302 matches
-
însă suficient dacă-i rezum unele teze, spunînd că Franța culturală a anilor ’70-’90 se caracterizează prin delegitimarea reprezentărilor istorice și existențiale ca efect al valorizării fără precedent și paradoxale, ca efect al ubicuizării mass-mediei, a i-mediatului,. Mediul televizual instalează ca simulacru al medierii viteza, astfel încît oricît de paradoxal poate părea, și fără nevoia de a face mai mult decît să pomenesc numele lui Walter Benjamin televizualul boicotează imaginea așa cum filmul boicotează opera de artă. Literatura se vede
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
și paradoxale, ca efect al ubicuizării mass-mediei, a i-mediatului,. Mediul televizual instalează ca simulacru al medierii viteza, astfel încît oricît de paradoxal poate părea, și fără nevoia de a face mai mult decît să pomenesc numele lui Walter Benjamin televizualul boicotează imaginea așa cum filmul boicotează opera de artă. Literatura se vede și ea obligată să renunțe la canale de transmisie a mesajului prea sofisticate, prea lungi ori prea înalte de unde, și în cazul ei, cuvîntul de ordine este autenticitatea ca
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
boicotează opera de artă. Literatura se vede și ea obligată să renunțe la canale de transmisie a mesajului prea sofisticate, prea lungi ori prea înalte de unde, și în cazul ei, cuvîntul de ordine este autenticitatea ca echivalent estetic al noțiunii televizuale de live. Pentru Olivier Mongin supraviețuirea culturii este dependentă de posibilitatea experienței. În literatură, constată directorul revistei Esprit, două au rămas imaginile concurente ale experienței: cea a trecutului expusă ca mumie într-un mare muzeu istoric ( un trecut exterior experienței
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
adevărate reușite! - fie perverse - eșecuri insuportabile. Imaginea retransmisă nu interesează decît în măsura în care produce poezie grație tensiunii dialectice pe care o instalează cu prezența actorilor, altfel se reduce la o simplă retransmisie în care doar vorbele o diferențiază de un program televizual. Lupta cu un dușman, o știm, e periculoasă în măsura în care el dispune de o teribilă putere de contaminare! Spectacolul lui Porllesch a fost una din marile decepții tocmai din cauza unui asemenea efect pervers! în loc de teatru, nu asistam decît la o emisiune
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
procedeul tehnic al filmării preferențiale în "plan apropiat" (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social". Doar că pivotul acestei reprezentări este personajul central, fără intensitatea lui animală, veridicitatea acestui gen de violență - el e un practicant al tuturor genurilor - ar fi fost serios subminată. Nu e cazul, iar filmul
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
pentru că, de bucurie, plâng. Nu observasem: în grădina Ghetsimani apostolii adorm „de tristețe”. Ce frumos! Iisus n-ar mai fi trebuit să le reproșeze, poate, că nu l-au vegheat. Îmi amintesc o secvență din trecutul meu de spectator fotbalistic televizual. La Londra, într-un meci în care încasa fără vină multe goluri, Rică Răducanu s-a comportat ca un măscărici. Întrebat de jurnaliști ce-l apucase, a răspuns: „Eram așa de trist!”. Suntem aruncați, heideggerian, spune Pleșu, în străinătatea exteriorității
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
teoria cultural-filosofică și reflecția ideologică sau antropologică (în sens larg), intră sub umbrela încăpătoare a hibridelor cultural studies. Tot acolo se situează și O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), care, deși este un studiu aplicat al televizualului în epoca de aur, tentează o analiză mai largă, după cum reiese și din subtitlul cărții. Nici nu se putea altfel, căci televiziunea incumbă, ea însăși, o dimensiune de reflector (cu toate cele patru tipuri de reflexii/ imagini pe care le
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
regimului comunist al lui Ceaușescu și metamorfozele sale, de la liberalizarea din anii ’60 până la reînghețul inițiat de „tezele din iulie” ’71, culminând cu Siberia „tragică și grotescă a întunecatului deceniu nouă” (cu alte motivații decât în societatea de consum, reprezentările televizuale ale realității devin tot mai mult „simulacre” ori „simulări”). De altfel, o imagine de la începuturile televiziunii noastre (emisiunea de revelion din ’58), prezintă „figura zâmbitoare și de-o inocență desăvârșită” a unui băiețel gol, simbolică în contextul trecerii într-un
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
puterea politică, televiziunea a trecut, în mai puțin de un deceniu, grație creșterii sale, la condiția de instrument al aceleiași puteri. În acest fel, ea reușește să legitimeze regimul, prin forța implicitului, dar sucombă (profesional și teleologic) când devine discurs televizual explicit propagandistic. Cartea lui Alexandru Matei este rezultatul unei cercetări post-doctorale, în urma unei burse POSDRU din partea Centrului de Excelență în Studiul Imaginii. Ea se dovedește însă o „tribună captivantă” cam în sensul „înalt” pe care îl dădea Ceaușescu acestei sintagme
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
ieșirea, abruptă, fără drept de apel, din logos, din tot ceea ce a însemnat, mai bine de două mii de ani, discursul sintaxic al gândirii. Îngrijorarea lui Michel Deguy este, fără îndoială, justificată: ieșirea din sintaxă, din coerență și esență - prin imagine (televizuală, cinematografică etc.) sau, surprinzător și dezamăgitor (eufemism), chiar prin formele publice (circulare-colocviale) ale intelectualului obosit - este, uneori, mai mult decât o abatere sau o neatenție... Este ieșirea din gândire. Care, cum știm, poate deveni în orice moment patologică, dacă nu
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
denaturat... de comunism, nu au dep...sit retorica arogant... și ineficient... a tehnicianului care se ascunde dup... jargon pentru a-și epata și hipnotiza publicul; nici Mircea Ciumara, nici prematur disp...rutul Ulm Spineanu, în diversele lor perioade de supraexpunere televizual..., nu au trecut ecranul, pierzându-se în aceeași limb... de lemn, p...rând s... fi uitat limba natural.... Am semnalat cu ani în urm... ciudatul succes postcomunist al economiștilor și juriștilor formați înainte de 1989, în special în instituțiile ambigue unde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
mai probabil al unei alianțe PSD/ACD, informează realitatea.net. ”După cum cunosc eu PSD, dorința lui Ion Iliescu va fi să fie testat un candidat de stânga clasic, cu pedigree, profesorul Alexandru Athanasiu, un intelectual tot mai prezent în spațiul televizual al politicii. Probabil că o altă generație va gândi mai pragmatic, în favoarea lui Adrian Nastase. Evident, mulți din așa-zișii “baroni locali”, liderii din teritoriu, poate nu vor fi încântați de astă pentru că încă nu le-a trecut frică de
Dâncu: Ponta nu va candida la preşedinţie. Athanasiu şi Năstase, testaţi pentru Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/49207_a_50532]
-
fost moderatorul unor dezbateri de o fertilă sobrietate, în cuprinsul cărora cordialitatea lui, capacitatea de a asculta discursul celuilalt, deschiderea lui intelectuală și abundența lecturilor lui au adus un sunet aparte în puzderia de „show”-uri „picante” care împînzesc piața televizuală.” Dan C. Mihăilescu (PRO TV), un fel de „corn al abundenței” culturale, insolit dar exact, generos dar acid, o neobișnuită combinație de dinamism „european” și voluptate orientală. Andi Moisescu (PRO TV), ”un producător de divertisment care dovedește, de cîte ori apare, că
La ce televiziuni se uită Andrei Pleșu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65138_a_66463]
-
află într-un impas financiar îngrozitor sub înalt patronajul lui Claudiu Săftoiu. Se fac disponibilizări și se renunță la emisiuni consacrate care aduceau un minimum de rating: totul în sprijinul ideii de a «repune pe picioare» televiziunea publică. În numele austerității televizuale, s-a renunțat chiar și la transmiterea meciurilor de fotbal ale echipei naționale", notează, pe blog, Elena Băsescu. Europarlamentarul PDL susține că, în timp ce pentru programele importante nu se găsesc bani, sunt "fonduri suficiente pentru cântăreții PSD". Astfel, Mihai Sturzu, "un
Sturzu: EBA minte cu o neruşinare demnă de numele pe care îl poartă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34123_a_35448]
-
l-am ținut pe tușă pe Majestatea Sa Regele Mihai, plângându-ne totodată constituțional că trebuie mereu suspendat președintele shogun ca să funcționeze Puterea mogulilor de dreapta sau a baronilor și corsarilor de stânga, constatăm că nu ne putem concentra filajul televizual pe toți cei 11 jucători ai noștri de pe teren, ci pe cel mult 7, anume cei care fac efectiv faza de atac sau de apărare, în jocul nostru leneș, curmeziș și incalificabil. Întocmai la fel, motanus mutantus, câmpul conștiinței gloatei
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”, dar mai e loc. Am multe povești care merită, sau care pot, într-un fel sau altul să fie încarnate, transformate, captate în așa fel încât să devină limbaj televizual. Rep: Trăiți în România și în Franța, există teatru la televiziunea franceză? MV: Sigur că da. Sunt posturi pe televiziunea franceză care difuzează teatru. Deseori un fel de teatru popular, de bulevard. Și canalul ARTE difuzează lucruri mai interesante. Nu
Astăzi, premieră Matei Vișniec la TVR 2 BUZUNARUL CU PAINE in viziunea lui Tudor Chirilă () [Corola-blog/BlogPost/339399_a_340728]
-
conștiință a adevărului, un spirit direct și în direct. Am spune, apropo de volumul „Prof pe drum” (București, Editura Curtea Veche, 2008; traducere din engleză și note de Ioana Avădani) că, fiind direct, Andrei Codrescu era inevitabil să nu fie televizual. Demersul principial al cărții este de a face transparentă America. Modul de generare textuală este acela de scoatere din ascundere, de transparentizare, de clarificare, de iluminare. Pe fond, cartea se individualizează și dintr-un alt punct de vedere. Există cărți
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
după care se fac filme, există cărți care se fac după filme, aceasta este o carte a unui film cu care, în paralel, se face deodată. Probabil, intuind idealul de transparență al lui Andrei Codrescu și propensiunea-i implicită către televizual, omul de televiziune Roger Weisberg îi propune în 1990 proiectul unui film având ca obiect o călătorie în Florida, cu mașina, și comentarii de drum asupra bizarelor „atracții ale drumurilor regionale” (p. 11). Propunerea este de neacceptat: Andrei Codrescu nu
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
Vă mai aduceți aminte decembrie’89? strigau în studioul 4 al TVR. Pe cine, ce? Nu mai conta. Mi-a venit în minte acest episod televizual fondator de falsă mitologie, după alegerile de ieri. Nu sunt analist/comentator politic. Cele ce urmează sunt despre alegeri și lipsa lor. Alegerile pe care eu le fac, le fac gândindu-mă la ceilalți, nu la mine. Mai și greșesc
„Am învins” () [Corola-blog/BlogPost/337723_a_339052]
-
ai timp pentru că ești prea obosit, atunci... cui te închini ??? Dacă majoritatea timpului alergi pentru trup, iar sufletul... în suflet îți toarnă alții ce vor ei, atunci cui te închini? Totul este MAGIE, MISTER și OCULT în cultura sau non-cultura televizualului. Un citat dintr-o carte pe care v-o recomand - REVRAJIREA LUMII, de Virgiliu Gheorghe - spune: "Vizionarea TV îi determină pe oameni să se raporteze la televiziune că la o instanță de ordin religios. Televiziunea instituie în societatea mediatică o
MAGIC SI OCULT de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375329_a_376658]
-
Sumar Cătălin Zamfir Puncte critice ale sociologiei Românești Violența în emisiunile de televiziune Ioan Drăgan Media și violența Dorel Abraham Audiența și impactul consumului de televiziune asupra elevilor Poliana Ștefănescu Expunerea la violența televizuală și comportamentul agresiv al copiilor. Un model structural al efectelor pe termen scurt Ileana Todoran Evaluarea aplicării signalecticii în România. Context și implicații Anca Velicu Violența din desenele animate: între realitate și percepție Adriana Ștefănel Televiziunea în viața copiilor cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
programe TV cu conținuturi violente (semnificativ peste mediile din televiziunile occidentale); gruparea minorilor în categoria cea mai expusă a marilor consumatori de TV având toate șansele să-și construiască o identitate de „homo videns” și să vadă lumea prin „ochelarii televizuali”; mecanismele psihologice ale vârstei în percepția conținuturilor media, asociate cu structurile discursiv-reprezentaționale ale violenței TV și care amplifică potențialul de impact negativ al acesteia. Violența mediatică și protecția minorilor Această tematică specifică a format obiectul unui amplu Raport de sinteză
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mondial în următoarele trei domenii: 1. Politicile care orientează reprezentările violenței și terorii în media; 2. Importanța și natura acestor reprezentări în mesajele comunicate; 3. Impactul public al acestor mesaje și consecințele lor în domeniile gândirii, acțiunii și politicii. Violența televizuală și riscurile pentru copii. Cercetări americane și europene Numeroase dezbateri și analize iau în considerare fenomene care amplifică, în cazul copiilor, riscurile violenței televizuale: de la doi ani și jumătate copiii încep să deschidă singuri televizorul; la trei ani știu să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
3. Impactul public al acestor mesaje și consecințele lor în domeniile gândirii, acțiunii și politicii. Violența televizuală și riscurile pentru copii. Cercetări americane și europene Numeroase dezbateri și analize iau în considerare fenomene care amplifică, în cazul copiilor, riscurile violenței televizuale: de la doi ani și jumătate copiii încep să deschidă singuri televizorul; la trei ani știu să mânuiască telecomanda; în unele țări durata televizionării într-o săptămână este superioară timpului petrecut în școală. În continuare, sunt amintite astfel de date, referitoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la întrebarea dacă autonomia conferită de utilizarea noilor tehnologii nu are și un efect negativ - izolarea copiilor de celula familială, de mediul social al copilăriei. Cercetările (inclusiv studiile clinice) s-au axat pe evidențierea impactului nociv asupra copiilor al violenței televizuale; complementar ar fi necesar un studiu mai larg pentru a evalua influențele de ansamblu ale televiziunii asupra copiilor și asupra potențialului socializator al media TV, pentru a vedea cum evoluează relația copiilor cu televiziunea. Cum măsurăm violența televizuală. Mecanisme discursive
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]