62 matches
-
DE SODIU" (POEME) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii Armonii Culturale, a apărut de curând o nouă carte de poezie, intitulată „Glutamatul de sodiu” a poetului tecucean Vasile Sevastre Ghican. „Glutamatul de sodiu definește o subtilă ironie, trăgând un semnal de alarmă asupra incapacității omului modern de a sesiza valoarea lucrurilor cu adevărat importante din viața sa. În goana după bani și faima, omul modern poate cauza
GLUTAMATUL DE SODIU (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1336413615.html [Corola-blog/BlogPost/358604_a_359933]
-
GALAȚI) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FĂ MINOR (poeme), a poetei tecucene ELEONORA STAMATE Întoarcerea la rădăcini, la stările arhetipale ale ființei, în poeme interogativ-exclamative, ea se mărturisește lumii pe care o recreează, chiar dacă presimte cum spumega fereastră unei păduri că o limbă de clopot (În ploaie). Eleonora Stamate își asumă durerile
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1361985417.html [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
coperta unei cărți. Mulțumiri speciale colectivului redacțional al revistei, admirabilul poet Ionel Marin, inepuizabilul George Roca - Australia, îndrăgitul publicist și promotor cultural Octavian Curpaș - SUA, minunatul prieten al revistei noastre, redactorul Mihai Marin din Spania, scriitorul gălățean Năstase Marin, poetul tecucean Vasile Sevastre Ghican, poetul bucureștean Gabriel Dragnea, poetul Ionuț Caragea, prof. dr. Monica Grosu, prof. dr. Adina Voica Sorohan, poetul Liviu Ofileanu, consilierul spiritual Danaela, Lia Alexandra Husar (Italia), membrilor de onoare ai redacției - acad. prof. Cristian Petru Bălan, acad.
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_idee_za_gheorghe_stroia_1387781859.html [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
Întregul în care se reunesc aceste patru părți poartă un nume foarte sugestiv. “Neliniști prin timp”. Se cristalizează între paginile cărții o neliniște specială - dedicată, generoasă și profund umană - neliniștea creatorului în fața creației. Stăteam deunăzi de vorbă cu talentatul poet tecucean Vasile Sevastre Ghican, care afirma că a scris de-a lungul activității sale literare - zeci de recenzii, cronici și prefețe, dar pe care nu le-a antologat. Trebuie să ne gândim la faptul că o astfel de muncă - valoroasă prin
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Doina_dragut_nelinisti_prin_timp_sau_un_univers_incarcat_de_sensurile_precise_si_sensibilitatea_artei_scrisului.html [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
poetă și prozatoare, trăiește și muncește în Italia, poeta Elena Spătaru. În anul 2016 ni s-au alăturat două scriitoare din Galați, Olimpia Sava și Tudosia Lazăr și George Militaru din Ploiești. Ni s-a alăturat în mod onorific poetul tecucean Dan Movileanu. Iar Simion Moni Constantin își tot exprimă simpatia. Retrospectiva fiind încheiată, spun că, în anul acesta au hotărât să-și unească antologic numele, între coperțile acestei cărți, următorii colegi: 1. Elena Stroe-Otavă, 2. George Stroia poetul, editorul (și
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1467699268.html [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
tăcuta mângâiere prin rugăciune, speranța la o nouă tinerețe. Toate acestea au devenit, deja, cu certitudine, Amurgul șoaptelor târzii ale vieții. 2. MIHAELA GUDANĂ (Tecuci): LOCUIESC ÎN TINE (versuri, A5, 108 pagini) GHEORGHE A. STROIA: Ciclurile anotimpurilor, în poezia autoarei tecucene, sunt, de fapt, ciclurile vieții, derulate secvențial, episodic, între momentele fundamentale: zămislire și înmugurire, celeritatea creșterii și evoluției, înțelepciunea maturității. Un ciclu ce se apropie asimptotic de iubire ori chiar se intersectează secantic, în două puncte: El și Ea. Locuiesc
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1398360378.html [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
președinte - poetul Ionel Marin, Cenaclul „Vasile Cârlova” al Casei Armatei din Focșani a strigat „prezent” prin câțiva dintre membrii săi: George Trofin, col(r). Vasile Rumega (fost președinte al Asociației „Cultul Eroilor”), Vasile Buruiană și prof. Ștefan Neagu, iar literele tecucene au fost reprezentate de poetul Vasile Sevastre Ghican. Revista universală de creație și atitudine culturală Armonii Culturale și Editura Armonii Culturale au fost reprezentate de redactorul-șef al revistei și directorul editurii - Gheorghe A. Stroia. Regretabil, că primarul Comunei Tulnici
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lansare_eveniment_in_muntii_vrancei_ion_lazar_da_coza_apusul_ingerilor_povestiri_editura_armonii_culturale_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
Angela Baciu și Sterian Vicol, membri ai juriului concursului de poezie, prezidat de poetul Lucian Vasiliu, directorul Editurii „Junimea”. Vineri și sâmbătă au fost derulate mai multe evenimente culturale în cadrul festivalului, dintre care notăm o lansare de carte a scriitorul tecucean Vasile Ghica, un spectacol de muzica folk cu Cenaclul de muzică și poezie „Dunărea” din Galați, un pelerinaj la Castelul boierului Conachi de la Țigănești și lansarea plachetei festivalului - „Poeți la Castel”, urmată de festivitatea de premiere. Tot sâmbătă a avut
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1444737201.html [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
Cercul Militar. În același timp, Teatrul Comunal devine gazda primitoare a nenumărate șezători, conferințe sau concerte, la realizarea cărora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul clerical ci și avocații, medicii sau ofițerii așezării. Cea mai importantă contribuție au adus-o tecucenii în timpul Primului Război Mondial. Între anii 1916 - 1917, populația orașului s-a dublat, aici găsindu-și adăpostul conaționalii refugiați din Muntenia si Oltenia aflate sub ocupație străină. Tot de la Tecuci s-a dirijat ofensiva victorioasă de la Mărășești ce avea să conducă la
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
principalele sale realizări, regăsindu-se aici diversele șezători literare, expoziția de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferințele: „Performanțele politicii românești”, de Pamfil Șeicaru, fost elev al Gimnaziului "D.A.Sturdza" și "Pentru ce luptăm dincolo de Nistru?", susținută de scriitorul de origine tecuceană Al.Lascarov Moldoveanu. La 20 mai 1934, Primăria orașului Tecuci emite decizia de înființare a muzeului și a bibliotecii, iar la 25 august în același an, primarul C. Condrache, într-o adresă către Prefectura județului Tecuci, menționează faptul că s-
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
de fete „Elena și Tache Anastasiu”, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, dr. C.Angelescu, și a prof.univ. I.Simionescu. Cenaclul literar „Calistrat Hogaș”, numit în momentul fondării sale (1953)” George Coșbuc", a reușit să trezească interesul câtorva generații de creatori tecuceni ce aveau să se afirme în cadrul întrunirilor sale: Ovid Caledoniu, Emil Băicoianu, Doru Scărlătescu, Ioan Purdelea, Sofia Scorțaru, Aurel Brumă, Ion Panait, Dionisie Duma, Iordan Grecu, Vasile Sevastre - Ghican, Vasile Ghica, Petre Rău, Marian Mârza, Dan Vâță etc. În anul
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Din acceași perioadă era și o stație de poștalion. De prin 1890 Iveștiul a fost racordat la telefonie. Între anii 1930 și 1971, Iveștiul a avut o rețea proprie de radio. În perioada interbelică, a avut două ziare:«Vocea săteanului tecucean» și «Biruința săteanului » Din deceniului 8 al secolului XVIII, târgul Ivești a avut iluminat public. Din 1919 s-a introdus electricitatea. Așezarea deosebit de favorabilă, soluri bogată, resurse de materiale de construcții au atras oamenii care au creat în timp o
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
De prin străinele meleaguri” și „Părintească dimândare” de C.Belimace, „Urlă dușmanii” de Par. Cucuetu, „Ștefan vodă” (Marșul legionarilor Vrânceni) de Al. I. Popescu, „Cu fruntea sus” de Virgil Rădulescu și Traian Puiu, „Echipa morții” de Nicu Iancu, „Marșul legionarilor tecuceni”, „Dealul negru” de Misu Gaftoiu, „Ardealul tânăr legionar” de Stefan Curcă, „Imnul românilor secuizați” de Horatiu Comaniciu, „Imnul lagărelor” de Valeriu Cârdu, „Chemarea jertfei” de Bartolomeu Livezeanu , „Marșul biruinței” de V. Zeană, „Doina comandantului”, „Imnul echipei Miti Dumitrescu” de Ion
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
boierești cu proprietăți funciare în zona de nord a actualului județ Vrancea (în preajma localităților Adjud, Panciu, Soveja). Vor avea împreună 10 copii, dintre care 6 ating vârsta maturității. Din anul 1856 intră în viața politică a țării, ca reprezentant al tecucenilor în Cameră și Senat, militând pentru constituirea unui sistem sanitar accesibil păturilor largi; în 1864 ajunge primul primar ales al orașului Tecuci, funcția de efor (echivalentul primarului) fiind până în acel moment ocupată prin desemnarea de către autoritatea centrală (domnie). Va fi
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
dispoziția armatei, Tecuciul devenind sediul a 4 regimente: 2 de cavalerie, unul de artilerie și unul de infanteriști. Legat de prevenirea incendiilor, se construiește Foișorul de foc al orașului, cu înălțimea de 22 de metri; în aceeași idee, insistă ca tecucenii să renunțe la construcțiile din lemn pentru cele din cărămidă, mult mai puțin vulnerabile la foc. Tot în mandatul său se amenajează bulevardul Gării de Sud și se pavează cu piatră cubică mai multe străzi. Preocuparea sa pentru sănătatea și
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
Tecuci prof. Vasile Ghica, alt consătean care face cinste satului Priponești. Vrea să întărească legăturile culturale dintre Bârlad și Tecuci, sub forma unor prezențe ale „Academiei Bârlădene” la un schimb cultural cu Tecuciul, în care pentru început să mă prezinte tecucenilor și să difuzeze un număr de volume din „Călător... prin vâltoarea vremii”. Ideea îmi surâde, dar nu s-a putut materializa în fapt. La TV recepționez discursul bilanț al președintelui Băsescu în fața parlamentului... Multe fotolii goale, mulți absenți... deși se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de I.C. Negruzzi, N, Ionescu, Gr. G. Tocilescu se ajunge la concluzia constituirii unei comisii care să studieze manuscriptele rămase de la Al. PapadopolCalimach, cu raport adus la Academie (op. cit., p. 49-50). După mulți ani, Lascarov-Moldovanu își amintea, din copilăria lui tecuceană de Alexandru Papadopol-Calimach: „Eu însumi am apucat pe blajinul și cărturarul boier Papadopol- Calimach, urmaș de domn și membru al Academiei Române, un bătrânel scurt, cu cioc Napoleon III, cu privire nespus de blândă și cu o viață retrasă, în casa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și directori, Alexandrina și Gheorghe Vrabie, binecunoscuți pentru atitudinea lor unionistă dar și Ioan Capotă, nașul meu de botez. Aceasta este povestea spitalului din Tecuci, unul dintre cele mai dotate instituții sanitare din această parte a țării. Din păcate însă, tecucenii nu au mai reușit, la mai bine de o sută de ani, să mai construiască un spital mai impunător decât cel primit în dar de la Anton Cincu!... Aflat în diferite funcții publice, Anton Cincu modernizează orașul, printre acestea evidențiindu- se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
construiește. Pentru toate funcțiile prestate el a refuzat în mod constant să fie în vreun fel remunerat. Pioasa amintire a familiei Cincu este păstrată mai ales în cel mai frumos cavou din cimitirul orașului Tecuci. Un alt nume de care tecucenii își amintesc cu pioșenie este Smaranda Brăescu, născută în satul Hânțești, comuna Buciumeni, primul pilot și parașutist femeie din țara noastră. Ea a obținut primul record mondial feminin la saltul cu parașuta, ulterior obținând și recordul masculin, fapte pentru care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
democrație populară s-a făcut prin cele mai oribile acțiuni. Au fost deblocați ofițerii, au fost dați afară din învățământ profesori de toate gradele și cu precădere din învățământul universitar. Arestările politice au devenit la ordinea zilei. In această perioadă tecucenii aflau în fiecare dimineață numărul celor arestați de pe stradă sau din casele lor comentând timorați în șoaptă acea vânătoare de vrăjitoare. Din acest pahar amar și otrăvit au trebuit să bea mii de cetățeni din localitățile fostului județ Tecuci. Astfel
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a-și păstra privilegiile, casele, de a-și putea satisface în continuare viața îndestulată cu vânători, chefuri, etc. Mai mult decât atât, se pare că Sadoveanu l-ar fi denunțat și pe profesorul Ion Petrovici (Zugravu, 2005). Profesorul Ion Petrovici, tecucean și el de origine, cu studii la București și Leipzig, cu licență în drept și filozofie, fost elev al lui Titu Maiorescu, a fost profesor la Universitatea din Iași și decan al Facultății de Filozofie. Ulterior a ajuns ministru al
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în spiritualitate și sensibilitatea la transcendent, care îi sunt proprii, le moștenește de la tatăl ei. Cum Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie prin activitatea Academiei Bârlădene, care număra în sânul ei tecuceni (Tudor Pamfile, fondator al ei, Natalia Negru, Ion Valerian, Pamfil Șeicaru etc.), fie prin reviste (Freamătul, Tecuci, 1911, transferat la Bârlad, 1912) etc., cred că ar fi util să menționez aici faptul că Bâladul este legat de V. Voiculescu nu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
2010, p.17. *La mulți ani, dragă revistă, nr.100, p.I (2). *Comuna Cârja și familia Cârjă... nr.100, iunie 2010, p.24-25. * Răsfoind în arhive: Ștefan cel Mare - judecătorul - povestire, nr.101, iulie 2010, p.12. *Documente istorice tecucene, nr.102, august 2010, p.19. *Răsfoind prin arhive: Stroe Belloescu victimă a celor pe care i-a ajutat (1838 1912), nr.104, octombrie 2010) p.I (14-16). *George - Felix Tașcă. Un cercetător nu numai pasionat, nr.104, octombrie 2010
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ediției. Hușul în lumea cărților, nr.3 (13), iulie 2010, p.95. *Teodor T. Burada despre biserica Sfinții Apostoli din Huși, nr.4 (14), octombrie 2010, p.63-64. *Interesantul nostru trecut, nr.4 (14), octombrie 2010, p.64. *Documente istorice tecucene, nr.4 (14), octombrie 2010, p.89-90. *Răul din om în triumf... nr.4 (14), octombrie 2010, p.102103. *Doi vasluieni, scrieri de la 1840, nr.5 (15), decembrie 2010, p.65-67. *Cuza Vodă Domnitor - amicii și adversarii, nr.1 (16
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sună bine azi, evitarea de a da numele persoanelor despre care vorbește, dar citarea cu ostentație a celor care se află azi la Ťputereť, considerarea de pe poziții Ťde susť a unora cărora altădată le datora mult (de pildă, concetățeanul său tecucean Ion Petrovici, tratat aici ca un oarecare) și multe altele, fac Ťfarmeculť acestor memorii". Păcate similare sînt detectate și în autobiografia lui Marin Preda, Viața ca o pradă: ,E una din puținele cărți care m-au decepționat (deși genul memorialistic
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]