24 matches
-
107 Proculmar Guayaquil Guayas 110 Acuaespecies Guayaquil Guayas 111 Consemar Esmeraldas Esmeraldas 116 Estar Durán Guayas 118 Exp. Marest Machala El Oro 119 Fracusa Guayaquil Guayas 122 Măr Grande Tosagua Manabi 123 Marines Durán Guayas 126 Promariscos Durán Guayas 128 Telson y Rostrum Bahía Manabi 129 Apolinar Pesca Seca Balzar Guayas 131 Egbasa Sucre Manabi 132 Emp. Bacam Sucre Manabi 133 Emp. Somar Guayaquil Guayas 135 Mariscadora Capex Guayaquil Guayas 136 Pesq. Bravito Machala El Oro 137 Pesq. Sumpa 140 Calvi
jrc2386as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87540_a_88327]
-
107 Proculmar Guayaquil Guayas 110 Acuaespecies Guayaquil Guayas 111 Consemar Esmeraldas Esmeraldas 116 Estar Durán Guayas 118 Exp. Marest Machala El Oro 119 Fracusa Guayaquil Guayas 122 Măr Grande Tosagua Manabi 123 Marines Durán Guayas 126 Promariscos Durán Guayas 128 Telson y Rostrum Bahía Manabi 129 Apolinar Pesca Seca Balzar Guayas 131 Egbasa Sucre Manabi 132 Emp. Bacam Sucre Manabi 133 Emp. Somar Guayaquil Guayas 135 Mariscadora Capex Guayaquil Guayas 136 Pesq. Bravito Machala El Oro 137 Pesq. Sumpa 140 Calvi
jrc2667as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87821_a_88608]
-
pe secundă. Cu aceeași ușurință scutigera traversează rapid pereții și tavanul caselor. Corpul său este de culoare galben-gri și are trei dungi dorsale de culoare închisă. Picioarele, de asemenea, au dungi mai întunecate. Lungimea picioarelor se mărește dinspre cap spre telson (pigidiu). Spre deosebire de majoritatea celorlalte chilopode, scutigera are ochii bine dezvoltați. Ochii fasetați ai Scutigerii îi permit să sesizee lumina albă și razele ultraviolete. Scutigera este capabilă să diferențieze dinferite specii de insecte. În prezent se studiază corelație dintre vederea, relativ
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
lung cât cercii. Acest apendice caudal median se numește paracerc sau filamentul terminal ("filum terminale"). Cei doi cerci și paracercul servesc la sărit, ca și la colembolele, dar bineînțeles în alt mod. Abdomenul are segmentele complete, în număr de 11 + telsonul, toate fiind dezvoltate la ecloziune (forme epimorfe). Pe partea ventrala a abdomenului poartă apendice lamelare: saci coxali și stili scurți, dintre care ultima pereche de stili sunt mai alungiți și puternici. Ei servesc la sărit împreună cu cercii și cu filamentul
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
de păr și spini. ele au rolul unor buze. Opistosoma este nesegmentată. Lateral carapacea formează 6 țepi. Ventral, prima pereche de anexe reprezintă operculul genita, pe celelalte sunt dispuse lamemele branhiale. Opistotoma se continuă cu un țep caudal, numit și telson. La baza țepului se deschide orificiul anal. Sistemul nervos este constituit din creier, de la care pornesc conective ce enervează membrele și operculii branhiali. Lanțul nervos ventral este alcătuit din 6 ganglioni. Sistemul circulator este de tip deschis. Inima este alungită
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
torace și abdomen. Iar la miriapode corpul este alcătuit din cap și trunchiul divizat în segmente aproximativ egale, fără vreo delimitare în torace și abdomen. În segmentarea corpului, artropodele au unele caracteristici, anterior gurii se află acronul și posterior anusului - telsonul. Acestea nu fac parte din segmentarea descrisă anterior, ele sunt lipsite de membre. Pe acron sunt plasați ochii. Membrele (apendice) artropodelor sunt biramate. Ramura superioară externă îndeplinește rolul branhiilor, iar cea inferioară internă servește drept membre locomotoare. Membrele artropodelor au
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
Abdomenul constituie cea mai mare parte a corpului la insecte. Embrionar abdomenul este constituit din 12 segmente iar la adult numărul segmentelor se poate reduce la 5 - 7 (exemplu la insectele din ordinul Coleoptera). Ultimul segment al abdomenului se numește telson. La insectele la care abdomenul este format din 11 - 12 segmente se diferențiază trei regiuni și anume: În general segmentele abdomenului sunt la fel constituite că și segmentele din regiunea toracelui și anume din sclerite dorsale numite notum sau tergit
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
dorsoventral. Sunt lipsite de carapace ca și la amfipode. La cap se sudează primul și cel de-al doilea toracomer (= segment toracic). Pleonul (= abdomenul) este scurt, cu somitele abdominale parțial sudate. La nivelul abdomenului ultimul pleomer (= segment abdominal) fuzionează cu telsonul (= porțiunea terminală a corpului care conține anusul) și formează așa-numitul pleotelson. Pereiopodele (= picioarele toracice) sunt ambulatoare (adică servesc pentru deplasare). Au o pereche de maxilipede (= apendice pereche care intra în alcătuirea aparatului bucal), restul toracopodelor (= apendicelor toracice) sunt uniramate
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
deplasare, diplopodele ușor străbat solul. Ele par să aibă niște abilități de inginerie, prin consolidarea tunel prin rearanjarea particule pe pereții acestuia. Corpul lor format din secțiuni capată o formă undulată. Chilopodele sunt constituite din 3 regiuni: cap, trunchi și telson sau pigidiu. Capul unui dilopod este, de obicei, rotunjită dorsal și turtit ventral. Tot, ventral se găsesc și piesele aparatului bucal. Regiunea anterioară a gurii este acoperită cu o cută chitinizată, numită buză superioară sau labrum. Apoi, urmează maxilele alcătuite
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
celelalte trei au doar o pereche de membre. Aceste segmnte sunt uneori numite și regiunea toracică, celelate alcătuind abdomenul. La unele diplopode câteva segmente posterioare, la fel, sunt lipsite de membre - formând zona de creștere. Corpul se termină cu un telson (pigidiu). Sistemul nervos este reprezentat de un creier situat în cap și lanțul nervos ventral. Spre deosebire de alte miriapode, lanțul nervos la diplopode este format din doi ganglioni în fiecare segment. Creierul inervează antenele și ochii, primul ganglion subfaringian - piesele bucale
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
rol în apucarea și fărâmițarea prăzii. La opilioni, solifuge forma pedipalpilor nu se deosebește de cea a picioarelor, îndeplinind funcția tactilă. Opistosoma este formată din 12 segmente. La scorpioni opistosoma este divizată în mesosomă și metasomă și se termină cu telson. Segmentele opistosomei acarienilor sunt contopite. Corpul arahnidelor este acoperit cu o cuticulă chitinoasă. Cuticula apără animalul de dușmani și previne deshidratarea, de aceea arahnidele pot supraviețui în zonele aride. Duritatea cuticulei este oferită de proteinele incrustate cu chitină. De cuticulă
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
ochii laterali compuși. Chelicerile poartă clește mici. La unile specii pedipalpii și prima pereche de picioare erau apucătoare. La un șir de specii membrele posterioare erau de tipul vâslelor și serveau pentru înot. Abdomenul se dermina cu o paletă anală (telsonul) în formă de placă extinsă, spin caudal sau o porțiune îngroșată cu ac, dar nu există nicio dovadă că gigantostraceele au fost veninoase. Acestea au fost răpitoare marine de fund, salmastre și parțial de ape dulci. Ultimele studii arată că
Eurypterida () [Corola-website/Science/318107_a_319436]
-
este retras și izolat. Majoritate timpul este ascuns în vizuina sa sau undeva la adăpost, părăsind-o doar pentru a vâna. Când amenințat, scorpion imperial va fugi dacă este posibil, sau ve lua postura amenințare - deschizând larg pedipalpii și ridicând telsonul deasupra corpului. În cazul în care hărțuirea continuă el preferă să atace cu cleștele, rareori își utilizează telsonul. Cleștele sunt foarte puternice, putând să rupă un creion. Veninul scorpionul imperial conține o toxină numită imperatoxin. Toxinele afectează diferit oamenii, unii
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
pentru a vâna. Când amenințat, scorpion imperial va fugi dacă este posibil, sau ve lua postura amenințare - deschizând larg pedipalpii și ridicând telsonul deasupra corpului. În cazul în care hărțuirea continuă el preferă să atace cu cleștele, rareori își utilizează telsonul. Cleștele sunt foarte puternice, putând să rupă un creion. Veninul scorpionul imperial conține o toxină numită imperatoxin. Toxinele afectează diferit oamenii, unii nu simt nimic deosebit, pe când alții suportă dureri severe. Scorpionul imperial este consumat de un număr foarte mare
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
grupului arahnide. 1.Anusul - se află la capătul intestinului, pe cel de-al doilea cincilea segment al "cozii". Atunci cand scorpionul ține coadă ridicată, anusul se află în partea superioară. 2.Glanda veninoasa- are forma unui săculeț ce se găsește în interiorul telsonului(ultimul segment al corpului scorpionului).Veninul iese printr-un tub foarte subțire, ajungând astfel în vârful acului. 3.Lanțul nervos ventral - Sistemul nervos al scorpionilor este mai puțin concentrat decât al celorlalate arahnide.Acest lanț nervos este alcătuit dintr-un
Scorpionul manciurian auriu () [Corola-website/Science/324292_a_325621]
-
ii ("es") sunt un ordin de animale nevertebrate din clasa Arachnida, încrengătura Arthropoda. Scorpionii au un aspect înșelător de răcușor. Se deosebesc ușor de alte arahnide după pedipalpii în formă de clește și metasoma (coada) ce se termină cu telson. Ca toate arahnidele, au opt picioare, iar corpul este segmentat. În telson sunt localizate glandele veninoase. Canalele acestor glande se deschid în exterior printr-un ac. Deși scorpionii au o reputație înfricoșătoare, doar 25 de specii au venin capabil să
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
încrengătura Arthropoda. Scorpionii au un aspect înșelător de răcușor. Se deosebesc ușor de alte arahnide după pedipalpii în formă de clește și metasoma (coada) ce se termină cu telson. Ca toate arahnidele, au opt picioare, iar corpul este segmentat. În telson sunt localizate glandele veninoase. Canalele acestor glande se deschid în exterior printr-un ac. Deși scorpionii au o reputație înfricoșătoare, doar 25 de specii au venin capabil să ucidă omul. Ei se întâlnesc în special în zonele tropicale și subtropicale
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
scorpionilor este divizat în câteva regiuni numite tagme. Anterior se află prosoma (cefalotorace), iar posterior - opistosoma (abdomen). Opistosoma este împărțită în continuare în mezosomă (preabdomen) și metasomă (postabdomen). Metasoma, numită uneori și coadă, este îngustată și se termină cu un telson. Prosoma poartă 6 perechi de apendice (membre), pe când la opistosomă pot fi menționați doar pieptenii. Segmentele corpului sunt acoperite cu sclerite - plăci ale cuticulei. Plăcile dorsale a corpului se numesc tergite, cele ventrale sternite. Tergitele se acordă cu sternite prin
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
sau ovale. Dorsal și ventral, mezosoma este acoperită cu tergite și, respectiv, sclerite chitinzate care se acordă cu o membrană pleurală laterală. Membrana pleurală este flexibilă și nesclerificată. Metasoma (“coada”) este îngustă și formată din 5 segmente, terminându-se cu telson. În interiorul telsonului sunt situate glandele veninoase. Tergitele și sternitele sunt contopite formând un unel. Apendicele și membrana pleurală lipsesc. Telsonul se termină cu un ac în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii și
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Dorsal și ventral, mezosoma este acoperită cu tergite și, respectiv, sclerite chitinzate care se acordă cu o membrană pleurală laterală. Membrana pleurală este flexibilă și nesclerificată. Metasoma (“coada”) este îngustă și formată din 5 segmente, terminându-se cu telson. În interiorul telsonului sunt situate glandele veninoase. Tergitele și sternitele sunt contopite formând un unel. Apendicele și membrana pleurală lipsesc. Telsonul se termină cu un ac în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii și pentru apărarea
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
pleurală laterală. Membrana pleurală este flexibilă și nesclerificată. Metasoma (“coada”) este îngustă și formată din 5 segmente, terminându-se cu telson. În interiorul telsonului sunt situate glandele veninoase. Tergitele și sternitele sunt contopite formând un unel. Apendicele și membrana pleurală lipsesc. Telsonul se termină cu un ac în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii și pentru apărarea de dușmani. Scorpionul apucă prada cu pedipalpii și o înțeapă, introducându-i veninul. Ventral, între segmentul 5 și
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
se termină cu un ac în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii și pentru apărarea de dușmani. Scorpionul apucă prada cu pedipalpii și o înțeapă, introducându-i veninul. Ventral, între segmentul 5 și telson se deschide orificiul anal. Cavitatea internă a corpului se numește hemocel. În el sunt localizatea toate organele interne și tot aici se revarsă hemolimfa (sângele), scăldând aceste organe. La limita dintre prosomă și mezosomă hemocelul este divizat de către o diafragmă
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
în câteva ore, iar adulții se pot chinui 2 - 3 zile. Toxinele acționează diferit asupra diferitor grupe de animale, de aceea ele pote fi clasificate în 3 categorii: Veninul se sintetizează și se depozitează în glandele veninoase perechi localizate în telson. Telsonul se termină cu un ac prin care este eliberat veninul. Cantitatea de venin eliminată este reglată de scorpion. Hemolimfa scorpionilor este la fel de toxică, ca și veninul eliminate de aceștia. Mecanismul de acțiune al toxinelor, este legat de disfuncția membranelor
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
câteva ore, iar adulții se pot chinui 2 - 3 zile. Toxinele acționează diferit asupra diferitor grupe de animale, de aceea ele pote fi clasificate în 3 categorii: Veninul se sintetizează și se depozitează în glandele veninoase perechi localizate în telson. Telsonul se termină cu un ac prin care este eliberat veninul. Cantitatea de venin eliminată este reglată de scorpion. Hemolimfa scorpionilor este la fel de toxică, ca și veninul eliminate de aceștia. Mecanismul de acțiune al toxinelor, este legat de disfuncția membranelor celulare
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]