19 matches
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2352 din 09 iunie 2017 Toate Articolele Autorului LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI În urmă cu 105 ani (9/22 iunie 1912) se stingea din viață, pe neașteptate, la Berlin, geniul
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Am mai scris că nu toți sunt la fel. Și am repeta o greșeală pe care am mai făcut-o noi, ca societate: aceea de a ne organiza în triburi ca să ne luăm gâții - pacienți contra medici, bugetari contra corporatiști, teleormăneni contra europeni, mitici contra ardeleni etc. Vinovații sunt de data asta în altă parte. Un prieten a sunat acum câteva zile la Poștă să întrebe dacă i-a ajuns un colet. - Dom'ne, n-a ajuns, dar nici nu prelucrează
Noaptea pomenilor lungi. De Halloween, parlamentarii ne-au tras în țeapă by https://republica.ro/noaptea-pomenilor-lungi-de-halloween-parlamentarii-ne-au-tras-in-teapa [Corola-blog/BlogPost/338050_a_339379]
-
-și are rădăcinile, toate pe fondul intenselor trăiri ale autoarei, în fiecare abordare în parte. Aș putea spune că printr-un efort substanțial și admiral răsplătit de informația bogată redată, autoarea încondeiază într-un mod original reperele monografice a Tigăneștiului teleormănean în care s-a născut. Citându-l pe cronicarul Grigore Ureche, Buni mărturisește că a scris această carte “Ca să un se înece anii cei trecuți”, parcurgând succesiv etape din viața satului natal în paralel cu cele din viața Domniei Sale, copilăria
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
lui Stancu, poet și exeget, doamna dr. Doina Cherecheș, din Alexandria, poetă și prozatoare, domnul Stelian Ciampuru, exeget, dar mai ales cunoscut și recunoscut ca cel mai valoros traducător din literatura universală. Nicoleta Milea, Romulus Toma, poet, și... din Govora, teleormăneni de baștină din Papa (Brebina), Ion și Elena Drăghici, cei mai tineri membri. „ Mileniul 3” i-a lansat în cadrul vastei acțiuni organizată de Grupul Editorial și revista Singur, la Zilele Severinului cu : un scurt CV despre Asociația Culturală „Mileniul 3
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_1401325401.html [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
O fi oare un tărâm fermecat care-ți oferă cu dărnicie, întreaga lui bogăție de roade? Răspunsul ni-l oferă Elena Buică în fiecare carte editată în țară, în fiecare articol scris în ziarele lumii, despre România, despre Țigăneștii ei teleormăneni, pământ sfânt, la fel ca tărâmul făgăduit din Scriptură, unde pentru ea, ca scriitoare plecată pe alt continent, curge lapte și miere. Un lucru e sigur: fără nevoința aceasta a scrisului, Elena Buică n-ar fi putut trăi. Ea pentru
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
s-au scris mai multe păreri, adevărate ecouri, care reflectă gânduri frumoase prin porțile universale ale culturii, făcând legături fine între autor și cititori spre împlinirea frumosului pentru care a fost creată opera. Printre acestea se numără și articolul profesorului teleormănean Gheorghe Boja-scriitorul Gheorghe Suhăianu- apărut recent într-un ziar local, sub numele: „Debut editorial: ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS”. Pentru că nu am ramas indiferență la părerea unui „incomod”, cum se autointitulează autorul articolului (în cartea sa „Pe urmele unui incomod”), vă
GHEORGHE SUHĂIANU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_suh%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/375580_a_376909]
-
s-au scris mai multe păreri, adevărate ecouri, care reflectă gânduri frumoase prin porțile universale ale culturii, făcând legături fine între autor și cititori spre împlinirea frumosului pentru care a fost creată opera. Printre acestea se numără și articolul profesorului teleormănean Gheorghe Boja-scriitorul Gheorghe Suhăianu- apărut recent într-un ziar local, sub numele: „Debut editorial: ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS”. Pentru că nu am ramas indiferență la părerea unui „incomod”, cum se autointitulează autorul articolului (în cartea sa „Pe urmele unui incomod”), vă
GHEORGHE SUHĂIANU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_suh%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/375580_a_376909]
-
umăr.” Poezia lui izvorăște din dragostea de natură, de mare, de rouă, de sălcii, de cireș, de stejarul bătrân, care a văzut multe, ierni și primăveri, toamne și veri care au trecut peste el ca un vârtej. 15. Anghel Hoțu, teleormănean din Peretu, militar de profesie și profesor la Academia de Înalte Studii Militare, acum pensioner, a publicat manuale cu conținut militar dar și un volum de poezii “Reflecții în mosaic”, poezii care curg în vers clasic, pline de regrete, dar
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Considerat de unii, poate cel mai bun epigramist teleormănean, Ion Pena a fost și un poet apreciat în perioada interbelică. Născut pe 25 august 1911, într-o familie de țărani, în comuna Belitori, azi Troianul, mort în război, pe 29 iulie 1944, si înmormântat în Cimitirul Eroilor din Albă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/restituire-literara-ion-pena/ [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
genealogic al familiei, mi se pare un fapt normal, dar și un fel de obligativitate personală. După periplul său prin viață, nu cred că Floarea CĂRBUNE se va lăsa învinsă de greutățile inerente scrisului unui asemenea volum. Am cunoscut puțini teleormăneni îndeaproape însă pe cei care i-am cunoscut au fost întotdeauna niște luptători. Din acest motiv cred cu tărie că și Floarea CĂRBUNE va reuși să atingă țelul propus. Sufletul rural al celui plecat dintr-un sat românesc nu se
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_bibliotecarul_carturar_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
mâine și de totdeauna ca o alinare în cunoaștere, iar posterității - atât de severă și necruțătoare -ca pe o rugă convingătoare de a-i acorda meritatul drept la supraviețuire. Pentru sufletul mare de poet al autoarei și al cititorilor, ca teleormănean, la 50 de km. depărtare de Purani, voi posta câteva versuri, drept florilegiu al întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_romanul_radacini_locul_magic_al_copilariei_mele_de_floarea_carbune.html [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
Matei Vișniec, mizileanul Lucian Mănăilescu (cel care a deschis o „Fereastră” aspiranților la gloria literară), ieșeanul Boris Crăciun, băcăoanii Calistrat Costin și Petre Isachi, la mulții și afirmații bucureșteni precum Horia Gârbea, Elena Filipaș, Mircea Cărtărescu. Vin vecinii de hotar, teleormăneni deja cunoscuți: Stan V. Cristea, Ana Dobre, Ștefan Vida și alții. Eu sunt cel care îndrăznesc să-i mulțumesc pentru asta și să-l „promovez” printre albineii despre care lumea virtuală de peste ocean știe și-l cultivă de ani buni
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1373193883.html [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
o felie de parizer, Încep să mă Învîrt pe la locul de fumat. Craiovenii sînt de fapt doar doi, frați, Cristi și Ovidiu, nu s-au transferat de mult. Există Între răcani un grup destul de mare de constănțeni și unul de teleormăneni. Cei din Teleorman sînt toți cu cel puțin 2 ani mai În vîrstă, cu familii și mulți copii, lucrînd În civilie ca sondori sau prin diverse uzine și fabrici ori ca șoferi de basculante pe șantiere. Cel mai nefericit e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ale Teleormanului, despre care a publicat, singur sau în colaborare, contribuții importante: cataloagele bibliografice Publicații periodice roșiorene (1993), Publicații periodice alexăndrene (1994) și, cu deosebire, Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic (1996), tom masiv, care cuprinde exhaustive prezentări nu doar ale nativilor teleormăneni, ci și ale celor care fie și numai tangențial au contribuit la literatura și cultura acestui spațiu. SCRIERI: Vârsta mă arde, București, 1987; Publicații periodice roșiorene. 1894-1974 (în colaborare cu Gh. Sarău), Roșiori de Vede, 1993 ; Publicații periodice alexăndrene. 1889-1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
trecute a fost pronunțată și sentința: D.C. , de 29 de ani, din localitatea Bâtleni, județul Gorj, a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de un an pentru dare de mită. În 19 octombrie 2002, la Turnu Măgurele, 97 de teleormăneni, în majoritate de etnie ro-mă, s-au urcat într-un tren cu destinația Timișoara. Conform înțelegerii, aici grupul urma să fie așteptat de D.C. , care ar fi trebuit să închirieze un autocar pentru plecarea acestora în Spania, punctul final al
Agenda2003-29-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281262_a_282591]
-
tren cu destinația Timișoara. Conform înțelegerii, aici grupul urma să fie așteptat de D.C. , care ar fi trebuit să închirieze un autocar pentru plecarea acestora în Spania, punctul final al călătoriei. Cum inculpatul nu a fost de găsit, 23 de teleormăneni și-au făcut rost singuri de un mijloc de transport și au plecat spre P.C.T.F. Stamora Moravița, unde, însă, nu li s-a permis ieșirea din țară, pentru că nu îndeplineau condițiile legale. Restul de 74 au rămas în Gara de Nord și
Agenda2003-29-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281262_a_282591]
-
Constantin Țoiu Roman e ce crede un scriitor că este un roman, dacă se întâmplă să îl scrie cu toată convingerea. Convingere, siguranță avându-le cert și Șerban Tomșa, un anonim gata să devină celebru... Teleormănean, trăind în lumea Moromeților, Tomșa îi distorsionează spațiul intrând de-a dreptul în suprarealism, în felul în care un pâlc... o pădure de nuci din natură, se apucă deodată să crească anapoda în interiorul unei locuințe omenești: „Un nuc tânăr - notează
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de aici strigătura "Gurele". În publicistica lui Eminescu se urmăresc referințele la Teleorman și teleormăneni, unii cunoscuți, alții obscuri. O mare parte a cărții este consacrată "prețuirii lui Eminescu în Teleorman" printr-o exegeză pe care autorul o vrea exhaustivă. Cuprinsul ne va arăta însă că aceste manifestări de prețuire le întâlnim în aproape toate
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
nimeni plecarea. Cu doi dintre colegii săi de grupă Victor legă prietenie la toartă. Unul, bucureștean din tată-n fiu, Paul Dobrescu, care stătea prin Vatra Luminoasă (tatăl său era nevăzător din timpul primului război mondial), iar celălalt, Mircea Cartojan, teleormănean de la Roșiori de Vede, serios și foarte bun camarad. Cei doi îi deveniră încă din primele zile atât de apropiați, încât ceilalți avură impresia că s-ar fi cunoscut între ei mai dinainte. În scurt timp ei, cu prietenia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]