544 matches
-
oamenii și realitatea lor socială, doar rareori conștientizăm în instrumentarul de influență rolul mesajului. Producem discursuri prin care vizăm ființa. Se elaborează inițiative antiteroriste. Președintele ONU și papa se adresează lumii în ideea atragerii în punerea în practică de strategii teleologice. Organizațiile trimit înștiințări membrilor lor. Copiii dau de veste părinților lor. Mass-media transmite știri. Organizațiile umanitare fac apeluri. Sindicatele introduc în circuitul comunicării chemări (la grevă, la solidaritate etc.). Organizațiile umanitare elaborează proclamații. Indivizii își dau de înțeles. Producțiile literar-filosofice
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
dezvoltate mai târziu de către Wilhelm Dilthey, cel care utilizează pentru domeniul înțelegerii, termenul Geisteswissenschaften, termen inventat pentru a traduce din engleză noțiunea de ,,știință morală”. Din perspectiva mai multor autori, cauzalitatea este pusă în contrast cu teleologia, iar explicația cauzală cu explicația teleologică (telos, scop). După cum am văzut, explicațiile cauzale sunt orientate spre trecut, iar validitatea explicației cauzale depinde de validitatea legăturii nomice dintre cauză și efect. Explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor, iar validitatea lor nu depinde de validitatea relațiilor nomice propuse
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
perspectiva mai multor autori, cauzalitatea este pusă în contrast cu teleologia, iar explicația cauzală cu explicația teleologică (telos, scop). După cum am văzut, explicațiile cauzale sunt orientate spre trecut, iar validitatea explicației cauzale depinde de validitatea legăturii nomice dintre cauză și efect. Explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor, iar validitatea lor nu depinde de validitatea relațiilor nomice propuse de ele. Există explicații care nu sunt teleologice, dar care sunt exprimate în terminologia teleologică. Astfel de explicații exprimate în terminologia teleologică, dar care în privința validității
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
sunt orientate spre trecut, iar validitatea explicației cauzale depinde de validitatea legăturii nomice dintre cauză și efect. Explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor, iar validitatea lor nu depinde de validitatea relațiilor nomice propuse de ele. Există explicații care nu sunt teleologice, dar care sunt exprimate în terminologia teleologică. Astfel de explicații exprimate în terminologia teleologică, dar care în privința validității lor depind de adevărul conexiunilor nomice, se numesc explicații cvasi-teleologice. Ele răspund la întrebări de felul: ,,cum este posibil ceva?” și nu
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
cauzale depinde de validitatea legăturii nomice dintre cauză și efect. Explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor, iar validitatea lor nu depinde de validitatea relațiilor nomice propuse de ele. Există explicații care nu sunt teleologice, dar care sunt exprimate în terminologia teleologică. Astfel de explicații exprimate în terminologia teleologică, dar care în privința validității lor depind de adevărul conexiunilor nomice, se numesc explicații cvasi-teleologice. Ele răspund la întrebări de felul: ,,cum este posibil ceva?” și nu la întrebări: ,,de ce se întâmplă ceva în
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
cauză și efect. Explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor, iar validitatea lor nu depinde de validitatea relațiilor nomice propuse de ele. Există explicații care nu sunt teleologice, dar care sunt exprimate în terminologia teleologică. Astfel de explicații exprimate în terminologia teleologică, dar care în privința validității lor depind de adevărul conexiunilor nomice, se numesc explicații cvasi-teleologice. Ele răspund la întrebări de felul: ,,cum este posibil ceva?” și nu la întrebări: ,,de ce se întâmplă ceva în mod necesar?” Explicațiile cauzale au, în general
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
aceasta s-a întâmplat fiindcă...”, explicația lor se referă la ceva care a premers și nu la ceva care este înainte. Un enunț de genul ,,a fost o răscoală în popor fiindcă guvernul era corupt și opresiv” are o rezonanță teleologică și poate fi numit o explicație cvasi-cauzală. Astfel de explicații funcționează în anumite științe (științele comportamentale) și ele ne ajută să înțelegem ceva sau pentru ce motiv se întâmplă ceva. Explicațiile cauzale și explicațiile cvasi-cauzale se deosebesc de explicațiile teleologice
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
teleologică și poate fi numit o explicație cvasi-cauzală. Astfel de explicații funcționează în anumite științe (științele comportamentale) și ele ne ajută să înțelegem ceva sau pentru ce motiv se întâmplă ceva. Explicațiile cauzale și explicațiile cvasi-cauzale se deosebesc de explicațiile teleologice și de cele cvasi-teleologice prin aceea că validitatea primelor depinde de adevărul conexiunilor logice, iar pentru ultimele, acest lucru nu este valabil. Fără a trage o concluzie din punct de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
logice, iar pentru ultimele, acest lucru nu este valabil. Fără a trage o concluzie din punct de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale și mai ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
nu este valabil. Fără a trage o concluzie din punct de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale și mai ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale și mai ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația sa cu un scop care trebuie realizat în viitor sau
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația sa cu un scop care trebuie realizat în viitor sau cu o finalitate teleologică care poate aparține viitorului, prezentului sau trecutului. Acest tip de explicații prezintă aspecte speciale în care trebuie să luăm în considerare
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația sa cu un scop care trebuie realizat în viitor sau cu o finalitate teleologică care poate aparține viitorului, prezentului sau trecutului. Acest tip de explicații prezintă aspecte speciale în care trebuie să luăm în considerare activitățile (umane) ce urmăresc un anumit scop. De aici și dificultatea analizei. Există totuși un tip de explicație teleologică
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
teleologică care poate aparține viitorului, prezentului sau trecutului. Acest tip de explicații prezintă aspecte speciale în care trebuie să luăm în considerare activitățile (umane) ce urmăresc un anumit scop. De aici și dificultatea analizei. Există totuși un tip de explicație teleologică în care referirea la viitor nu prezintă dificultăți: explicațiile acțiunii umane îndreptate spre un scop pentru atingerea căruia acțiunea este un mijloc. Un interes aparte îl prezintă explicația finalității în biologie. Nevoia de a înțelege lucrurile s-a născut din
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
concluziile științifice ultime ale neo-darvinismului despre natura, viața, constiinta, rațiune, valori morale, sunt „aproape cu certitudine false”, mai ales dacă se abandonează cercetarea pentru găsirea unei viziuni în care „viața nu este numai un fenomen fizic”, ci include și „elemente teleologice”, escatologice. Cu alte cuvinte, la ce ne folosește faptul că ne autoprogramam, că ne silim să gândim și să trăim după dogme așa zis științifice, după criterii și metodologii absolutist profane tot de noi inventate, după epistemologii reducționiste, că trebuie
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1483740670.html [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
plăcere cărțile filosofilor creștini ruși. Acestea nu sunt simple ruminații textualiste, care cuprind doar fulgurant viața fără sens cum o fac de multe ori fără substanță unii gânditori occidentali, ci reprezintă adevărate repere gnoseologice care te fac să înțelegi țelul teleologic al lumii, care este Învierea. Mi-a căzut în mână recent cartea ” Povestire despre Antichrist” de Vladimir Soloviov, publicată în 2005 la Editura Humanitas. Nu sunt un admirator al lui Vladimir Soloviov, prefer să meditez la frământările teologice ale lui
FILOSOF RUS CARE SCRIA LA 1899 CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI! STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1495081290.html [Corola-blog/BlogPost/344426_a_345755]
-
el își realizează totodată scopul său pe care îl cunoaște. Reducerea teleologiei la muncă impune, în același timp, o suprimare a vechii antinomii filozofice dintre cauzațitate și teleologie, ca baze categoriale ale realității. În virtutea contradicției le așez în cadrul procesului unitar-instituirea teleologică. Condiția reflectării juste în instituirea teleologică a muncii indică o nouă consecință: separația clară dintre obiectele cu existență independentă și subiectele care le însușesc pe acestea la modul ideal. Relația subiect/obiect ia naștere prin muncă, iar condiția amintită subliniază
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Literatura_oglinda_concava_a_societatii_al_florin_tene_1326462769.html [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
pe care îl cunoaște. Reducerea teleologiei la muncă impune, în același timp, o suprimare a vechii antinomii filozofice dintre cauzațitate și teleologie, ca baze categoriale ale realității. În virtutea contradicției le așez în cadrul procesului unitar-instituirea teleologică. Condiția reflectării juste în instituirea teleologică a muncii indică o nouă consecință: separația clară dintre obiectele cu existență independentă și subiectele care le însușesc pe acestea la modul ideal. Relația subiect/obiect ia naștere prin muncă, iar condiția amintită subliniază valențele determinate ale obiectului. Totodată, conștiința
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Literatura_oglinda_concava_a_societatii_al_florin_tene_1326462769.html [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
galerie de pseudo-biografii imposibile: Curriculum Vitae Virtual („High-end”), Curriculum Vitae Cosmogonic & Cultural (Universul “Urss & co”), Curriculum Vitae Originar („Tricolor”), Curriculum Vitae Karmic („Blueprint: natură statică”), Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae Abisal („Impostorul”), Curriculum Vitae Isihastic („După „înviere”), Curriculum Vitae Teleologic („Caii mei cei netroieni”), Curriculum Vitae Anti-Oedip („Diptic semiologic”), Curriculum Vitae Ne-Oficial („Geo-deontologie”). La aceste scenarii „intangibile”, deci care au șansa dăinuirii dincolo de „biografia” efemeră, s-ar putea alătura oricînd un „Curriculum vitae” improbabil („Quintia esentia”: Materialism intangibil”, de
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_taina_scrisului_patru_ip_igor_ursenco_1342967753.html [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
plăcere cărțile filosofilor creștini ruși. Acestea nu sunt simple ruminații textualiste, care cuprind doar fulgurant viața fără sens cum o fac de multe ori fără substanță unii gânditori occidentali, ci reprezintă adevărate repere gnoseologice care te fac să înțelegi țelul teleologic al lumii, care este Învierea. Mi-a căzut în mână recent cartea ” Povestire despre Antichrist” de Vladimir Soloviov, publicată în 2005 la Editura Humanitas. Nu sunt un admirator al lui Vladimir Soloviov, prefer să meditez la frământările teologice ale lui
FIOSOF RUS CARE SCRIA LA 1899 CE SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ionut_tene_1496287145.html [Corola-blog/BlogPost/367495_a_368824]
-
oamenii și realitatea lor socială, doar rareori conștientizăm în instrumentarul de influență rolul mesajului. Producem discursuri prin care vizăm ființa. Se elaborează inițiative antiteroriste. Președintele ONU și papa se adresează lumii în ideea atragerii în punerea în practică de strategii teleologice. Organizațiile trimit înștiințări membrilor lor. Copiii dau de veste părinților lor. Mass-media transmite știri. Organizațiile umanitare fac apeluri. Sindicatele introduc în circuitul comunicării chemări (la grevă, la solidaritate etc.). Organizațiile umanitare elaborează proclamații. Indivizii își dau de înțeles. Producțiile literar-filosofice
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]