45 matches
-
sensibile* AIS Somon de Atlantic (Salmo salar), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv de munte (Salmo trutta). NHE Biban (Perca fluviatilis), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), Macquaria australasica, biban argintiu (Bidyanus bidyanus), Galaxias olidus, somn (Silurus glanis), pește pisică (Ictalurus melas), pește teleostean (Gambusia affinis) și alte specii aparținând familiei Poeciliidae. SHV Pești aparținând familiei Salmonide, lipan comun (Thymallus thymallus), coregoni (Coregonus spp.), știucă (Esox lucius), calcanul mare (Scophtalmus maximus), hering și sprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod sau morua
32004D0454-ro () [Corola-website/Law/292416_a_293745]
-
Van Leeuwen C. J., Espeldoorn A. and Mol F. (1986). Aquatic Toxicological Aspects of Dithiocarbamates and Related Compounds. III. Embryolarval Studies with Rainbow Trout (Salmo gairdneri). J. Aquatic Toxicology, 9, pp. 129-145. (10) Kirchen R. V. and W. R. West (1969). Teleostean Development. Carolina Tips 32(4): 1-4. Carolina Biological Supply Company. (11) Kirchen R. V. and W. R. West (1976). The Japanese Medaka. Its care and Development. Carolina Biological Supply Company, North Carolina. 36 pp. (12) Dunnett C. W. (1955). A
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
Peștele pilot ("Naucrates ductor") este un pește teleostean pelagic din familia carangidelor, cu o lungime de 25-50 cm cm, răspândit în Oceanul Atlantic, Indian și Pacific, Marea Mediterană. Seamănă, în general, cu un stavrid, de care se deosebește prin lipsa plăcilor țepoase de pe linia laterală. Culoarea corpului este cenușie-albăstrie, iar
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
le sau scombroideii (i) sunt un subordin de pești teleosteeni marini pelagici, răpitori, de talie mijlocie sau mare, buni înotători, care trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Unele specii fac migrații sezoniere în apele temperate sau reci, altele formează bancuri foarte mari. Au corpul fusiform, puțin comprimat lateral, acoperit cu
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
formată din raze neramificate, slabe. Multe specii au două înotătoare dorsale. Înotătoarea pectorală și vârfurile înotătoarei caudale mult prelungite. Înotătoarea ventrală (când este prezentă) cu poziție pectorală. Vezica înotătoare mare; uneori lipsește. Scombroidele sunt cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii. Se hrănesc cu crabi, crevete, calmari, crustacee, pești și larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Endotermia, capacitatea de a menține temperatura ridicată a
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
le (Labridae) sunt o familie de pești marini teleosteeni mici sau mijlocii din ordinul perciformelor răspândiți în apele tropicale și temperate din oceanul Atlantic, oceanul Indian, oceanul Pacific, Marea Mediterană și Marea Neagră. Sunt pești de talie, forma și culoare destul de variată, cu corpul alungit, comprimat lateral. Lungime maximă 2,3
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
le (Esocidae) este o familie de pești teleosteeni fizostomi răspândiți în apele dulci din regiunile temperate și reci ale emisferei nordice. Forma generală a corpului este lungă și aproape cilindrică la juvenili și speciile mai mici, dar comprimată lateral și înaltă la reprezentanții mai bătrâni ai speciilor mai
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
(cu o denumire mai veche Aspro) cunoscuți în limba română ca fusari, este un gen de pești teleosteeni perciformi din familia percide răspândiți în apele dulci din Europa.. Au corpul alungit, fusiform, necomprimat lateral. Capul este turtit dorsoventral, botul este proeminent, lung, ascuțit sau obtuz. Pedunculul caudal este lung, necomprimat lateral. Ochii sunt mici și privesc în sus
Zingel () [Corola-website/Science/335411_a_336740]
-
ul sau lapina mare (Labrus viridis) este un pește marin teleostean din ordinul perciforme, familia labride, care trăiește în zona litorală, pe fund pietros sau printre tufele de zostera. Este răspândit pe coastele de est al Oceanului Atlantic, în Marea Mediterană, Marea Egee, Marea Marmara. În apele Mării Negre este foarte rar. Se întâlnește și
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
le (Salmonidae) (din latina "salmon" = somon + greaca "eidos" =aspect) este o familie de pești teleosteeni de apă dulce sau migratori din emisfera nordică, caracterizați printr-o a două înotătoare dorsală, numită înotătoare adipoasă. Familia salmonidelor cuprinde specii de mărime medie și mare. Au corpul alungit, fusiform, destul de gros și foarte hidrodinamic. Corpul este acoperit cu
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
le (Carangidae) sunt o familie de pești teleosteeni marini de larg, răspândiți în apele tropicale, subtropicale și temperate calde ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific, unele specii pătrund în apele salmastre și râurilor de coastă. Au un corp alungit, comprimat lateral, cu un peduncul caudal subțire. Corpul este
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
Orleans, Londra, Paris, Leiden, Moscova, Praga, Budapesta, Bratislava, Hanoi, Ulaanbaatar etc.) Specia nu are nici o importanță în pescuitul sportiv și profesional. În trecut era pescuit ocazional de localnici și de braconieri prin mijloace ilegale. Aspretele ("Romanichthys valsanicola") este un pește teleostean care aparține familiei percidelor. El este singurul reprezentant al genului "Romanichthys" și este înrudit îndeaproape cu genul "Zingel". Clasificarea percidelor propusă de Bruce B. Collette și Petru Bănărescu în 1977 corespunde mai bine filogeniei. Ei împart familia percide în 2
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
le sau baracudele (Sphyraenidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mică sau mijlocie, răspândiți în apele temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul fusiform, asemănător cu o săgeată, acoperit cu solzi mărunți, cicloizi. Capul este alungit, cu un bot ascuțit. Gura
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
ul sau somonul de Atlantic, somonul atlantic ("Salmo salar") este un pește teleostean, răpitor, migrator, din familia salmonide ("Salmonidae"), răspândit în bazinele hidrografice nord-atlantice. Este un pește cu mare valoare economică și pentru pescuitul sportiv. Atinge 1,5 m lungime și 35-46 kg greutate. Are corpul alungit, cu un contur rotunjit. Capul este
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
le sau scrumbiile șarpe (Gempylidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mijlocie sau mare, răspândiți în apele foarte adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul alungit, comprimat, acoperit cu solzi mici sau sunt golași (fără solzi). Gura mare, neprotractilă
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
le (s) este un ordin de pești osoși teleosteeni bentonici sau demersali răpitori slabi înotători cu corpul înalt și foarte turtit, acoperit cu solzi ctenoizi și gura protractilă. Lungimea adulților variază de la 10 cm ("Zenion hololepis") până la 90 cm și 5,3 kg ("Zeus capensis"). Cele mai multe specii sunt argintii
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
sau lipanii este un gen de pești teleosteeni dulcicoli din familia salmonide ("Salmonidae"), fiind singurul gen din subfamilia timaline ("Thymallinae"), răspândiți în regiunea holarctică (afară de vestul Americii de Nord) și în bazinul Amurului. Sunt pești de dimensiuni medii, cu corp alungit, în secțiune oval, comprimat lateral și cap relativ mic
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
sugerat ideea că peștele putea atinge 36 de metri în lungime. Calculele s-au revăzut anterior și s-a ajuns la concluzia că această specie putea atinge în jur de 15 metri. Scheletul rechinilor este foarte diferit de scheletul peștilor teleosteni (pești cu schelet osos) sau al vertebratelor terestre. Rechinii, ca și pisicile-de-mare, au un schelet cartilaginos și elastic, un țesut mult mai ușor și mai flexibil decât cel al oaselor. Ca și la ruda sa apropiată, pisica-de-mare, mandibula rechinului nu
Rechin () [Corola-website/Science/308342_a_309671]
-
marginea inferioară a operculului la peștii actinopterigieni. Termenul "branhiosteg" derivă din greaca "branchia" = branhie + "stegē", "stegos" = acoperiș; placă de acoperire, adică acoperișul branhiei (operculul) Razele branhiostege se găsesc la marginea inferioară a operculului la peștii actinopterigieni (inclusiv și la cei teleosteeni). Aceste radii se leagă de arcul hioid, fapt care face ca această membrană branhială să se bucure de o mare mobilitate. Radiile branhiostege au o formă variată, de obicei sunt turtite, înguste și lungi, asemănătoare cu coastele. Ele se articulează
Raze branhiostege () [Corola-website/Science/336864_a_338193]
-
Somnul pitic ("Ameiurus nebulosus") este un pește teleostean răpitor din familia ictaluride, originar din America de Nord, lung de 20-30 cm, greu de circa 200-300 g, cu capul lat, gura mare cu patru perechi de mustăți. Pe spate are o înotătoare adipoasă. A fost importat în Europa apuseană în 1880
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
le sau peștii sabie (Trichiuridae) sunt o familia de pești teleosteeni marini bentopelagici, de talie mijlocie sau mare (până la 1-2 m lungime), răspândiți în apele adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul extrem de alungit, puternic comprimat, în formă de panglică, efilat (lung și
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
este acoperită de un epiteliu respirator plin de capilare care asigură respirație accesorie cu aer. Sistemului circulator sanguin al țigănușului este caracteristic deoarece sângele curge din vezica înotătoare direct în sinusul venos și nu în vena portă ca la alți teleosteeni. Acest lucru subliniază funcția respiratorie a vezicii înotătoare. Țigănușul poate coloniza habitate cu concentrații foarte scăzute de oxigen deoarece este capabil să respire aer. El poate supraviețui în condiții cu oxigen foarte scăzut. Acest pește este foarte rezistent și poate
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
le (Cyprinodontiformes) este un ordin de pești osoși teleosteeni de talie mică care se aseamănă cu ciprinidele la aspect și prin prezența dinților faringieni, de unde li se și trage numele (grecescul "kyprinos" = crap și "odont" = dinți + cuvântul latin "forma" = formă), fără să aibă și alte caractere de ordin comune
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
au apărut cele mai vechi furnici, termite și unele lepidoptere asemănătoare cu fluturii și moliile. De asemenea, au apărut afidele, lăcustele și viespiile. Viața marină își continuă existența, nefiind diferențe semnificative față de perioada precedentă. În mări, batoidea, rechinii moderni și teleosteenii au devenit comuni. Reptile marine au inclus ihtiozaurii la începutul și mijlocul Cretacicului (au dispărut în timpul Cretacicului târziu), pleziozaurii pe parcursul întregii perioade și mozazaurii care apar în Cretacicul târziu. Nevertebratele acvatice sunt reprezentate de baculite, un gen de amoniți cu
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]