar câteva barbe rudimentare în apropierea bazei, urmate de 4-8 barbe libere foarte lungi, în întregime separate unele de altele. Tectricele caudale (învelitorile caudale) aflate pe coadă, acoperă dorsal și ventral
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
înalt de dezvoltare, axul măsurând deseori trei sferturi din lungimea tectricei. La "Passeriformes", din contră, el este foarte scurt, având doar câteva barbe rudimentare în apropierea bazei, urmate de 4-8 barbe libere foarte lungi, în întregime separate unele de altele. Tectricele caudale (învelitorile caudale) aflate pe coadă, acoperă dorsal și ventral baza rectricelor și sunt numite respectiv penele supracodale (învelitorile supracaudale) și penele subcodale (învelitorile subcaudale). Tectricele alare (învelitorile alare) sunt pene de contur flexibile de diferite mărimi care acoperă etajat
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
bazei, urmate de 4-8 barbe libere foarte lungi, în întregime separate unele de altele. Tectricele caudale (învelitorile caudale) aflate pe coadă, acoperă dorsal și ventral baza rectricelor și sunt numite respectiv penele supracodale (învelitorile supracaudale) și penele subcodale (învelitorile subcaudale). Tectricele alare (învelitorile alare) sunt pene de contur flexibile de diferite mărimi care acoperă etajat ambele părți ale aripii și baza remigelor, cuprinzând locul de inserție și spațiile goale dintre ele. Ele sunt bine "lipite" unele de altele și în acest
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
dintre ele. Ele sunt bine "lipite" unele de altele și în acest fel dau aripii eficacitatea cea mai mare în zbor. Cele de pe partea externă a aripii se numesc tectrice supraalare (învelitorile supraalare), iar cele de pe partea internă a aripii - tectrice subalare (învelitorile subalare). Baza remigelor primare și secundare este acoperită deasupra de un rând de tectrice mari numite supraalarele mari (tectrice majore, marile supraalare, învelitorile supraalare mari), egale în număr cu remigele pe care le acoperă și diferențiate ca și
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
cea mai mare în zbor. Cele de pe partea externă a aripii se numesc tectrice supraalare (învelitorile supraalare), iar cele de pe partea internă a aripii - tectrice subalare (învelitorile subalare). Baza remigelor primare și secundare este acoperită deasupra de un rând de tectrice mari numite supraalarele mari (tectrice majore, marile supraalare, învelitorile supraalare mari), egale în număr cu remigele pe care le acoperă și diferențiate ca și acestea, în supraalarele mari primare (tectrice majore primare) și supraalarele mari secundare (tectrice majore secundare). Deasupra
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
Cele de pe partea externă a aripii se numesc tectrice supraalare (învelitorile supraalare), iar cele de pe partea internă a aripii - tectrice subalare (învelitorile subalare). Baza remigelor primare și secundare este acoperită deasupra de un rând de tectrice mari numite supraalarele mari (tectrice majore, marile supraalare, învelitorile supraalare mari), egale în număr cu remigele pe care le acoperă și diferențiate ca și acestea, în supraalarele mari primare (tectrice majore primare) și supraalarele mari secundare (tectrice majore secundare). Deasupra supraalarelor mari se găsește un
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
primare și secundare este acoperită deasupra de un rând de tectrice mari numite supraalarele mari (tectrice majore, marile supraalare, învelitorile supraalare mari), egale în număr cu remigele pe care le acoperă și diferențiate ca și acestea, în supraalarele mari primare (tectrice majore primare) și supraalarele mari secundare (tectrice majore secundare). Deasupra supraalarelor mari se găsește un rând de tectrice mijlocii numite și supraalarele mijlocii, în același număr cu supraalare mari sau pot fi mai reduse ca număr în regiunea supraalarelor mari
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
un rând de tectrice mari numite supraalarele mari (tectrice majore, marile supraalare, învelitorile supraalare mari), egale în număr cu remigele pe care le acoperă și diferențiate ca și acestea, în supraalarele mari primare (tectrice majore primare) și supraalarele mari secundare (tectrice majore secundare). Deasupra supraalarelor mari se găsește un rând de tectrice mijlocii numite și supraalarele mijlocii, în același număr cu supraalare mari sau pot fi mai reduse ca număr în regiunea supraalarelor mari primare. Apoi urmează mai multe rânduri (de
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
supraalare, învelitorile supraalare mari), egale în număr cu remigele pe care le acoperă și diferențiate ca și acestea, în supraalarele mari primare (tectrice majore primare) și supraalarele mari secundare (tectrice majore secundare). Deasupra supraalarelor mari se găsește un rând de tectrice mijlocii numite și supraalarele mijlocii, în același număr cu supraalare mari sau pot fi mai reduse ca număr în regiunea supraalarelor mari primare. Apoi urmează mai multe rânduri (de regulă 3) de tectrice minore numite și supraalarele mici sau micile
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
supraalarelor mari se găsește un rând de tectrice mijlocii numite și supraalarele mijlocii, în același număr cu supraalare mari sau pot fi mai reduse ca număr în regiunea supraalarelor mari primare. Apoi urmează mai multe rânduri (de regulă 3) de tectrice minore numite și supraalarele mici sau micile supraalare, care se află deasupra supraalarelor mijlocii. Marginea anterioară a aripii este acoperită de tectrice marginale numite și supraalarele marginale, care continuă spre bordul aripii supraalare mici și ocupă pliul aripii. Tectricele subalare
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
mai reduse ca număr în regiunea supraalarelor mari primare. Apoi urmează mai multe rânduri (de regulă 3) de tectrice minore numite și supraalarele mici sau micile supraalare, care se află deasupra supraalarelor mijlocii. Marginea anterioară a aripii este acoperită de tectrice marginale numite și supraalarele marginale, care continuă spre bordul aripii supraalare mici și ocupă pliul aripii. Tectricele subalare (învelitorile subalare) se află pe fata inferioară a aripii și au o așezare asemănătoare cu aceea a supraalarelor și o numire corespunzătoare
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
de tectrice minore numite și supraalarele mici sau micile supraalare, care se află deasupra supraalarelor mijlocii. Marginea anterioară a aripii este acoperită de tectrice marginale numite și supraalarele marginale, care continuă spre bordul aripii supraalare mici și ocupă pliul aripii. Tectricele subalare (învelitorile subalare) se află pe fata inferioară a aripii și au o așezare asemănătoare cu aceea a supraalarelor și o numire corespunzătoare: subalarele mari, mijlocii și mici, precum și tectricele marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
continuă spre bordul aripii supraalare mici și ocupă pliul aripii. Tectricele subalare (învelitorile subalare) se află pe fata inferioară a aripii și au o așezare asemănătoare cu aceea a supraalarelor și o numire corespunzătoare: subalarele mari, mijlocii și mici, precum și tectricele marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
corespunzătoare: subalarele mari, mijlocii și mici, precum și tectricele marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă. Ele se fixează în țesutul cărnos ce
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă. Ele se fixează în țesutul cărnos ce acoperă pigostilul (ultimele 4-6 vertebre codale sudate între
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
alcătuiesc. La unele specii, rectricele sunt mici și moi ("Podiceps"); altor specii le lipsește coada complet (Kiwi). Baza rectricelor este acoperită dorsal și ventral cu pene moi numite învelitori: supracaudale și subcaudale. Învelitorile sunt de regulă moi, fiind alcătuite din tectrice ce acoperă dorsal și ventral baza rectricelor. Penele supracodale (învelitorile supracaudale) acoperă partea superioară a bazei rectricelor, iar penele subcodale (învelitorile subcaudale) acoperă partea inferioară a bazei rectricelor. Puful sunt niște pene mici cu axă moale și cu barbe fine
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]