137 matches
-
colegi din județ, la Forumul Național al Culturii, mai întîi la întîlnirea zonală de la Craiova, la care am și intervenit în plenul dezbaterilor, apoi la întîlnirea națională de la București, de sub cupola Ateneului Român...", scrie dl Stan V. Cristea, directorul MEANDRELOR teleormănene în editorialul numărului 1/2002 al revistei. După un astfel de început, care ne amintește de mulțumirile adresate pe vremuri partidului, nu mai e nimic de adăugat. Chiar dacă în paginile revistei ar mai fi cîteva de citit. * "Regretele se cîntă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Săracii de ei te apucă milă să-i vezi. În Canada numai în rezervele de indieni mai vezi câte un câine rătăcit, dar niciodată șchiop. Ciudățenii la tot pasul. M-a amuzat copios comună Buzescu, un fel de atracție turistică teleormăneana. Palate de case (unele de prost gust) înghesuite una în altă (de parca nu ar mai există locuri de casă în Teleorman) și gunoaiele aruncate la întâmplare la marginea satului, spre bucuria ciorilor. Nu vreau să supăr pe fericiții posesori de
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
l'un fripouille, l'autre gros singe? Celălalt comesean, ce-și zice Galaction: un bărboi cu cizme. Nici zece ani mai mult ca mine și pare matusalemic. Cap de conte Tolstoi, deși taică-său a fost un hoț de arendaș teleormănean. Mi-a împuiat mintea cu sionismele lui. Iată un ortodox sadea, adept al lui Herzl! Dar aici sunt de acord cu el: cum să ridici un zid între Biblie și Israel? Dimineață irosită, după-amiază sterilă. Le temps passe si vite
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Țăndăreii lui Paul Georgescu, (Platonești, pentru cunoscători), dar e sigur că pe cei doi autori îi leagă aceeași cîmpie ialomițeană, aceeași vervă lingvistică și același pitoresc sudic. Cel care o influențează decisiv, la alt nivel, pe Tia Șerbănescu este însă teleormăneanul Marin Preda: "aventura conștiinței" o începe la 14 ani, citind Moromeții. Mai tîrziu, în București, prietenele ei Dana Dumitriu și Gabriela Adameșteanu, ambele impuse ca prozatoare de vîrf, îi oferă permanenta priză la literatură și îi cer să scrie. Romancierii
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
care deschide volumul „ Pe cărările vieții” ( apărut la Editura Anamarol, București, 2016), sub semnătura scriitoarei Elena Buică, este o fereastră deschisă către cititor, întru înțelegerea tipului de literatură, în contextul căreia se înscrie și opera originalei scriitoarei, născute pe meleaguri teleormănene, dar trăitoare de câteva decenii pe tărâmuri canadiene. Deși departe de țară, Domnia sa simte pulsul înnoirilor petrecute în literatura românească a ultimului sfert de secol, aici, în România postdecembristă. Autoarea precizează că scrierile epice s-au diversificat structural, au dobândit
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții... Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor, și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl său, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean” („Tatălui meu”). • În „anchetele” realizate de diverse reviste din Canada sau din țară, Elena Buică își deschide sufletul vorbind cu sinceritate despre exil, despre viața de acolo și despre cea de aici, despre asemănări sau deosebiri, spiritul fin de observație
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
prima pagină relevând o autentică înzestrare și o pregnantă originalitate în arta de a-și transpune sufletul în cuvinte. Mai apoi, cunoscând-o personal pe autoare, m-a atras firea sa delicată, omul cald care a crescut în câmpia mea teleormăneană: „frumos și drept și tandru și timid” (Ploaie caldă). Nu pe ultimul plan, acest îndemn s-a datorat și faptului că a dat viață acestui volum alcătuit din poezii publicate în revista de cultură „Observatorul" din Toronto, revista cu care
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
evită procedeul bătătorit al descrierii fizice sau al narării unor fapte, atitudini și comportamente iar nota definitorie fiind, cum spuneam mai sus, aluzia subtilă, ironia și vorba în doi peri, mușcătura perversă, ireverențioasă; o tehnică literară specific moromețiană, de câmpie teleormăneană, un fel de arta disimulării logodită cu sarcasmul, satira și zgândăreala moldoveanului pus pe șagă: De când își cunoscuse femeia și de când se însoțise cu ea, o știa fără rod și-și mai risipe și sămânța și pe alte ogoare. Iar
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean. Acel climat de atunci, cu greu se mai poate desluși acum privit prin ceața vremii, dar ochii și sufletul meu încă îl caută pentru a-i dezlega înțelesurile. A trecut de atunci un secol, tata se născuse chiar la începutul
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
înainte de apariția lui Eminescu. Steaua lirica a vremii era Dimitrie Bolintineanu. Să n-avem pretenții. Poetul din Roșiorii de Vede era totuși un răsfățat. El colindase des pe la Paris pe banii babacăi și ai maică-si, familie avută de negustori teleormăneni. Se ducea o dulce lupta prin siropul liric al epocii franco-italienizant. În fine, ceva comic mai mult. Că viziunea poeticeasca de azi de la Ț. V. "Locuința mea de vară E la țară; Acolo eu voi să mor Ca un fluture
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
Ion Buzași N-aș fi crezut că o asemenea temă, Eminescu și Teleormanul, poate constitui substanța unei cărți, o contribuție de biografie eminesciană. Dl. Stan V. Cristea ne-a demonstrat că se poate. D-sa, teleormănean, ne-a demonstrat că bătrânul cronicar avea dreptate când spunea că "n-or ști toate istoricii cei străini, tot mai bine știu ce ai locului". Bănuiesc că ideea acestei cărți s-a născut în timp ce lucra la Dicționarul cultural al județului
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
doua în 1868 cu trupa de teatru a lui Mihai Pascaly. Despre prima trecere, prin Giurgiu, ne-a lăsat Caragiale o pagină memorialistică revelatoare, cu un pregnant portret fizic, mereu citat. La București, Eminescu a avut prilejul să întâlnească tineri teleormăneni în societatea culturală "Românismul" condusă de B. P. Hasdeu sau în cercul literar "Orientul" de sub direcția lui Gr. H. Grandea. (În legătură cu cea de-a doua societate culturală o recentă cercetare de istorie literară, datorată lui I. Filipciuc pune sub semnul
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
recentă cercetare de istorie literară, datorată lui I. Filipciuc pune sub semnul unei serioase îndoieli prezența lui Eminescu și chiar ființarea mai mult decât formală a societății însăși). Eminescu a avut printre prietenii, colegii de redacție, sau de "junimism" pe teleormănenii Anghel Demetriescu (care nu este detractorul eminescian G. Gellianu), pe anecdoticul D. Teleor, pe gen. George I. Manu, pe gazetarul Gr. Păucescu, care va îngriji prima ediție din publicistica lui Eminescu, apărută îndată după moartea poetului. Cam la atâta se
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
pe gazetarul Gr. Păucescu, care va îngriji prima ediție din publicistica lui Eminescu, apărută îndată după moartea poetului. Cam la atâta se rezumă partea biografică. Trecând la operă (poezie, culegerea de literatură populară și publicistică) autorul înregistrează scrupulos orice mențiune teleormăneană sau care ar putea fi localizată în județ. În Scrisoarea a III "Rovine" este localizată în județul Teleorman și atunci evident "Cartea" fiului de Domn, după bătălie, tot de aici a fost trimisă "dragei sale de la Argeș mai departe"; În
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
fiului de Domn, după bătălie, tot de aici a fost trimisă "dragei sale de la Argeș mai departe"; În "Doina" - citim versurile - De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi (Turnu- spune autorul este evident, orașul teleormănean Turnu Măgurele; eu aș putea obiecta însă că dorind să descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de aici strigătura "Gurele". În publicistica lui Eminescu se urmăresc referințele la Teleorman și teleormăneni, unii cunoscuți, alții obscuri. O mare parte a cărții este consacrată "prețuirii lui Eminescu în Teleorman" printr-o exegeză pe care
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
smârcuri bântuite de Ucigă-l toaca, de stârvuri și târâtoare sub care s-ar fi îngropat o comoară. De care află prin mărturia ocnașului Buzdrună negustorul de vite Schuster și comandantul poliției imperiale, Werner, amândoi din Sibiu. Legătură cu protagoniștii teleormăneni (Caraminu, feudalul de la Izvoarele, moș Dobre, prezent la Fântână Trăsnita, loc de popas spre târgul de la Glavacioc și de taifas, călugărul Teodosie Hoinarul, Enea, tânărul ciupăgean răzvrătit și scăpat de la spânzurătoare ș.a.m.d.) o face pitorescul ardelean Patru Cărătuș
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
din inerție, împilare și neunire a stăpânilor acelor locuri în care s-au învrednicit să trăiască din vechime. O reabilitare a genealogiei lor ilustre între Buzoiești și Purcăreni, trecând prin Goia, Deagu, Izvoarele, Palanga, așezări bătute odinioară de haiducii codrilor teleormăneni, face Adrian Grigore, căruia localnicii de azi n-au cum să nu-i fie recunoscători. Din punctul nostru de vedere românul este o reușită cu precădere de stil. Învăluitor și variat, si totusi recognoscibil din cărțile unor autori clasici, pe
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
poartă un dialog evlavios, din priviri, cu vînzătoarea, iar sfinția sa, Bărbosu, răsfoiește un Hustler. Pornim din nou. Pe drum, părintele-copilot Bărbosu își ridică ochii din hartă și remarcă o tînără gazelă: “O creștină-n stînga, ora 10!”. Ajungem în satul teleormănean Călugăru. Oprim la o poartă și invităm niște săteni la vot. Ne refuză. “Ce știu eu, mamă? Mergeți mai în centru, la magazin, acolo sînt oameni mai cu carte”. Nu mergem la magazin, da’ ne oprim cîteva porți mai încolo
Cum era să devină Linda Evanghelista Patriarhul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19827_a_21152]
-
Popescu, publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Volumul Virginiei Vini Popescu, Între porți de univers, este o galerie a valorilor naționale, în care prind nu numai contur, ci viața toți eroii și poeții noștri. Este o pecete teleormăneana pe Ceahlău, pe mare, pe Albă, pe Balcic și e o lamentație în care se întrezărește lacrima profetului Ieremia, plângând pentru Ierusalim. VV Popescu mângâie istoria cu versul, face dreptate uitaților și ridică valul prăfuit de pe valorile noastre naționale. Este
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
pus, parcă, pecetea pe prezent, Virginia Vini ... Citește mai mult Volumul Virginiei Vini Popescu, Între porți de univers, este o galerie a valorilor naționale, în care prind nu numai contur, ci viața toți eroii și poeții noștri. Este o pecete teleormăneana pe Ceahlău, pe mare, pe Albă, pe Balcic și e o lamentație în care se întrezărește lacrima profetului Ieremia, plângând pentru Ierusalim. VV Popescu mângâie istoria cu versul, face dreptate uitaților și ridică valul prăfuit de pe valorile noastre naționale.Este
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
asigurare împotriva dezastrelor, fie ea obligatorie sau facultativă. Într-o situație similară se află și județul Teleorman unde, deși nivelul de asigurare este ceva mai mare, mergând spre 18% din totalul locuințelor, riscurile sunt chiar mai importante decât în Vaslui. Teleormănenii au cel mai ridicat nivel de risc atât în ceea ce privește cutremurele, cât și în privința inundațiilor. Pe podium se mai clasează județul Galați cu risc maxim de cutremur și inundații, dar cu numai 28% din locuințe asigurate. În situații asemănătoare mai sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93147_a_94439]
-
bune o sută de romane românești din toate epocile. În 2003, Sultana Craia și-a retipărit un eseu din 1983 despre opera lui Zaharia Stancu. S-ar părea că posteritatea ultimelor două decenii nu îi este întru totul defavorabilă scriitorului teleormănean. Însă în discuțiile aprinse despre revizuiri și schimbările din canonul estetic nici un critic nu l-a pomenit în sens pozitiv. Fără îndoială că scriitorul, suveran, alături de Mihai Beniuc, Geo Bogza și Eugen Jebeleanu, colegii săi de generație, în actualitatea anilor
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
ele nu am întâlnit numele respectiv. Tot în acea prezentare se spune că S. C. „editorial a debutat în anul 1997 cu volumul Noul Pygmalion - antologie din proza satirică rusă”, iar „în cea de-a doua parte a anului trecut, scriitorul teleormănean a publicat, în traducere proprie, o selecție de poeme din creația poetului rus Robert Rojdestvenski, sub metafora «Iarba destinului»”. Așadar, purced la lectura poemelor traduse de S.C. din Anna Ahmatova. Primul text din grupajul propus pentru publicare e acesta: Se
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Iordachescu Ionut Proaspăt întors din Republica Populară Chineză, vicepremierul Liviu Dragnea are un sfat pentru părinții români: dați copiii la cursuri de limba chineză. Nu, nu este nouă modă, e spre binele economiei României, spune teleormăneanul. Intuind, posibil la fel ca Dragnea, că drumul Beijingului până la a deveni prima putere mondială a lumii e unul scurt, premierul britanic David Cameron a avut un îndemn similar pentru insulari, după trei zile petrecute în China: copiii ar trebui
Dragnea citează din David Cameron după vizita în China by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31371_a_32696]