55 matches
-
Constantin, Emanoil Petruț, C.Piliuță, Ștefan Mihăilescu Brăila, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Sanda Manu, Nicolae Velea, Theodor PÎcă, Virgil Mazilescu, Dan Laurențiu, Aureliu Manea (pe care „Dumnezeu l-a mandatat să inventeze Încă o dată teatrul”!), Jean Constantin, Dinu Săraru, Aristide Teică, Lupu Buznea (unul dintre cei mai interesanți actori personaj, din istoria teatrului de provincie!), Cineva spunea că grecii (Eschil, Sofocle, Euripide) sunt profunzi...din prea multă superficialitate. Rămîi uluit uneori, găsind și În chisnovatele relatări ale lui Sebi, gînduri și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
rupte din inima lui [a lui Nichita -n.n.], din care oricît luai, rămînea aceeași”; „un instrument unic, alcătuit din trupul și chipul său, pe care le schimonosea În gesturi trăznite, ca de păpușă mînuită dinăuntru de un virtuoz” (despre Teică); „actorii ieșeau din cîrciuma cu scaunele pe mese, semn că ospătarii se săturaseră de bacșișuri” (minunat truvai!); „meseria se fură, dar actorul X n-a reușit să fure nimic : n-are vocație de cleptoman sau de actor?”; ”fetișul vorbelor - o
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Dinică, Papaiani, Ilarion Ciobanu, Colea Răutu (născut Rutkovski!), Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea (care, zice Furdui, nu numai că nu fusese exterminat de Ceaușescu, cum insinua un zvon, dar chiar Își dorea să devină... membru În C.C.! p.231), Tudorel Popa, A. Teică, Ludovic Antal („invidios, turnător”p.235), Fănuș Neagu, Petre Bărbulescu, Richard Oschanitzky (excelent portretizat, cu dragoste și cîntărire a cuvintelor !), Petre Țuțea, Cioran, PÎcă, Săraru, Paler, Tudor George, mari artiști străini - M. Jarov, VÎsoțki, Liubimov, E. Samoilov, Oleg Strijenov, Ulanova
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Delia Mateescu, Rodica Popescu-Bitănescu Sâmbătă, 14 septembrie, ora 20.30 SECRETUL ARMEI... SECRETE Scenariu și regie: Alexandru Tatos; Cu: Victor Rebengiuc, Mircea Diaconu, Horațiu Mălăele, Dem Rădulescu, Carmen Galin, Mitică Popescu, Manuela Hărăbor, Adrian Păduraru, Coca Bloos, Emilia Dobrin-Besoiu, Aristide Teică
Unde poți viziona cele mai valoroase filme românești, în septembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73743_a_75068]
-
și ieșea prin curte să dea la păsări de mâncare, apoi trebuia să o ducă pe Fetița la ciurdă și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de culcare
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
și ieșea prin curte să dea la păsări de mâncare, apoi trebuia să o ducă pe Fetița la ciurdă și la întoarcere de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile cu apă proaspătă la păsări și la măgăruș ulucul. Le arunca câte un pumn de grăunțe la păsări, un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
și ieșea prin curte să dea la păsări de mâncare, apoi trebuia să o ducă pe Fetița la ciurdă și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus și ea să se pregătească
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
căpătase și experiență în profesie, nu se punea problema să nu ia examenul. Auzind mișcări prin curte, și-a dat seama că au sosit gazdele sale de la munca câmpului. Era doar soția. Lua o găleată de apă să ducă în teică, la păsări. - Bună ziua, domnișoară, gata v-ați și apucat de curățenie? - Da, mi-am luat zilele de concediu de luni, că vreau să plec în vacanță și apoi la examen, la sfârșitul lunii. - Da? Ce bine că vă distrați și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
Merge mai întâi la magazia din spatele casei, de unde aduce grâu amestecat cu floarea-soarelui, pentru păsări. Apoi, tot de acolo, umple o cratiță mare, uzată, cu grăunțe de porumb, pe care le împarte, după niște reguli doar de el știute, între teica porcului și jgheabul de deasupra ieslei din grajdul vacii. Tot vacii îi aduce, din grămada de lângă poarta grădinii, pe care are grijă s-o împrospăteze zilnic, un braț mare de iarbă, pe care-l trântește în ieslea de lemn, din fața
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Doi frați uniți de soartă, încoronați de timp / Se-nalțau spre nouri cu frunzele plecate / Sub brațe lungi-vânjoase, în umbra răcoroasă / Domneau regește: o teică, un beci și-o coteneață / Pe scoarța aspră-coaptă, bătută de furnici / Se cățărau tăcute, o mână de omizi / Și printre ramuri dese, aiurea împletite / Cete de vrăbii, multe, se cuibăreau grăbite / Iar cozorocul strâmb ce-adăpostea cocoșii / Ascunde-n umbra
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce le unea și urni căruța, îndreptând-o sub aripile agudului ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul poposi cuminte, la umbră, într-un colț de arie proaspăt măturat, curat ca-n palmă numai bun de bătut paiele de fasole. Dincolo de trunchiul scorțos al agudului, în fața chilerului, glasuri vioaie de copii tulburau amiaza. Prispa
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
căpătase și experiență în profesie, nu se punea problema să nu ia examenul. Auzind mișcări prin curte, și-a dat seama că au sosit gazdele sale de la munca câmpului. Era doar soția. Lua o găleată de apă să ducă în teică, la păsări. - Bună ziua, domnișoară, gata v-ați și apucat de curățenie? - Da, mi-am luat zilele de concediu de luni, că vreau să plec în vacanță și apoi la examen, la sfârșitul lunii. - Da? Ce bine că vă distrați și
NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340927_a_342256]
-
porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
și ieșea prin curte să dea la păsări de mâncare, apoi trebuia să o ducă pe Fetița la ciurdă și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe, un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
și intrau în sat. Era și via cea mare ,vie împrejmuită de nuci ,avrami,perji, adică pruni de toamnă,ar în capătul ei era o fântână ce avea un metru adâncime. Apa fântânii era atât de aproape că ajungeam cu teica făcută din lemn de salcie să iau apă și să beau. Săpase o adâncitura bunicul ca să curgă apa din fântâna când era prea multă .Acolo în apă erau multe broscuțe,iar eu le tulburam apa ele o zbugheau dintr-o
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
căpătase și experiență în profesie, nu se punea problema să nu ia examenul. Auzind mișcări prin curte, și-a dat seama că au sosit gazdele sale de la munca câmpului. Era doar soția. Lua o găleată de apă să ducă în teică, la păsări. - Bună ziua, domnișoară, gata v-ați și apucat de curățenie? - Da, mi-am luat zilele de concediu de luni, că vreau să plec în vacanță și apoi la examen, la sfârșitul lunii. - Da? Ce bine că vă distrați și
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
Ioan Grigorescu. În volumul, în limba rusă, Numărătoare inversă (Moscova, 2003), K. include poezii despre România și evocări ale unor scriitori români. De altfel, din creația sa poetică a apărut în românește o selecție, După-amiază (1985), în transpunerea lui Nicolae Teică. Traduceri: Eugen Barbu, Jama, Moscova, 1971 (în colaborare cu I. Ogorodnikova); Gheorghe Gheorghiu, Vesenii snegopad, Moscova, 1979; Virgil Teodorescu, Zvezdnaia zemlia, Moscova, 1979; Poeziia sovremennoi Rumânii, Moscova, 1979 (în colaborare cu Iuri Kojevnikov). Repere bibliografice: N. Atarov, Limunskie stranițî, „Novâi
KOVALDJI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287724_a_289053]
-
zemlia, Moscova, 1979; Poeziia sovremennoi Rumânii, Moscova, 1979 (în colaborare cu Iuri Kojevnikov). Repere bibliografice: N. Atarov, Limunskie stranițî, „Novâi mir”, 1970, 7; G. Perov, Goroda i liudi, „Kodrî”, 1971, 5; Ioan Grigorescu, Prefață la Chiril Covalgi, După-amiază, tr. Nicolae Teică, București, 1985; Al. Simion, O lumânare în vânt, CC, 1997, 1-2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 280. I.D.
KOVALDJI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287724_a_289053]
-
în tălmăciri necenzurate și inedite din literatura greco-latină, București, 1998. Traduceri: Veress Zoltán, Doi cocoși aventuroși. Un berbec zevzec. Năzdrăvanul Martinică, București, 1965 (în colaborare cu Ioanichie Olteanu); Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cisek, București, 1966 (în colaborare cu N. Teică); Kis Péter, Cristina colindă lumea, București, 1967 (în colaborare cu Petre Bokor); Din lirica japoneză, pref. Vasile Nicolescu, București, 1970 (în colaborare cu Dan Constantinescu); Homer, Imnuri. Războiul șoarecilor cu broaștele. Poeme apocrife, pref. trad., București, 1971; ed. bilingvă, pref.
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
roasă, lung și adus de spate, plimba, înaltă, o sarcină de panere din răchită portocalie, vopsite în coajă. O babă cu fața rotundă și creață ca petica cumpărase de-un franc colaci. Acuma-i molfăia în gingii, purtând ca o teică falca înainte și înapoi și, la fiecare dus, vârful nasului i se umfla ca o bilă. Cunoscuți ce nu se văzuseră de mult se întâlneau fără efuziuni, cu chipuri neclintite : - Ce mai faci ? - Bine. - Sănătos, voinic ? - Mulțămesc. Da cumătra ? - P
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]