94 matches
-
Aceste critici, bazate pe existența răului sunt un semnal pentru teiști, care sunt obligați, pentru ca argumentul lor moral să fie complet, să dovedească plauzibilitatea tezei conform căreia răul este o condiție pentru un bine mai mare. O altă încercare pentru teiști este de a dovedi că legea morală are caracter obiecții. De fapt, pe acest aspect se bazează întregul argument moral. Capitolul 2 Variante traditionale ale argumentului ontologic 2.1. Argumentul ontologic anselmian și criticii săi medievali Trebuie să precizăm că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
orice lume posibilă. În "Despre pluralitatea lumilor", David Lewis apără teza conform căreia, lumea noastră nu este singura lume posibilă. El pledează pentru un realism modal, care susține că lumea noastră nu este decât una din numeroasele lumi posibile. Din moment ce teiștii susțin că Dumnezeu există în orice lume posibilă, o principală diferență între teza acestora și a lui Lewis este că trebuie să existe un corespondent al lui Dumnezeu în fiecare din aceste lumi213. În ceea ce privește lumea actuală Lewis consideră că "orice
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu (cu precizarea că fiecare argument care este situat în acest "lanț" trebuie să fie valid)267. David Pailin ajunge la concluzia că argumentul ontologic ne pune în situația în care trebuie să alegem între un univers în mod necesar teist și un univers în mod necesar ateist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că necesitatea în propoziții reflectă pur și simplu felul în care folosim cuvintele, convențiile arbitrare ale limbajului. Dintr-o asemenea perspectivă, esența divină ar putea fi o chestiune necesară doar dacă ne-am hotărât să vorbim din punct de vedere teist, oricare ar fi circumstanțele empirice 279. Findlay nu încearcă să arate că proprietățile necesare nu pot fi atribuite unei ființe perfecte, ci încearcă să arate că existența nu poate fi o proprietate necesară pentru ceva (orice propoziție de forma "x
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
extrem de importantă în apărarea argumentului ontologic, în particular și metafizica modalității, în general în special felul în care a apărat modalitatea de re împotriva unor filosofi importanți precum Quine sau Kneale. El trebuie considerat, în ceea ce privește conceptul său de Dumnezeu, un teist clasic deoarece este de acord că schimbarea nu este permisă în Dumnezeu. Plantinga pare în operele sale familiar cu opera lui Charles Hartshorne, dar nu este la fel de clar că ar fi conștient de teismul neoclasic propus de acesta 316. Charles
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
autorul amintit este clar că argumentul nu arată ceea ce pretinde a arăta. Pentru a-și susține teza, acesta pleacă de la următorul argument: "Ori există Dumnezeu, ori 2+2=5. Nu este cazul ca 2+2=5. Deci Dumnezeu există". Aici teiștii fac o greșeală în concepția lui Himma, spunând că din moment ce premisa este adevărată și argumentul este valid, atunci argumentul acesta arată că concluzia este adevărată. Dar dacă este plauzibil de susținut că orice persoană cu un minim de raționalitate care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
una dintre cele două alternative are premisă corectă, dar argumentul nu îi oferă nici un ajutor pentru a se decide 333. Variantă prescurtată a argumentului lui Plantinga este analizată de Graham Oppy pentru a vedea dacă este sau nu rezonabil pentru teiști să considere că Dumnezeu există iar de aici pot fi extrase două întrebări care trebuie puse pentru a se putea stabili dacă este rezonabil sau nu pentru un teist să accepte concluzia acestui argument: a) Poate fi rezonabil pentru un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Graham Oppy pentru a vedea dacă este sau nu rezonabil pentru teiști să considere că Dumnezeu există iar de aici pot fi extrase două întrebări care trebuie puse pentru a se putea stabili dacă este rezonabil sau nu pentru un teist să accepte concluzia acestui argument: a) Poate fi rezonabil pentru un teist să accepte premisa acestui argument? b) Poate fi rezonabil pentru un teist să accepte premisa acestui argument independent de concluzia argumentului? Răspunsul natural pentru a) ne obligă să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să considere că Dumnezeu există iar de aici pot fi extrase două întrebări care trebuie puse pentru a se putea stabili dacă este rezonabil sau nu pentru un teist să accepte concluzia acestui argument: a) Poate fi rezonabil pentru un teist să accepte premisa acestui argument? b) Poate fi rezonabil pentru un teist să accepte premisa acestui argument independent de concluzia argumentului? Răspunsul natural pentru a) ne obligă să ne aplecăm asupra răspunsului lui b): există vreo garanție independentă potrivită pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
întrebări care trebuie puse pentru a se putea stabili dacă este rezonabil sau nu pentru un teist să accepte concluzia acestui argument: a) Poate fi rezonabil pentru un teist să accepte premisa acestui argument? b) Poate fi rezonabil pentru un teist să accepte premisa acestui argument independent de concluzia argumentului? Răspunsul natural pentru a) ne obligă să ne aplecăm asupra răspunsului lui b): există vreo garanție independentă potrivită pentru raționalitatea credinței teiste: este posibil să existe o entitate care să posede
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există vreo garanție independentă potrivită pentru raționalitatea credinței teiste: este posibil să existe o entitate care să posede mărime maximă!? Oppy consideră că nu avem în argumentul lui Plantinga nici un înțeles care să ne arate că este rațional pentru un teist să creadă în existența unei entități care posedă mărime maximă 334. Se consideră adesea că argumentul lui Plantinga este ușor de parodiat, iar Tooley pornește tocmai de la conceptul de "mărime maximă", un concept foarte util în încercarea lui Plantinga de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
serie de argumente care încearcă să demonstreze existența lui Dumnezeu 449. David Pailin ajunge la concluzia că argumentul ontologic ne pune în cele din urmă pe toți în situația în care trebuie să alegem între un univers în mod necesar teist și un univers în mod necesar non-teist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care am fost atrași de argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o extremă există filosofi care "dezbracă" credința teistă de conținut intelectual, iar pe de altă parte, există filosofi care văd argumentul ontologic doar ca un alt argument deductiv și astfel lanțul argumentației este atât de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
astfel încât cuvântul „Dumnezeu” numește ansamblul universului vizibil și invizibil, cunoscut și necunoscut. Păstrarea numelui „Dumnezeu”, utilizarea lui în aceste scopuri nihiliste, plasează într-o perspectivă în care toate se echivalează pentru că nimic n-are valoare. Dumnezeul dintr-un loc nedeterminat - teist sau deist - care judecă, face viața imposibilă prin castrare, interdicție și lege, prezente pretutindeni; Dumnezeul de nicăieri, deci de peste tot - panteist - produce același tip de efect dar în virtutea altor așteptări: sub regimul său ontologic, în lipsa unor principii și legi în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fildeș), de unde contemplă umbra digurilor pe mare, o umbră identică inițialei sale, un T imens, ce poate fi, concomitent, o cruce și o spânzurătoare. Citește aici manuscrisul excepțional al unui Eu-se biu Scrib-an și practică ritul T, precum toți „teiștii” (foști deiști / theiști). Omul, gândește T, este cel ce dă nume lucrurilor care îl primesc, instaurând astfel un sens asupra realului. Numele și adevărul țin - grație exclusiv nouă - de Limbaj. Ritul T reprezintă o rebeliune față de limbaj: „din stăpân ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
altele, trebuie spus că Hegel meditează asupra sufletului în concepția índică: "Despre suflet ei spun că "nu este produs și nici productiv, este individual, astfel există multe suflete; sufletul este simțitor, etern, nematerial, neschimbător". Aici Colebrooke face deosebire între sistemul teist [Yogă] și cel ateist al filozofiei samkhya. Primul "admite nu numai existența sufletelor individuale, ci și existența lui Dumnezeu (în Içvara, cuvînt folosit de misionari în India, pentru a indica Dumnezeu, în sens creștin] ca fiind cîrmuitor al lumii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
determinații mai precise ale inteligenței în raport cu cele trei calități [...] puterile ce se pot dobîndi prin Yogă-śăstra; se continuă cu expunerea lui Colebrooke [164]. "Colebrooke amintește apoi de împărțirea învățăturii samkhya în doctrină teistă și doctrină ateistă. În timp ce în sistemul teist "Içvara, cîrmuitorul suprem al lumii, este considerat ca suflet sau spirit deosebit de celelalte suflete, Kapila" (în sistemul ateist) "neagă existența lui Içvara, cîrmuitor cu voința conștientă al lumii, întrucît susține că nu există dovezi pentru existența lui Dumnezeu". Percepția nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe superioritatea "înțelegerii" nu va reuși, nici el, să-și mențină supremația, cel puțin pentru unele părți ale societății. Yoginii, de pildă, vor acorda o importanță decisivă ascezei și experimentării stărilor "mistice", unii "extatici" sau partizani ai devoțiunii de tip teist (bhakti) vor respinge, total sau în parte, atât ritualismul brahmanic, și speculația metafizică a Upanișadelor, cât și asceza (tapas) și tehnica yogică. Această dialectică susceptibilă de a descoperi nenumărate omologii, asimilări și corespondențe dintre diverse planuri ale experienței umane (fiziologie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o societate compusă din oameni de diferite colori politice și straturi sociale, din diferite ramuri ale neamului nostru: români, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, macedoneni, în sfârșit, din atâtea elemente disparate și eterogene, din oameni cu doctrine religioase și științifice opuse: atei, teiști, creștini, panteiști, spiritualiști, materialiști etc., ca toți aceștia, zic, să ție casă bună împreună atâta amar de ani, fără ca între dânșii să se fi ivit cel mai mic conflict. Dar tocmai diversitatea aceasta de aptitudini și de îndeletniciri, eliminând concurența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
15 miliarde de ani. Se acceptă noțiunea de infinit, se vorbește chiar despre un univers oscilant, pulsatil, sau despre o multitudine de universuri și de dimensiuni ale spațiului. Dar legile fizicii nu pot explica de ce s-a produs totul astfel. Teistul vede evenimentul ca un moment al creației și ca început al timpului. Oricum, în interpretarea istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în interpretarea istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea fundamentală a tuturor lucrurilor. De asemenea, alte aspecte privitoare la timp, cauzalitate și na-tura realității i-au apropiat în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
explica prin procese naturale apariția unor organe cum sunt ochii mamiferelor. Concluzia lui Plantinga este că, dacă dintr-o perspectivă naturalistă argumentele pentru ascendența comună a viețuitoarelor pot fi apreciate drept destul de convingătoare, nu tot așa stau lucrurile și pentru teist. Am putea accepta principiile lui Darwin drept cea mai bună ipoteză explicativă doar dacă acceptăm și „naturalismul metodologic“. Dacă suntem însă teiști, vedem că dovezile sunt insuficiente. Plantinga face un pas mai departe, afirmând că prin credință, prin revelație creștinul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru ascendența comună a viețuitoarelor pot fi apreciate drept destul de convingătoare, nu tot așa stau lucrurile și pentru teist. Am putea accepta principiile lui Darwin drept cea mai bună ipoteză explicativă doar dacă acceptăm și „naturalismul metodologic“. Dacă suntem însă teiști, vedem că dovezile sunt insuficiente. Plantinga face un pas mai departe, afirmând că prin credință, prin revelație creștinul ar „cunoaște“ că pământul, viața și omul ar fi putut fi create „în moduri foarte diferite“, ceea ce ar întemeia o știință liberă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Rațiunea inerentă lucrurilor, oglindind raționalitatea Creatorului, face posibile reflecția rațională și descoperirea. Putem raționa în mod științific deoarece există o structură rațională inerentă lumii [...] deoarece suntem făcuți după imaginea lui Dumnezeu și împărtășim, într-o anumită măsură, raționalitatea lui [...] Fundalul teist răspunde celor două întrebări importante: De ce putem noi să asumăm regularitatea proceselor fizice, fie că ele sunt sau nu pe deplin determinate, și cum pot fi acordate mințile noastre pentru a le înțelege?“ O argumentare de acest gen revine mereu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturii și ale aspectelor ei complet anticrestinesti, se apucă într-o zi să se refere cu multă pace și duioșie la toate animalele planetei, de la insecte pînă la elefanți. Că și ele ar fi niște creaturi ale Puterii Supreme - nefiind teist se exprimă că un francmason. (Nu știu dacă; în sfîrșit...n.n.). Nu-l cunoașteți cum îl cunosc eu, ca să vă dați seama de suportul adevărat al uluielii sus-iscălitului. De exemplu, cum vedea dumnealui vreo furnică înaintînd aferata prin apartamentul său
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]