88 matches
-
Un extaz prețios, o beatitudine luxoasă îl conduc pe Adrian Popescu la o considerare a materiei în răspăr cu frugalitatea pietății, cu austerul comportament prescris îndeobște bunului creștin, însă compatibile cu un panteism degajat de dogmele dumnezeului personalizat al doctrinei teiste. E darul euforizant al unei Providențe ce-și asumă delectarea culturală a Formei. Al unei Providențe defel interdictive, ci evoluate întru toleranță literară pînă la exercițiul parnasian: "În lacul verzui crengi și conuri de pin adăstînd/ într-o emulsie a
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
că doar simplă concepere a ceva nu însemnă că acel ceva trebuie să existe în mod necesar. Hume, la rândul sau consideră că totul poate fi conceput la fel de bine ca inexistent, inclusiv Dumnezeu, iar Kant, cel care clarifica polemică argumentelor teiste, argumentând prin conceptele de judecați sintetice și analitice, consideră că definiția unui lucru nu implică obligatoriu și existența lui. În Hegel, însă, argumentul ontologic are pe unul din cei mai străluciți reprezentanți din perioada postkantiană, pentru că reprezintă o concluzie a
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
fizic, Dumnezeu, în situația aceasta apărând mai degrabă ca tiran, iar natura umana că un experiment, argumentul cosmologic este singurul care poate face legătura între existența și sursa existenței, între mine finit și Dumnezeu infinit. Kant a demonstrat că argumentele teiste nu au o bază logică, care să conducă spre cunoașterea lui Dumnezeu, însă nu răspunde întrebării asupra apariției vieții. Există, astfel, două posibilități, acceptarea existenței că accident (nihilism), sau acceptarea existenței ca fiind produsul unui plan, acceptând ideea unui creator
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
mai vorbim în ce bâlci idiologic a intrat lumea de atunci încoace, când după fiecare descoperire epocală tot mai înflăcărate și inflamabile devin disputele filosofice, religioase și științifice. De când au început să apară uimitoarele descoperiri și ideile aferente lor, dogmele teiste - iudaismul, creștinismul, islamismul - sunt în pierdere continuă. Pierderile au început cu Galileleo Galilei, care cu luneta lui a scos mica noastră planetă, cât un bob de grâu, din centrul universului și a agățat-o, într-un colț de univers, cu
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
E doar o chestiune de educație și timp. Dalai Lama e prea inteligent, cult și buddist așa că nu face asemenea referiri sau aluzii, orale sau în scrise, dar prin exemplele folosite din învățăturile buddiste, reiese clar acest lucru. Acum, lumea teistă se află în fața unui adevărat tsunami de descoperiri științifice, ce pune concepția divină într-un mare impas, total dezorientată de realitățile demonstrate științifice, nu bazate pe narațiuni biblice, minuni și miracole fără acoperiri ideologice sau științifice. Iar Dalai Lama, fără
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
există un creator și un scop, diferențiindu-se de designul inteligent prin faptul că acceptă teoriile științifice referitoare la apariția vieții, considerând totodată că Dumnezeu a utilizat teoria sintetică a evoluției pentru a aduce la viață Universul și omul. Evoluția teista se diferențiază de Creaționismul evolutiv doar în teologie. Consideră că omul a primit natură spirituală, iar în ce priveste crearea „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu” nu se referă la natură fizică, dat fiindcă omul are anatomia asemănătoare cu cea
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
dr. Leon ZĂGREAN, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Facultatea de Medicină, „Homo holisticus” 16-18 Diac dr. Sorin MIHALACHE, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Teologie Ortodoxă, „Cosmologia în teologie, filosofie și știință. Abordări (a)teiste ale rezultatelor recente” Miercuri 5 septembrie 9-11 Lector dr. Gheorghe STEFANOV, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, „Un argument de factură kantiana pentru existența lui Dumnezeu” 11-13 Preot Prof. dr. Wilhelm DANCĂ, Universitatea din București, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, „Epistemologia
INVITAŢIE LA VERNISAJ de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/342492_a_343821]
-
despărțit de natură, astfel el nu va mai reveni", adică "el este sustras metempsihozei" și, în consecință, corporalității, el nu se mai introduce din nou în alt corp. "Această eliberare este scopul esențial, prezent în toate sistemele [157] ateiste și teiste." Aceste sisteme spun: "O astfel de eliberare poate fi realizată prin știință; mijloacele temporale prin care ne procurăm plăceri sau prin care îndepărtăm de la noi relele spirituale și corporale nu sînt suficiente, nici chiar mijloacele indicate de Vede nu sînt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
el luă forma bunătății"" [29 td]. Urmează determinații mai precise ale inteligenței în raport cu cele trei calități [...] puterile ce se pot dobîndi prin Yogă-śăstra; se continuă cu expunerea lui Colebrooke [164]. "Colebrooke amintește apoi de împărțirea învățăturii samkhya în doctrină teistă și doctrină ateistă. În timp ce în sistemul teist "Içvara, cîrmuitorul suprem al lumii, este considerat ca suflet sau spirit deosebit de celelalte suflete, Kapila" (în sistemul ateist) "neagă existența lui Içvara, cîrmuitor cu voința conștientă al lumii, întrucît susține că nu există
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
francez! Cine-i atât de orb să nu vadă în asta o reminiscență a zeilor epicurieni, indiferenți față de destinul lumii și al oamenilor? 19. A nu fi pe placul papei. Critic la adresa teoriei creștine a trupului și apoi la adresa metafizicii teiste, Montaigne atacă și cosmogonia celestă a susținătorilor Bisericii oficiale: a constatat-o pe propria-i piele atunci când a suferit un accident căzând de pe cal, sufletul și trupul sunt intim legate între ele. Ceea ce atinge unul îl afectează și pe celălalt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
naștere, în cei care le trăiesc, unui sentiment originar al existenței ca făptură. Elementul complementar al acestei stări, nu prin inferență conceptuală, ci prin simțire imediată, este experiența afectivă a unei puteri suverane inexprimabile." (Baechler, 2006, p. 501). "Orice concepție teistă despre Dumnezeu, dar îndeosebi și precumpănitor cea creștină, are ca trăsătură esențială faptul că, în ea, divinitatea este sesizată cu o clară precizie și definită cu ajutorul unor atribute ca: spirit, rațiune, voință, voință teologică, bunăvoință, atotputernicie, consubstanțialitate, conștiință de sine
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Aceste principii pot fi considerate supreme întrucât privesc în mod specific Biserica și Europa în calitate de comunități. Deasupra tuturor, cu o validitate universală, independentă de orice credință, stau primatul persoanei umane și primatul lui Dumnezeu, recunoscute de oricine urmează o concepție teistă".17 Deși Constituția europeană a fost elaborată în anul 2004, totuși intrarea României în Uniunea Europeană prin devenirea la 1 ianuarie 2007 membră a ei cu drepturi depline, nu a "împiedicat" deloc relația stat-Biserică în țara noastră. Această relație merge destul de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
i le retragem, deoarece proiecția este antropomorfă. Prin dublul său aspect, simbolistica proiectează în Dumnezeu o serie de atribute există, are intenții față de om -, retrăgîndu-i-le în același timp prin semnificația subiacentă a acestora: misterul insondabil. Filosofia este speculativă, deoarece, ca teistă se străduiește să dovedească existența lui Dumnezeu, iar ca atee dovedește inexistența lui, ignorînd în același timp misterul. Este în fond vorba despre un joc și despre un contrajoc care se desfășoară între imaginație și reflecție. Omul este în măsură
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
afirmând că prin credință, prin revelație creștinul ar „cunoaște“ că pământul, viața și omul ar fi putut fi create „în moduri foarte diferite“, ceea ce ar întemeia o știință liberă de restricțiile „naturalismului metodologic“, știință pe care el o numește „știința teistă“ sau „știința creației“. Ce se poate spune despre o asemenea argumentare și despre concluziile ei? Se pornește de la premisa că adevăruri revelate ne dau măsura și criteriul pentru a decide ce putem accepta din rezultatele cercetărilor științei secularizate. Există, așadar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
empirică. Și alți autori au exprimat îndoieli cu privire la calitatea științifică a teoriei darwiniene a evoluției speciilor invocând un concept „tare“ al științei. În lumina unui asemenea concept, dovezile aduse în favoarea teoriei sunt declarate „neconcludente“. Cel puțin pentru persoane cu convingeri teiste, dovezile produse de cercetătorii care susțin teoria vor apărea drept „insuficiente“. Ni se sugerează că într-o discuție cu o asemenea miză nu ar trebui să acceptăm, pur și simplu, explicația care este cea mai bine susținută de fapte, ci
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
asigurată prin rațiune. Nu pretindea însă că tot ceea ce cred oamenii ar trebui să fie asigurat prin rațiune. La bătrânețe, el devenise totuși sceptic cu privire la ceea ce nu poate fi probat în mod rațional. Admitea totodată că oameni cu profunde convingeri teiste, ca Asa Gray sau Charles Kingsley, pot accepta teoria lui despre originea speciilor tocmai deoarece temeiurile aderenței la teism și la teoria sa sunt fundamental diferite. Putem presupune că, în anii săi târzii, Darwin nu respingea punctul de vedere că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
înțelegeri ale teismului care nu sunt incompatibile cu știința darwiniană. Johnson nu și-ar fi dorit oponenți care argumentează în acest fel, ci evoluționiști ca Richard Dawkins sau William Provine, care susțin că știința darwiniană contrazice ideea Creației și credința teistă în genere. Faptul nu trebuie să ne surprindă. Creaționismul tradițional și materialismul, căruia i se asociază ateismul, sunt, desigur, concepții diametral opuse asupra lumii și a vieții omenești. Modernitatea a fost adesea scena confruntărilor dintre ele. Cu toate acestea, ele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
avem în vedere acea înțelegere a ceea ce este religia pe care o întâlnim, de cele mai multe ori, la autorii care discută această temă. Concluziei că știința modernă, în particular știința darwiniană, nu poate susține, dar nici nu poate respinge o concepție teistă, i s-a obiectat adesea că prin religie ar trebui să înțelegem ceea ce acceptă majoritatea credincioșilor, adică anumite reprezentări despre univers care sunt incompatibile cu rezultatele cercetării științifice. Referindu se la un punct de vedere popular astăzi în cercuri religioase
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în planul convingerilor religioase, Anacharsis Cloots pseudonimul lui Jean-Baptiste du Val-de-Grâce, baron de Cloots, membru al Convenției Naționale, și care a fost pe urmă ghilotinat afirma într-un discurs din 26 decembrie 1793 că "Republica drepturilor omului nu este nici teistă, nici atee, este nihilistă"19. Cu toate acestea, dincolo de ocurențele lexicale, ceea ce ne interesează este utilizarea propriu-zis filozofică a conceptului. Referindu-ne la premisele istorico-filozofice generale care îl fac posibil, ar trebui să facem o lungă expunere în legătură cu manifestarea nihilismului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a indica grupul celor care nu erau "nici pentru, nici împotriva Revoluției". După cum s-a amintit, Anacharsis Cloots un membru al Convenției într-unul din discursurile sale din 26 decembrie 1793 a afirmat că "Republica drepturilor omului nu este nici teistă, nici atee, este nihilistă". Și tocmai în Franța iluminismului și Revoluției s-a născut un mod de gândire precum cel al marchizului de Sade, care se constituie într-una dintre formele cele mai radicale ale nihilismului ateu și materialist. În
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
majore. Deși ambii pledeaz] în favoarea desființ]rii moralei așa cum este înțeleas] de c]tre mulți filosofi, motivele lor sunt foarte diferite. Pentru Ascombe, credința într-un tip distinctiv și autoritar de obligație care este moral] e o denaturare a eticii teiste. Abolirea acestui tip de moral] ar elucida practicile și credințele existente din moment ce morală, așa cum o înțeleg mulți dintre noi, oricum nu exist]. Williams distinge etică de moral], si identific] morală cu o „instituție distinct]” care este o expresie modern] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și demonstrând În examinarea argumentelor legate de cum ar putea depinde etică de religie, ar putea fi util de reținut spre ce și spre cine țintesc aceste argumente. Aproape întreaga discuție de aici s-a referit la compatibilitatea teismului cu teoriile teiste despre etic], mai ales cu „Teoriile Poruncii Divine”. Principala preocupare a fost reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea mai mare semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceste principii pot fi considerate supreme întrucât privesc în mod specific Biserica și Europa în calitate de comunități. Deasupra tuturor, cu o validitate universală, independentă de orice credință, stau primatul persoanei umane și primatul lui Dumnezeu, recunoscute de oricine urmează o concepție teistă"14. La toate acestea, România rămâne un teren experimental interesant în cadrul Uniunii Europene. Deși Constituția europeană a fost elaborată în anul 2004, totuși intrarea României în Uniunea Europeană, devenind la 1 ianuarie 2007 membru cu drepturi depline, nu a "împiedicat" deloc
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Argumentul ontologic în filosofia analitică O reevaluare din perspectiva conceptului de existență necesară Prefață de Ionel NARIȚA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte cheie: Dumnezeu, existență, existență necesară, argument ontologic, teism neoclasic Cuprins Prefață (Ionel NARIȚA) 7 Introducere 17 Capitolul 1. Argumetele teiste 23 1.1. Specificul argumentelor teiste 23 1.2. Argumente a posteriori 37 Capitolul 2. Variante tradiționale ale argumentului ontologic 57 2.1. Argumentul ontologic anselmian și criticii săi medievali 57 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes 80 Capitolul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
reevaluare din perspectiva conceptului de existență necesară Prefață de Ionel NARIȚA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte cheie: Dumnezeu, existență, existență necesară, argument ontologic, teism neoclasic Cuprins Prefață (Ionel NARIȚA) 7 Introducere 17 Capitolul 1. Argumetele teiste 23 1.1. Specificul argumentelor teiste 23 1.2. Argumente a posteriori 37 Capitolul 2. Variante tradiționale ale argumentului ontologic 57 2.1. Argumentul ontologic anselmian și criticii săi medievali 57 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes 80 Capitolul 3. Argumentul ontologic și conceptul de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]