62 matches
-
luptat așa. Mai apoi, stăteam pe jos și am văzut un glonț retezând firul de iarbă din locul pe care tocmai cu 5 minute înainte îl părăsisem. Dacă pe acesta îl trăgea primul... Am stat apoi 11 luni în spital. Tecuceanul care mi-a luat locul a murit pe front. Ce ți-e și cu norocul ...” La terminarea războiului, în 1946, Bădia a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul și s-a întors acasă, să-și facă un rost nou, în
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
sună bine azi, evitarea de a da numele persoanelor despre care vorbește, dar citarea cu ostentație a celor care se află azi la Ťputereť, considerarea de pe poziții Ťde susť a unora cărora altădată le datora mult (de pildă, concetățeanul său tecucean Ion Petrovici, tratat aici ca un oarecare)". De o inclementă caracterizare are parte și Eugen Jebeleanu, cu o intuiție vaticinară am fi tentați a afirma, căci "steaua" poetului ce dădea impresia a fi neclintit norocoasă a declinat vertiginos după ^89
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
timpuri subjugate banului, kitsch-ului , nonvalorii... Toată admirația față de travaliul neobosit al acestor oameni, acestor conștiințe superiaoare, de o rară exemplaritate, pasionați, preocupați de variatele forme de manifestare ale artei. În paginile revistei sunt cuprinse articole remarcabile, aparținând atât scriitorilor tecuceni cât și colaboratorilor ( din țară și din străinătate). Mă voi opri asupra câtorva materiale publicate În nr. 22, 23, 24, astfel: În nr. 22 găsim “comentariu becartin” realizat volumului “Poeme liturgice”, autor Petru Blaj ( Dinvale). “Scriitorul este conștient de faptul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
lasă mărturie un “poem testament” pentru clipa când va trece În eternitate”... Când voi fi rămas a morții pradă / Pentru nopți de vifor sau de foc / Muguri somnoroși or să prevadă / Pat de humă-n strai de busuioc /...” La „personalități tecucene” apare un articol impresionant care aduce În actualitate cazul „Alexandru Mironescu și „teroarea istoriei”...” „La 14 iulie 1958 este arestat Împreună cu fiul său, poetul Sandu Tudor ( devenit ieroschimonahul Daniil de la Rarău) și cu alți membri ai grupării spirituale „Rugul Aprins
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Blaj Își face prezența În pag. 2 unde sunt publicate câteva poezii reprezentative. „...nu cred că ne vom Întâlni curând Doamne / dar eu continui să sper / că sunt singurul Tău prieten / și aici vezi sunt copil / ”... ( psalm provincial). La personalități tecucene, prof. Pohrib Mihail semnează articolul „D.A. Sturza și Academia Română”. Poetul-medic, Paul SânPetru, aflat În grațiile Divinității este intervievat de Tănase Dănăilă. „Ziua de 23 martie nu este doar o zi oarecare În calendarul ce gestionează curgerea vremii, ci este imprimată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sună bine azi, evitarea de a da numele persoanelor despre care vorbește, dar citarea cu ostentație a celor care se află azi la Ťputereť, considerarea de pe poziții Ťde susť a unora cărora altădată le datora mult (de pildă, concetățeanul său tecucean Ion Petrovici, tratat aici ca un oarecare) și multe altele, fac Ťfarmeculť acestor memorii". Păcate similare sînt detectate și în autobiografia lui Marin Preda, Viața ca o pradă: ,E una din puținele cărți care m-au decepționat (deși genul memorialistic
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
Angela Baciu și Sterian Vicol, membri ai juriului concursului de poezie, prezidat de poetul Lucian Vasiliu, directorul Editurii „Junimea”. Vineri și sâmbătă au fost derulate mai multe evenimente culturale în cadrul festivalului, dintre care notăm o lansare de carte a scriitorul tecucean Vasile Ghica, un spectacol de muzica folk cu Cenaclul de muzică și poezie „Dunărea” din Galați, un pelerinaj la Castelul boierului Conachi de la Țigănești și lansarea plachetei festivalului - „Poeți la Castel”, urmată de festivitatea de premiere. Tot sâmbătă a avut
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
coperta unei cărți. Mulțumiri speciale colectivului redacțional al revistei, admirabilul poet Ionel Marin, inepuizabilul George Roca - Australia, îndrăgitul publicist și promotor cultural Octavian Curpaș - SUA, minunatul prieten al revistei noastre, redactorul Mihai Marin din Spania, scriitorul gălățean Năstase Marin, poetul tecucean Vasile Sevastre Ghican, poetul bucureștean Gabriel Dragnea, poetul Ionuț Caragea, prof. dr. Monica Grosu, prof. dr. Adina Voica Sorohan, poetul Liviu Ofileanu, consilierul spiritual Danaela, Lia Alexandra Husar (Italia), membrilor de onoare ai redacției - acad. prof. Cristian Petru Bălan, acad.
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
Întregul în care se reunesc aceste patru părți poartă un nume foarte sugestiv. “Neliniști prin timp”. Se cristalizează între paginile cărții o neliniște specială - dedicată, generoasă și profund umană - neliniștea creatorului în fața creației. Stăteam deunăzi de vorbă cu talentatul poet tecucean Vasile Sevastre Ghican, care afirma că a scris de-a lungul activității sale literare - zeci de recenzii, cronici și prefețe, dar pe care nu le-a antologat. Trebuie să ne gândim la faptul că o astfel de muncă - valoroasă prin
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
GALAȚI) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FĂ MINOR (poeme), a poetei tecucene ELEONORA STAMATE Întoarcerea la rădăcini, la stările arhetipale ale ființei, în poeme interogativ-exclamative, ea se mărturisește lumii pe care o recreează, chiar dacă presimte cum spumega fereastră unei păduri că o limbă de clopot (În ploaie). Eleonora Stamate își asumă durerile
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
poetă și prozatoare, trăiește și muncește în Italia, poeta Elena Spătaru. În anul 2016 ni s-au alăturat două scriitoare din Galați, Olimpia Sava și Tudosia Lazăr și George Militaru din Ploiești. Ni s-a alăturat în mod onorific poetul tecucean Dan Movileanu. Iar Simion Moni Constantin își tot exprimă simpatia. Retrospectiva fiind încheiată, spun că, în anul acesta au hotărât să-și unească antologic numele, între coperțile acestei cărți, următorii colegi: 1. Elena Stroe-Otavă, 2. George Stroia poetul, editorul (și
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
DE SODIU" (POEME) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii Armonii Culturale, a apărut de curând o nouă carte de poezie, intitulată „Glutamatul de sodiu” a poetului tecucean Vasile Sevastre Ghican. „Glutamatul de sodiu definește o subtilă ironie, trăgând un semnal de alarmă asupra incapacității omului modern de a sesiza valoarea lucrurilor cu adevărat importante din viața sa. În goana după bani și faima, omul modern poate cauza
GLUTAMATUL DE SODIU (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358604_a_359933]
-
președinte - poetul Ionel Marin, Cenaclul „Vasile Cârlova” al Casei Armatei din Focșani a strigat „prezent” prin câțiva dintre membrii săi: George Trofin, col(r). Vasile Rumega (fost președinte al Asociației „Cultul Eroilor”), Vasile Buruiană și prof. Ștefan Neagu, iar literele tecucene au fost reprezentate de poetul Vasile Sevastre Ghican. Revista universală de creație și atitudine culturală Armonii Culturale și Editura Armonii Culturale au fost reprezentate de redactorul-șef al revistei și directorul editurii - Gheorghe A. Stroia. Regretabil, că primarul Comunei Tulnici
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
tăcuta mângâiere prin rugăciune, speranța la o nouă tinerețe. Toate acestea au devenit, deja, cu certitudine, Amurgul șoaptelor târzii ale vieții. 2. MIHAELA GUDANĂ (Tecuci): LOCUIESC ÎN TINE (versuri, A5, 108 pagini) GHEORGHE A. STROIA: Ciclurile anotimpurilor, în poezia autoarei tecucene, sunt, de fapt, ciclurile vieții, derulate secvențial, episodic, între momentele fundamentale: zămislire și înmugurire, celeritatea creșterii și evoluției, înțelepciunea maturității. Un ciclu ce se apropie asimptotic de iubire ori chiar se intersectează secantic, în două puncte: El și Ea. Locuiesc
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
zise Lina mulțumită. Ce nostimă e fata asta și ce idei bune are. - Simple, foarte simple! întîmpină Nory cu modestie. Sufrageria Rimilor nu era deloc elegantă, dar foarte simpatică. Instalaseră mobilier nou numai în birou și dormitor. Aici, rămăseseră vestigii tecucene, din zpsuea Linei: o canapea îmbrăcată cu creton, un dulap vechi de nuc drept bufet, scaune desperecheate și o ladă "adorabilă", declarau Mini și Nory. O ladă de acelea, zise brașovenești, legată în cercuri de fier, cu balamale mari și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
asta era o dezmoștenită, avea o sobă de zid și lampă cu petrol. Amintiri provinciale pâlpâiau astfel în jur. Toată istoria gospodărească a Moldovei licărea subt poclitul abajurului de porțelan sau în tăciunele răzleț. Lampa Linei ardea orânduit în sufrageria tecuceană, cum ardeau la punct cu regulatoare precise sterilizatoarele din sala de spital, instalate după ultimele modele ale hi-genei occidentale. Aci ca și acolo, Lina părea în cadrul ei, păstrîndu-și apucătura, pe când numai instrumentele își schimbau forma în mâinile ei tradiționale. Tăceau
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
părea inversă, dar corespundea cu sentimentele foarte accentuate ale acelor părinți: unul, alintând fata; cealaltă, băiatul, până la măsura, unor certuri grave, cu rezuitate triste asupra educației mostrelor respective. La Mizil, târgușor muntenesc cu ifos și culoare locală, Lenora pierduse accentul tecucean, pe care Lina îl păstra cu prisosință și cu oarecare farmec. Mama Lenorei și a lui Lică era vară bună cu tatăl Linei, farmacist pe Strada Mare din Tecuci. Acestea erau legăturile de rudenie. Acolo, în fundul farmaciei, Lina hotărâse să
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Mini, Lenora nici nu putuse fi vreodată altfel decât măritată. Nu contesta că va fi fost cândva o fată ceva mai slabă, cum povestea Lina. Nici nu avea ideea preconcepută a vreunui viol timpuriu sau credința că în strâmtoarea vieței tecucene educația îi fusese așa de puțin ocrotită încît avusese o precoce cunoaștere a tuturor aspectelor traiului. Mini credea mai puțin decât atât și mai mult. In Lenora acel instinct, acea cunoaștere trăia și crescuse cu ea, într-o așteptare firească
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
marea diplomație a domnului Paul era că știa să refuze. ,.Nu pot nici cu 10.000. Am clientela mea!" Victimele refuzului erau selectate uneori după aspect si alteori după toanele domnului Paul și ale premierului inițiat. Prin-tr-o întîmplare, premierul era tecucean. Duioasă concetățenie cu Lică. Cunoștea pe Braim croitorul, cafeneaua Jigal și grădina publică. Uneori Lică îsi scotea vestonul și încerca vreunul abia terminat, croit după ultima modă. Băiat bine făcut, îi sta bine, deși îl schimba mult. Deprins cu aspectul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Tecuci prof. Vasile Ghica, alt consătean care face cinste satului Priponești. Vrea să întărească legăturile culturale dintre Bârlad și Tecuci, sub forma unor prezențe ale „Academiei Bârlădene” la un schimb cultural cu Tecuciul, în care pentru început să mă prezinte tecucenilor și să difuzeze un număr de volume din „Călător... prin vâltoarea vremii”. Ideea îmi surâde, dar nu s-a putut materializa în fapt. La TV recepționez discursul bilanț al președintelui Băsescu în fața parlamentului... Multe fotolii goale, mulți absenți... deși se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
diverse emisiuni, între care: -o monedă poloneză, din 1507, de la Sigismund I (1506-1548); -un solidus, din 1658, de la Radu Mihnea (1658-1659); -monede emise de Dabija Vodă (1661-1665), din care două exemplare aflate în colecția autorului și alte câteva la Muzeul tecucean; -sute de monede, imitații și originale, emisiuni suedeze, poloneze, germane, cu numele monarhilor emitenți precum: Cristina, Gustav al II-lea Adolf, Carol al Xl-lea, George Wilhelm, Friedrich Wilhelm, deci care se înșiruie din 1611 până în 1697 (exceptând moneda din 1507
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de familie Hrăbor (Viteazul), cu varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În acest sens trebuie reținut că Ștefan, căpitanul de Tecuci, unul dintre numele frecvent menționate în documentele tecucene, se trăgea tot din neamul Hrăborilor. Alți locuitori din Țigănei vor mai fi intrat în comunitatea satului de răzeși Slobozia-Torcești din apropiere, la fel cum au făcut-o și locuitorii fostelor sate Dimăcenii și Sineștii, păstrându-se pentru ele doar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în vedere modul lor de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și pentru a constata îngrădirile timpului, impuse de unii oameni înclinați spre îmbogățire și înșelăciune din comerțul speculativ. În cele din urmă, arendaș va ajunge, prin transmiterea contractului menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem că el era aducător de însemnate câștiguri, de altfel sub acest aspect ne interesează pasajul reprodus, căci dările acestea, de fapt, nu erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]