45 matches
-
aglomerări de vezicule sinaptice. Existența sinapselor nodale, în care elementul presinaptic este reprezentat de o porțiune de la nivelul nodulului Ranvier, este bine cunoscută. Aceste sinapse pot fi atât chimice, cât și electrice și au fost evidențiate în sistemul nervos al teleosteenilor. De fapt, aceste procese nodale reprezintă colaterale axonale scurte. Majoritatea sinapselor descrise până acum sunt chimice, deoarece ele funcționează prin intermediul unui transmițător sinaptic chimic. Tipul de sinapsă electrică este mai puțin frecvent la mamifere, dar este foarte des întâlnit la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cele mai simple vertebrate, pancreasul endocrin se găsește în peretele intestinului („foliculii Langerhans”), în legătură strânsă cu ducturile biliare. La unii pești insulele se găsesc în ficat și în epiteliul intestinal, pentru ca la clasa cea mai răspândită de pești (la Teleosteeni) insulele să se găsească izolate în mezenter sub forma unor corpusculi („corpusculii Brockmann”). Interesant, totuși, că la un alt grup de pești (la Selachieni), pe ducturile pancreatice sunt aranjate două straturi celulare. Stratul care se orientează cu fața spre lumen
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
avut un cariotip format din 24 de cromozomi acrocentrici și numai 10% din cantitatea de ADN a mamiferelor placentare. Apariția vertebratelor din acest cordat primitiv s-a realizat, probabil prin tetraploidizare, deoarece vertebratele inferioare, cum sunt unele specii actuale de teleosteeni au 48 de cromozomi acrocentrici și 20% din cantitatea de ADN de la mamiferele placentare. Ulterior, în evoluția vertebratelor a avut loc o creștere gradată a cantității de ADN. Astfel, la peștii teleosteeni există unele ordine: Heterosomata și Microciprini care prezintă
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
vertebratele inferioare, cum sunt unele specii actuale de teleosteeni au 48 de cromozomi acrocentrici și 20% din cantitatea de ADN de la mamiferele placentare. Ulterior, în evoluția vertebratelor a avut loc o creștere gradată a cantității de ADN. Astfel, la peștii teleosteeni există unele ordine: Heterosomata și Microciprini care prezintă cel mai scăzut conținut de ADN (20%) comparativ cu al mamiferelor placentare. În ordinul Percomorphi se realizează o creștere a cantității de ADN la 30% iar în ordinul Clupeoidea se ajunge la
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
animaliere utilizate în cunoașterea științifică a lumii. Constructele metaforice se bazează pe echivalența dintre conceptele științei, în general, și regnul animal - părți ale corpului, atitudini, reacții, efecte ale "prezenței" lumii animale. Dimensiunea zoomorfă însumează modele diferite: a) pești: beloni- "pește teleostean" (cf. lat. belone,-es s.f; gr. βελόνη, -ης "zărgan"); gadi- "morun" (cf. gr. γάδος, -ου s.m. "morun"); salmoni- "păstrăv" (cf. lat. salmo, salmonis s.f. "păstrăv"). b) animale sălbatice: bufo- "broască râioasă" (cf. lat. bufo,-onis s.m. "broască"); ciconii- "barză
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sensibile* AIS Somon de Atlantic (Salmo salar), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv de munte (Salmo trutta). NHE Biban (Perca fluviatilis), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), Macquaria australasica, biban argintiu (Bidyanus bidyanus), Galaxias olidus, somn (Silurus glanis), pește pisică (Ictalurus melas), pește teleostean (Gambusia affinis) și alte specii aparținând familiei Poeciliidae. SHV Pești aparținând familiei Salmonide, lipan comun (Thymallus thymallus), coregoni (Coregonus spp.), știucă (Esox lucius), calcanul mare (Scophtalmus maximus), hering și sprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod sau morua
32004D0454-ro () [Corola-website/Law/292416_a_293745]
-
Van Leeuwen C. J., Espeldoorn A. and Mol F. (1986). Aquatic Toxicological Aspects of Dithiocarbamates and Related Compounds. III. Embryolarval Studies with Rainbow Trout (Salmo gairdneri). J. Aquatic Toxicology, 9, pp. 129-145. (10) Kirchen R. V. and W. R. West (1969). Teleostean Development. Carolina Tips 32(4): 1-4. Carolina Biological Supply Company. (11) Kirchen R. V. and W. R. West (1976). The Japanese Medaka. Its care and Development. Carolina Biological Supply Company, North Carolina. 36 pp. (12) Dunnett C. W. (1955). A
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
sugerat ideea că peștele putea atinge 36 de metri în lungime. Calculele s-au revăzut anterior și s-a ajuns la concluzia că această specie putea atinge în jur de 15 metri. Scheletul rechinilor este foarte diferit de scheletul peștilor teleosteni (pești cu schelet osos) sau al vertebratelor terestre. Rechinii, ca și pisicile-de-mare, au un schelet cartilaginos și elastic, un țesut mult mai ușor și mai flexibil decât cel al oaselor. Ca și la ruda sa apropiată, pisica-de-mare, mandibula rechinului nu
Rechin () [Corola-website/Science/308342_a_309671]
-
au apărut cele mai vechi furnici, termite și unele lepidoptere asemănătoare cu fluturii și moliile. De asemenea, au apărut afidele, lăcustele și viespiile. Viața marină își continuă existența, nefiind diferențe semnificative față de perioada precedentă. În mări, batoidea, rechinii moderni și teleosteenii au devenit comuni. Reptile marine au inclus ihtiozaurii la începutul și mijlocul Cretacicului (au dispărut în timpul Cretacicului târziu), pleziozaurii pe parcursul întregii perioade și mozazaurii care apar în Cretacicul târziu. Nevertebratele acvatice sunt reprezentate de baculite, un gen de amoniți cu
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
ul sau somonul de Atlantic, somonul atlantic ("Salmo salar") este un pește teleostean, răpitor, migrator, din familia salmonide ("Salmonidae"), răspândit în bazinele hidrografice nord-atlantice. Este un pește cu mare valoare economică și pentru pescuitul sportiv. Atinge 1,5 m lungime și 35-46 kg greutate. Are corpul alungit, cu un contur rotunjit. Capul este
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări acvatice clocitoare protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea corpului
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
este acoperită de un epiteliu respirator plin de capilare care asigură respirație accesorie cu aer. Sistemului circulator sanguin al țigănușului este caracteristic deoarece sângele curge din vezica înotătoare direct în sinusul venos și nu în vena portă ca la alți teleosteeni. Acest lucru subliniază funcția respiratorie a vezicii înotătoare. Țigănușul poate coloniza habitate cu concentrații foarte scăzute de oxigen deoarece este capabil să respire aer. El poate supraviețui în condiții cu oxigen foarte scăzut. Acest pește este foarte rezistent și poate
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
le (Percidae) sunt o familie de pești teleosteeni răpitori, frumoși, sprinteni și buni înotători, răspândiți în apele dulci și salmastre ale emisferei nordice. Corpul comprimat lateral și înalt, cu un contur oval și alungit, fusiform este acoperit cu solzi ctenoizi, care se întind, rareori, și pe înotătoare. De
Percide () [Corola-website/Science/330691_a_332020]
-
le (Esocidae) este o familie de pești teleosteeni fizostomi răspândiți în apele dulci din regiunile temperate și reci ale emisferei nordice. Forma generală a corpului este lungă și aproape cilindrică la juvenili și speciile mai mici, dar comprimată lateral și înaltă la reprezentanții mai bătrâni ai speciilor mai
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
le (Labridae) sunt o familie de pești marini teleosteeni mici sau mijlocii din ordinul perciformelor răspândiți în apele tropicale și temperate din oceanul Atlantic, oceanul Indian, oceanul Pacific, Marea Mediterană și Marea Neagră. Sunt pești de talie, forma și culoare destul de variată, cu corpul alungit, comprimat lateral. Lungime maximă 2,3
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
le (Carangidae) sunt o familie de pești teleosteeni marini de larg, răspândiți în apele tropicale, subtropicale și temperate calde ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific, unele specii pătrund în apele salmastre și râurilor de coastă. Au un corp alungit, comprimat lateral, cu un peduncul caudal subțire. Corpul este
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
Peștele pilot ("Naucrates ductor") este un pește teleostean pelagic din familia carangidelor, cu o lungime de 25-50 cm cm, răspândit în Oceanul Atlantic, Indian și Pacific, Marea Mediterană. Seamănă, în general, cu un stavrid, de care se deosebește prin lipsa plăcilor țepoase de pe linia laterală. Culoarea corpului este cenușie-albăstrie, iar
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
le sau scombroideii (i) sunt un subordin de pești teleosteeni marini pelagici, răpitori, de talie mijlocie sau mare, buni înotători, care trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Unele specii fac migrații sezoniere în apele temperate sau reci, altele formează bancuri foarte mari. Au corpul fusiform, puțin comprimat lateral, acoperit cu
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
formată din raze neramificate, slabe. Multe specii au două înotătoare dorsale. Înotătoarea pectorală și vârfurile înotătoarei caudale mult prelungite. Înotătoarea ventrală (când este prezentă) cu poziție pectorală. Vezica înotătoare mare; uneori lipsește. Scombroidele sunt cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii. Se hrănesc cu crabi, crevete, calmari, crustacee, pești și larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Endotermia, capacitatea de a menține temperatura ridicată a
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
le sau baracudele (Sphyraenidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mică sau mijlocie, răspândiți în apele temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul fusiform, asemănător cu o săgeată, acoperit cu solzi mărunți, cicloizi. Capul este alungit, cu un bot ascuțit. Gura
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
le sau scrumbiile șarpe (Gempylidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mijlocie sau mare, răspândiți în apele foarte adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul alungit, comprimat, acoperit cu solzi mici sau sunt golași (fără solzi). Gura mare, neprotractilă
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
le sau peștii sabie (Trichiuridae) sunt o familia de pești teleosteeni marini bentopelagici, de talie mijlocie sau mare (până la 1-2 m lungime), răspândiți în apele adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul extrem de alungit, puternic comprimat, în formă de panglică, efilat (lung și
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
le (Istiophoridae) sau peștii cu cioc, marlinii sunt o familia de pești teleosteeni marini epipelagici, de talie mare (până la 5 m), răspândiți în apele subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific, dar în lunile de vară ei urmăresc bancurile de pești de talie mică cu care se hrănesc până în regiunile temperate
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]