55,143 matches
-
omului în universul tot mai tehnicizat de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși nu sînt foarte noi, aceste eseuri (scrise între 1949 și sfîrșitul anilor '80) își păstrează intactă actualitatea și se adaugă acelor încercări de a acomoda dezvoltarea tehnologică fără precedent din anii din urmă cu valorile fundamentale ale spiritului care îi preocupă de ceva vreme pe teologii creștini (catolici, în primul rînd, dar și ortodocși, chiar români, de ultimă generație). Mutatis mutandis, cartea lui Alexandru Șafran este un
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
ca și cele gregare și festiviste cu ale lor automatisme și stereotipii de rigoare o irită vizual și auditiv, iar coruperea biotehnologiei care creează vieți cvasiumane îi întărește convingerea că a devenit o persoană neaparținătoare secolului. ,Eu sufăr de imbecilitate tehnologică, ceea ce mi-a creat un complex crescînd de înstrăinare, mai ales de cînd am aterizat pe acest continent. N-am reușit să învăț a conduce automobilul, n-am simțit nevoia unui telefon portativ, mașina care-mi răspunde cînd telefonez rudelor
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
Babilonului), pînă în zilele noastre. Este inutil să vorbesc despre miza uriașă a unui asemenea pariu literar. O astfel de carte presupune o familiarizare deplină cu istoria civilizației, cu modul de viață al oamenilor dintr-o anumită perioadă cu nivelul tehnologic, cu formele organizării statale și cu ideile care circulau în urmă cu un mileniu. Altminteri, riscul autorului unei asemenea cărți de a cădea în ridicol devine imens. Cu cel de-al șaselea volum din această saga a umanității (precedentele romane
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
a căzut totdeauna în picioare, împărțind cu marile puteri ale lumii puterea deciziei strategice și folosindu-se totdeauna, în interes propriu, de dreptul de veto. Faptul că Rusia s-a reînarmat și a trecut la o ofensivă strategică în superioritate tehnologică și într-un context aliat de foarte mare anvergură a reactivat, de fapt, un nou Război Rece, România fiind, de data aceasta, în tabăra Occidentului, adică în tabăra americană, în eșalonul întâi strategic, dar lipsită complet de orice mijloace și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a riscurilor și amenințărilor. Astfel, se introduce categoria riscurilor asimetrice - rezultat al combinării proceselor politice, economice, sociale, demografice și de mediu, riscuri care adesea depășesc granițele statelor. Capacitatea de gestionare a acestor riscuri este apreciată că depinzând de reducerea diferențelor tehnologice dintre Polonia și statele vestice 22. Vulnerabilitatea determinată de decalajul economic între statul polonez și statele vestice este prezentată ca risc major pentru securitatea Poloniei. Aceasta este potențata de emigrație și îmbătrânirea populației, precum și de diferitele ritmuri de dezvoltare ale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
substanțe periculoase, provenite din unele state membre 24, criminalitate informatică etc. O ultima categorie de riscuri menționată în strategia de securitate națională a Poloniei este cea corespondență dimensiunii ecologice a securității, ca o consecință directă a folosirii eronate a progresului tehnologic și deteriorarea echilibrului om - natură. În domeniul securității interne, scopul strategiei de securitate națională îl reprezintă protecția cetățenilor, legii și a proprietății naționale împotriva consecințelor dezastrelor naturale și accidentelor tehnologice 25. Strategia acorda egală importantă următoarelor domenii cheie: securitate civilă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securității, ca o consecință directă a folosirii eronate a progresului tehnologic și deteriorarea echilibrului om - natură. În domeniul securității interne, scopul strategiei de securitate națională îl reprezintă protecția cetățenilor, legii și a proprietății naționale împotriva consecințelor dezastrelor naturale și accidentelor tehnologice 25. Strategia acorda egală importantă următoarelor domenii cheie: securitate civilă, socială (politici sociale și de muncă, știința, educație etc.), securității economice, securității ecologice, securității informatice și a telecomunicațiilor, precizând direcțiile strategice de transformare a sistemului național de securitate. Observăm un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
locale că risc major la adresa securității regionale, apreciind că lipsa de reacție a comunității internaționale poate conduce la subminarea încrederii în sistemul de securitate internațional. Crimă organizată reprezintă un risc direct la adresa securității slovace, amplificat de capacitățile oferite de progresul tehnologic și al comunicațiilor. Riscul menționat se concretizează în potențator amplificator al unor vulnerabilități sau altor riscuri specifice (corupție, respectiv economie ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și catastrofe care pot influența semnificativ sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu mare exactitate în cadrul economiilor închise, protecționiste. Contextul economic actual este diferit chiar și față de momentul prăbușirii comunismului, impunându-se adecvarea abordărilor teoretice la noile realități economice, sociale și politice. Lumea economică actuala este marcată de salturi spectaculoase ale progresului tehnologic care nu se mai lovesc de barierele frontierelor naționale, informația circulă cu viteză undelor electomagnetice, iar indivizii iau decizii cu mult mai mare viteză decât în urmă cu doar câteva zeci de ani. Pentru Paolo Savona cele patru caracteristici principale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
volumului și vitezei fluxurilor investiționale au determinat o adâncire a interdependentelor economice internaționale, nu numai la nivelul comerțului cu bunuri și servicii (import vs export), nu numai la nivelul aprovizionării cu materii prime și materiale, nu numai la nivelul transferului tehnologic, ci și la nivel social, politic și spiritual. În România, lipsa progreselor în sfera politică și socială din anii '90, fragilitatea instituțională și instabilitatea guvernamentală au reprezentat motive temeinice pentru o neîncredere generalizată a piețelor financiare și a investitorilor străini
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
află astăzi producția industrială din România: comenzile industriale sunt direct legate de cererea și evoluțiile sectoarelor industriale din statele din care provin investițiile străine; incapacitatea industriei care beneficiază de participație străină de a se dezvolta pe orizontală; productivitate scăzută; transfer tehnologic redus; o dezvoltare modestă a capitalului autohton. Mai mult, nu ar trebui să se uite prea ușor experiență/lecția anilor 2008-2010, atunci când, din cauza unei structuri slab calitative a investițiilor străine prezente în România, relocarea lor către țările de origine a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
străine directe către România, insă stimularea trebuie să țintească nu doar aspectele cantitative, ci și pe cele calitative. În opinia noastră, investițiile străine care ar trebui să beneficieze de sprijin și facilități etatice ar trebui: să aducă cu ele transfer tehnologic și know how; să pună bazele unor afaceri autonome, independente de alti centri de decizie în managementul afacerilor; să crească ponderea industriei în totalul valorii adăugate brute naționale; să preia oportunitățile oferite de piețele tradiționale ale comerțului românesc. Pentru că toate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fundamentale de existență; a unui mediu global politic pașnic și sigur; a unui mediu global apt să asigure starea de armonie și de fericire a ființelor umane și a popoarelor; a unei planete bogate în resurse, capabilă să susțină avântul tehnologic și civilizațional din viitor și deci, dreptul la dezvoltare al generațiilor viitoare etc. Printre aceste drepturi ale omului (din generația a V-a, categoria drepturilor generațiilor viitoare), considerăm că se înscrie și dreptul omului din viitor (dar și al generațiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
contemporan, actualmente încă centrat pe concepția westphaliană a lumii) și un subiect juridic distinct pentru generațiile a V-a și a V-a de drepturi ale omului, așa cum vor trebui acestea să se dezvolte în secolului XXI, sub impactul avansului tehnologic, științific și deci, și al sferelor social-juridice. Prin urmare, cănd întâlnim în Preambulele diverselor documente internaționale în materia drepturilor omului referiri la "făurirea unei lumi libere de teroare și mizerie, de ne-demnitate și indecentă, de sărăcie și sub-dezvoltare", acestea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și prosperitate, de pace și siguranța pentru umanitatea de mâine, pe această planetă. În loc de concluzii La începutul secolului XXI, dreptul internațional este nevoit să se extindă și să se îmbunătățească, sub presiunile provocărilor aduse de o societate gobală, ale avansului tehnologic și științific, cărora le trebuie o dimensiune etică, ecologică și juridică (prin dezvoltarea corespunzătoare a materiei drepturilor omului) spre a garanta dezvoltarea civilizației umane în ansamblu, în viitor dar și un mod de viață bazat pe respectarea și păstrarea unui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
școlile (și, în surprinzător de multe din cazuri, în universitățile) occidentale, multi dintre ei aveau loc de muncă sau chiar mici afaceri, precum și familii (au existat destule cazuri în care aveau copii nou-născuți și/sau soții însărcinate), toți erau "alfabetizați" tehnologic (comunicarea pe Internet și rețelele sociale par chiar să fi avut un rol important în radicalizarea atentatorilor și înrolarea lor în diverse grupări radicale). Explicația radicalizării unui număr atât de mare de persoane, multe cu statut social și venituri cel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
metodologia europeană „Eco Indicator”). Tot în perioada elaborării raportului ‚Limitele creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner elaborează inceptul ecuației IPAT, care leagă poluarea de afluența de bunăstare adusă de progresul tehnologic, precum și de creșterea populației. În ecuația I=PAT, I exprimă impactul ambiental că măsura a poluării, P este un factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
oglinda antropocentrismului care-i chinuie pe mulți de la Renaștere încoace. "Dumnezeu" (ghilimelele sunt necesare pentru un ateu ros de metafizică) a făcut omul. Opera lui "Dumnezeu" e cât se poate de perisabilă. Dispariția întregii umanități a devenit astăzi o chestiune tehnologică. Dacă din om nu mai rămâne decât un pumn de pulbere, de ce ar trebui ca opera de artă să trăiască la nesfârșit? Nu voi înceta să-l pomenesc pe Caragiale: important e ca o operă de artă să nu fie
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
conceptul kierkegaardian numit în daneză selvransagelse, care îl face pe Laurence să înțeleagă adevărul că originea tuturor relelor - ca și a bucuriilor - e în el însuși). într-adevăr, orașul protestant modest și curat, "capitala mediului european", unde, cu toată superdezvoltarea tehnologică, nu sunt prețuite decât curăția (interioară și exterioară) și micile bucurii ale vieții, orice semn de infatuare fiind privit cu teamă de hybris mai dihai decât în vechea Elada, poate developa contrastele interioare, poate elibera de inutilitatea balastului existențial. Aș
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
progres rimează, dar nu se confundă, conform cu Sloterdjik. Dacă vom reuși să evidențiem aspecte vulgare în influxurile ciberneticii victoria este asigurată. Asta nu va fi prea greu fiindcă deși are consecințe formidabile în epistemologie și deși e plină de trofee tehnologice păstrează totuși ceva din sincretismul și infatuarea parvenitului. Sindromul de alienare sub aproape toate aspectele lui (privind omul, cunoașterea în general și chiar tehnologiile) i se datorează în mare parte. Mai întâi ar fi vorba de aplicația numită informatică. Dincolo de
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
în amintire fața actorului parcă se topește și se confundă cu cea a lui Havel. Fețele cele mai expresive ale acestui Avignon le-am descoperit în Orbii lui Maeterlinck, în viziunea lui Denis Marleau (care și-a botezat spectacolul "fantasmagorie tehnologică"), avînd ca principal producător Muzeul de artă contemporană de la Montreal. Fețele sînt două măști perfecte, realizate după chipul și asemănarea a doi actori, un bărbat și o femeie; fiecare mască a fost, la rîndul ei, multiplicată cu 6; fețele se
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
într-o "criză a întregului, criză a unui spațiu substanțial (continuu și omogen), moștenit de la geometria arhaică, în beneficiul relativității unui spațiu accidental (discontinuu și eterogen) în care părțile, fracțiile (puncte și fragmente diverse) redevin esențiale". Principalul efect al erei tehnologice este modificarea reperelor, realizat și prin aducerea în interiorul locuințelor a lumii mari (televizor, Internet, care telescopează spațiul și îl distorsionează) sau prin modificarea duratei zilei (care nu mai e vechea zi-lumină, ci un continuum temporal). "Apocalipsa după Virilio" este mai
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
avem și destule tradiții proaste, rămase de la turci ori de la fanarioți, de care ar fi preferabil să ne debarasăm. Am, ce-i drept, o sensibilitate retrogradă. Nu prea gust orientările “pragmatice” de azi. Și nu-mi inspiră nici o stimă progresul tehnologic care e însoțit de regres interior. Am fost în America, hotărât să nu mă las influențat de prejudecățile șovinismului european. Și m-am întors foarte descumpănit, pregătit să înțeleg mai bine “Lumea Veche”, chiar dacă și în ea e, cel mult
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
1952) a continuat să publice articole și volume despre democratizare, politica economică internațională, rolul culturii și al capitalului social în viața economică modernă și în tranziția către societatea informațională. Dând glas preocupărilor generale privind destrămarea ordinii sociale produse de progresul tehnologic, modificarea normelor comportamentale, rupturii de "încredere" care a dus, nu în ultimul rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei dezordini sociale: "în societățile în care indivizii se bucură de mai multă libertate
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
poduri în toate direcțiile). Se face sugestia că Marea Ruptură "nu a fost un produs inevitabil al unei anumite etape de modernizare socio-economică, ci că este puternic influențată de cultură". Evident, nu lipsește apologia valorilor orientale, care optează - în ciuda transformărilor tehnologice și informatice inevitabile globalizării - pentru rolul tradițional al femeii, nu lipsește o incursiune în genealogia moralei, în misterele genealogiei umane și ordinii sociale, fiind reluate teorii despre tehnologie, rețele și capital social, nu lipsește o conturare a direcțiilor date de
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]