69 matches
-
lui Freud, străduindu-se să manipuleze în cunoștință de cauză instrumentele de interpretare freudiană, dar asumând riscul unei posibile și explicabile informații lacunare."8 Ceea ce nu au sesizat Jean Bellemin-Noël și, pe urmele sale Angela Ion, e poziția retractilă, chiar temătoare a exegetului care, conștientizând investirea inconștientă ce-i este funciară, manifestă o tendință irepresibilă de a se sprijini pe citate. Oricât de insolite ar fi ideile sale, oricât de bogată ar fi informația din domeniul psihanalizei, autorul acestor rânduri nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nu cu atâta măiestrie, încât să uimească contemporanii și posteritatea în aceeași măsură. Lucrările lor încorporează atât spiritul moralizator al Evului Mediu 19, cât și intelectualismul Renașterii, sunt opere aflate la granița dintre două lumi, una vetustă, supusă influențelor dogmatice, temătoare și nebuloasă, alta manifestând o deschidere extraordinară spre nou, valorificând în același timp cultura antică, spre valențele nebănuite ale spiritului uman care se poate înălța doar prin forța creației proprii. Capodopere cum sunt Decameronul sau Povestirile din Canterbury promovează individualismul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ne trimite pe cele mai înalte culmi ale uimirii. Lumea lupului " În stare sălbatică, lupul se ferește de om, pentru că știe, prin instinctul atavic, cât de periculoasă este această specie. Domesticit, contaminat de om, are o preferință evidentă pentru femei. Temătoare față de bărbați, lupoaica mea se familiariza imediat și absolut spontan cu femeile. Și aceasta indiferent de felul cum erau îmbrăcate. Nu era vorba despre o codificare vizuală, nici chiar sonoră vocea, zic eu, n-avea nicio importanță ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
putut confrunta fără probleme cu succesul și eșecul, fără să fie prea tentate ori speriate. Acum această țară stă în afara granițelor citadelei sale continentale, considerând că întreaga lume politică îi este prieten sau dușman. A devenit astfel periculoasă și vulnerabilă, temătoare și de temut. Riscul de a fi prea puternic - dar nu omnipotent - este agravat de un al doilea fapt: o triplă revoluție în structura politică a lumii. În primul rând, sistemul multistatal din trecut, al cărui centru era în Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
serviciu îndepărtat de sediu, aflat într-un alt cartier al orașului, noile ei sarcini fiind vagi. Este izolată, fără contact cu colegii, fapt care o duce pe Ingrid în pragul depresiei. Și-a luat nenumărate concedii medicale. Ea a devenit temătoare, cârcotașă, permanent în defensivă. În această stare de spirit, și fără sacini precise, Ingrid avea tot timpul să se gândească la nedreptățile cărora ea era victimă. Pentru ea nu existau decât două soluții: să se separe și să accepte sau
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
chipuri paralizate, Sascut, nașul, biletul cei care au mai urcat! noi habar n-avem, zîmbiți că mi-a perforat biletul, obositoare călătorie generală în loc de deplasările temperate Moromete, de ce să fugiți la București, încet nu puteați să mergeți! m-ai sunat, temătoare că îți consemnez bucuria, acesta era indiciul căutat, fraza de punere în abis, abyssus abyssum clamat! căldură în compartiment, s-a relaxat ea, higrometrul cel mai sensibil la căutătură, un deget pe pulpa dreaptă, către prieten, mimică reținută, disperarea singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Rahelei, matriarha, situat în nordul orașului, împodobit cu vechi inscripții arabe și accesibil odinioară atât musulmanilor, cât și evreilor, este acum rezervat doar acestora din urmă, și anexat periferiilor Ierusalimului. Este o fortăreață de beton, de care lumea se ține, temătoare, la distanță. Atât locuitorii, cât și dughenele din jur s-au mutat în altă parte. Recensământul, inițiativa atât de discutabilă a guvernatorului Quirinus, n-a fost unul disuasiv. În politică nu se cântărește, se numără. Dar aritmetica nu este neutră
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
statului“, și nici după plecarea mea din țară. Îmi scria cărți poștale la Berlin știind bine ce riscă. Doream să dea uitării prietenia noastră, să nu se primejduiască, mi-era teamă pentru el. Dar cu atât mai mult mă bucuram, temătoare, de cărțile poștale ce mi le trimitea: erau un semn de viață. Ultima, primită cu câteva săptămâni înaintea morții sale, era o fotografie alb-negru - o stradă pe care ne plimbaserăm deseori împreună. Strada se schimbase mult de la plecarea mea, acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și mereu punându-și în evidență frumusețea. Paola lucra în același departament. Nieve ridică ochii din calculator, observând cât de obosită părea femeia și cum sarcina de cinci luni se vedea din ce în ce mai pronunțat. —Da? — Îmi pare sincer rău, zise Paola temătoare. M-au sunat de la școala lui Freddie. I s-a făcut rău. Trebuie să mă duc. Nieve o măsură din cap până-n picioare gânditoare. Din câte își aducea ea aminte, era a doua oară luna asta când lui Freddie Benedetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ca pe o insectă! Soții și amanții sunt cei care dau marile lovitură și fac neasemuite isprăvi de vitejie. Dar femeile sunt cele interesante, emoționante, simpatice, pentru că ele iubesc, suferă și vibrează. Mai ales bărbatul este orgolios. Femeia este devotată, temătoare și ne emoționează. Într-adevăr, Ana este prea puțin vinovată; dar ce ați spune de aceasta? Stan era argat la un boier; din banii strânși, își cumpără un car, boi și câteva oi. Într-o zi, aflându-se în pădure
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
economicos, ironic pînă aproape de cinism, cu accente de mizantropie despre care nu puteai ști niciodată dacă erau autentice sau mimate, oricum, era de preferat să nu te afli în raza de bătaie a bășcăliei sale - erau mereu priviți cu o temătoare și vag obsecvioasă admirație de cei din jur și, odată exprimat, punctul lor de vedere, oferea multora calea (logică) de urmat. În anii dinainte de căderea comunismului, Valeriu Gherghel era un nume foarte respectat în mediile universitare, iar notorietatea sa era
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
cînd am trecut prin dreptul acelui om, el a făcut cuiva semn cu mîna? Și de ce i-a zîmbit cu subînțeles? Și de ce a întîrziat? De ce a venit prea devreme? De ce, de ce, de o mie de ori de ce, toate interogațiile temătoare învîrtindu-se în jurul persoanei mele. Iar de la gesturi umane, optica interpretării autoreferențiale trece treptat la fenomenele naturii: de ce tocmai acum, cînd am intrat în bloc, a început cutremurul? De ce s-a nimerit să plouă tocmai cînd mi-am uitat umbrela? Și
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
vântul să nu mai urle așa, de parcă ar fi pustiit. Și el, uite, răspunde, și vocea lui ajunge până la ea așa, de departe. Și îl roagă să vină după ea, și cum îl mai roagă ea, cu vocea molatică, subțire, temătoare și cum vine răspunsul lui sec că de ce dracu' te-ai dus acolo? Mai bine stăteai acasă și făceai curat. Și ea ar fi vrut ca el să vorbească așa, cald, cum își imaginase în curtea maică-sii" (p. 67
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
Daniel Cristea-Enache Aparent, vorbim și convorbim enorm după 1989, în climatul de libertate deplină a opiniei și expresiei ce permite și stimulează dialogul. De la discuțiile fragmentare și temătoare purtate, în ultimii ani ai ,Epocii de Aur", în spații considerate sigure, la explozia dialogică de astăzi, e o diferență ca de la cer la pământ, marcând sonor (bubuitor) schimbările produse. Se vorbește azi întruna, se sporovăie productiv sau din pura
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
este unul dintre acei scriitori mereu săriți din sintezele literare care se respectă (de tipul: „generația X”, „postmodernismul literar românesc”, „poezia anilor...”), dar ale căror intervenții publice foarte acide și mereu la subiect se bucură de atenția respectuoasă și adesea temătoare a colegilor de breaslă. Este un scriitor anti-establishment, inteligent, lucid, novator stilistic și tematic, fără odihnă, mereu în răspăr cu locurile comune și ideile de-a gata care bîntuie prin viața literară a timpului nostru. În buna tradiție a poeților
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
trecută, în București, se află acum în siguranță. A fost găsită vineri după-amiază de VIER PFOTEN și dată în adopție unei doamne care locuiește în blocul respectiv din Militari. Fetița are în jur de 5 ani, e sterilizată și, desi temătoare, e extrem de blândă. Se deplasează mai greu din cauza unei fracturi de acum 2 ani, care a fost tratată la vremea respectivă de doamna la care a ajuns în adopție. VIER PFOTEN îi va asigura tratamentul medical necesar și, dacă situația
Veste bună despre cățelușa agresată de doi elevi într-o scară de bloc by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/66099_a_67424]
-
când a răsuflat pentru ultima oară// și a stins jumătate din lumânări/ (ții minte cu câtă poftă respira !)/ ei nici atunci nu au fost pe de-a-ntregul convinși că ea,/ orfana cu patru clase,/ poreclită în adolescență Căprioara, trecuse,/ adulmecând temătoare, apa aia aurie, puțin adâncă,/ până la malul cu sălcii și răchite, unde ai ei,/ plini de iubire, așteptau” (p. 66). Rezumând, avem în Bonobo sau cucerirea spațiului un volum intens stratificat, în care două pelicule la urma urmelor futile (logica
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul l-a aromit și satrapi bemoli răscol' amorțit vulcan cărunt temătoarele afund stela și potirul gol joc steril îngheț arzând sufletul îmi e târât cum treci funia pe gât rangul crucilor de rând text/tărâm ales a fi prag pronaos și altar miresmate mă tresar mirese tipografii - eldorado-de-levant piimata anton pann
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
mult o închipuire, Costăchele. Pe ea trebuie s-o aduni și s-o întrebi dacă te vrea, pe când adunătura asta de netrebnici acționează la comandă și este foarte periculoasă - a grăit plin de îngrijorare Petrache. Are dreptate, Petrache - a întărit temătoare Măriuca. Și ce gândiți voi? Să cad în genunchi în fața acestei strânsuri de netoți? Să le spun: „Poftiți, domnilor legionari, scaunul de primar vă așteaptă!” Și eu să plec cu coada între picioare? Asta niciodată! Să vină ei la mine
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sărman... Ei sunt imaginea veșnică a tuturor călătoriilor, a cautărilor, a dorințelor și dorurilor de casă. Într-o stare de contemplație, dar și de uimire, Iorgu se pomeni murmurând: - Precum ei atârnă temători, între Cer și pământ... la fel atârnă, temătoare, sufletele oamenilor, între tempo- ralitate și veșnicie!... Precum în Cer așa și pe pământ... Unde, oare, am citit asta, unde?!... se întrebă el. În zare zvâcni prima fluturare de lumină, urmată după o vreme, de un huruit greu, îndepărtat, care
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nări: — Uite și tu, Tiberius, dacă așa ceva e cu putință! Smulge măntăluța de pe copil: — La ce va mai râvni ca adult, dacă acum se târăște și-și face nevoile pe purpură? Le amenință cu degetul pe doici, care se țin, temătoare, la dis tanță. Încurajată de prezența tatălui, una dintre ele îndrăznește totuși să se justifice: — Da’ numai așa tace din gură... Pomponia o țistuie enervată: — Taci din gură, obraznico, și pune-i mai bine ceva decent pe el, că răcește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la ea. Tot atunci, Îi Închisese strîns capacul, iar acum Încheieturile și degetele Îi erau prea slăbite. Trebui să ia o monedă și s-o folosească pe post de pîrghie. Și cînd capacul slăbi, ezită din nou - ascultînd În continuare, temătoare, ca nu cumva să apară cineva din Întîmplare. Apoi deschise capacul. În cutie era un mic pachet de pînză. Înăuntrul pachetului era o verighetă: o verighetă simplă, din aur, destul de Învechită și cu mici zgîrieturi și crestături. O ridică, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de bogăție și belșug. Pe cerul fumuriu de toamnă se zăreau rânduiți în unghi cocorii, care-și începeau pribegia lor lungă și obositoare. Soarele nu-și mai trimite razele ca niște săgeți de foc către pământ; acum razele lui coboară temătoare ca filtrate prin miere. Toamna a trecut cu o mare dăruire prin livezi, ogoare, dar și prin pădurile care aveau în răstimpuri înfiorări rare. Ca în fiecare an, oamenii au întâmpinat cu bucurie toamna, ca pe o sărbătoare a belșugului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
leapădă pe masă un plic. Carmina rămase lipită cu spatele de soba de teracotă. Înțelesese. Doar mamă-sa, gâfâind, se apropie de masă, fixă cu ochii nemișcați plicul de pe luciul mușamalei. A fugit, dezmățata, tună bărbatul, în momentul când ea, temătoare întinse mâna spre dreptunghiul alb, aducător de vești rele. Lepădătura, să n-o mai prind că pune piciorul în casa asta. Femeia scoase neîncrezătoare hârtia din plic, o desfăcu. Carmina zări de departe literele lăbărțate, dezordonate, atât de cunoscute. Elena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pete roșii pe mâini. Parcă eram mânjit de sânge. Speriat, am alergat la oglindă. Și pe față aveam asemenea pete. Tulburat de această descoperire, i-am cerut Liviei să-mi facă un ceai. Ea s-a uitat la mine curioasă, temătoare, a dat din cap și a ieșit pe ușă cu spatele. Am auzit-o alergând pe stradă. Ce-o fi alergând ca o nebună? m-am întrebat. Peste un timp, m-am pomenit cu o mașină a Salvării care a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]