47 matches
-
altceva etc. Cei care țin un șablon în mână și vor să citească toate cărțile cu el și prin el vor ajunge mereu la aceleași rezultate. Pe mine mă plictisesc pentru că nu îmbogățesc prin analiză universul operei, ci îl sărăcesc... Tematismul? O mare școală critică. Dintre noile metode, este cea care m-a atras cel mai mult pentru că a ajuns acolo unde critica tradițională nu ajunsese niciodată: în pivnițele textului. Ea vede ceea ce criticul pozitivist nu vede: dedesubturile, umbrele, detaliile, obiectele
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
nu ajunsese niciodată: în pivnițele textului. Ea vede ceea ce criticul pozitivist nu vede: dedesubturile, umbrele, detaliile, obiectele, opțiunile obscure ale spiritului. Jean-Pierre Richard, pe care l-am cunoscut bine în timpul stagiului meu parizian, a dat o dimensiune complexă și performantă tematismului. El și-a numit metoda: pluritematism. În același sens au mers Jean Rousset și, într-o oarecare măsură, Jean Starobinsky. Acesta are și o pregătire de stilistician. Îmi amintesc de un studiu al lui Richard despre discursul gurmand sau discursul
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
ce ar trebui reluată mai meticulos), dar numai ea ne poate da o idee despre profesionalizarea romancierilor. La ce ne mai poate folosi acest dicționar? E o sursă de informații cu posibilități multiple de prelucrare și interpretare, îndeosebi în aria tematismului și a sociologiei, dar și din alte unghiuri nebănuite. Civilizația romanului solicită exploratori specializați și devotați. Structura articolului lexicografic permite cumularea multor informații utile: ediția princeps, locul apariției, editura, anul, numărul de pagini, eventuale apariții fragmentare în reviste, rezumat, alte
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
ales în studiile culturale și în istoria mentalităților. De altfel, studiul lui Caius Dobrescu marchează - laolaltă cu analizele lui Sorin Antohi sau Ioan Stanomir - o nouă vârstă în abordarea a imaginarului eminescian. Față de analizele din anii '70-'80, dominate de tematismul fenomenologic sau de mitocritică, lecturile din ultimul deceniu atestă o mai pronunțată racordare la social, ca și un vizibil efort de pozitivare. Altfel spus, efectul estetic (sau, după caz, ideologic) nu se epuizează în conștiința cititorului, ci e urmărit în
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
literaturii. Frecvențele conexiuni cu proiectul estetic al modernității și postmodernității occidentale, de la eseu filosofic, proza, teatru, pictură, film, artă fotografică, o descriu suplimentar pe Corina Ciocârlie: anvergură a culturii, extremă mobilitate a inteligenței, acuratețe a observației, flexibilitatea metodologica (între un tematism temperat și naratologie, ambele subordonate unui proiect hermeneutic mai vast, care poate fi corelat și cărților sale anterioare). Cu acest ascendent de invidiat, Corina Ciocârlie parcurge cele 12 "trepte" ale prozei românești; în fapt, chintesența a doua vârste ale "infamiei
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
toate orientările actuale ale componisticii noastre. Ele aparțin, în egală măsură, orientărilor sfârșitului de secol. Cu toate simptomele, cu toate zbaterile și căutările acestuia. Căci postmodernismul epocii actuale se constituie într-un teritoriu vast al etalărilor de tot felul, de la tematismul generos al comunicării de tip romantic, la acțiunile prospective, experimentale, de compunere și descompunere a sunetului, de la atitudinea estetizantă, elitistă, la cinismul rebarbativ considerat drept posibilă atitudine estetică, de la respectul formei drept esențială modalitate a comunicării artistice, la nihilismul dizolvant
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
paternitate, a lui Gr. Păucescu din 1891. Iar patru ani mai tîrziu, în 1908, Scurtu editează și un volum de poezii, după o cronologie interioară ("grupare psihologică, după fondul de sentimente și de idei a poetului" precizează editorul). E un tematism transferat din ediția din 1904. Perpessicius a recunoscut în 1939 că Scurtu a fost "întîiul cercetător pasionat al manuscriselor" și, cu siguranță, că și-ar fi perfecționat ediția dacă n-ar fi murit în iulie 1922. Ediția sa a corectat
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
american al procesului intentat, în speță, colonelului negru, pentru reprimarea sîngeroasă, inevitabilă, a asediatorilor civili, dar înarmați. E aici o finețe a tuselor dificile, simptomatica pentru însăși reconsiderarea jurisprudenței, dincolo de pragul temporal tocmai trecut, ca argument pentru o reabilitare a tematismului filmic, într-un balans al contribuțiilor și formulelor transatlantice. Regula jocului (SUA, 2000) de William Friedkin, cu Tommy Lee Jones, Samuel L. Jackson, Guy Pearce, Bruce Greenwood. Ziua a 6-a (SUA, 2000) de Roger Spottiswoode, cu Arnold Schwarzenegger, Tony
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
Petrescu (neînstare și de alte emoții) și anume aceea față de Dan C. Mihăilescu, arătat cu degetul pentru "enormitatea" de a fi susținut împreună cu un franțuz anonim că la București, în ciuda Cortinei de Fier, se citiseră și se asimilaseră "structuralismul, psihanaliza, tematismul, deconstructivismul, postmodernismul" și că "nume precum Bachelard, J. P. Richard, Wellek, Derrida, Lacom, Baudrillard fertilizaseră analiza critică românească". E explicabil că junele Protopopescu nu aflase de acestea toate, dar că Dan Petrescu le crede neadevărate, asta nu mai este explicabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
apoi tranșează, cu o piruetă de floretist experimentat: Există un moment Fănuș Neagu, de mare originalitate, care îl individualizează în structura povestirii naționale’’. Adept, în bună măsură, al criticii totale (nemărturisită, însă), dar, cu osebire, al hermeneuticii de tip tematist (tematism riguros aplicat, fără nici un fel de excese) -, Viorel Coman probează, în doctoralul său studiu monografic Fănuș Neagu. Povestirile magice, rigoare metodologică, abilitate în relevarea tehnicilor interioare ale capodoperelor analizate, fler în diagnosticarea resorturilor intime ale acestora, vocație critică și talent
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
recurente, constantele, stările de spirit, pentru ca, la final, imaginarul discursului poetic să-și fi arătat osatura, "trăsăturile de bază ale modului cum se structurează universul personal". (Sub)structura nu e însă totul și, pentru a nu-și pierde relevanța critică, tematismul se cere orientat și chiar cenzurat axiologic. Semnificative pot fi nu numai prezențele, ci și absențele. De pildă, mi se pare semnificativ că în volumul de trei sute de pagini al lui Dan Cristea numărăm, cu toatele, patru obiecții, din care trei
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
mai puțin "atinsă de degetele artei adevărate?!" Sunt, apoi, alte teme, una mai captivantă ca alta, o mulțime: lectoratul de limbă și cultură română și, bineînțeles, stu-den-ții lui veniți din toate colțurile lumii; industria cărții în Franța și problema lecturii; tematismul, psihanaliza, structuralismul; noua și noua nouă critică; noul și noul nou roman; viața ar--tis-tică pariziană, furnizată de artele lumii, de la literatură la pictură și sculptură, teatru, muzică și cinematografie; complexul tatălui castrator; comerțul parizian, inclusiv buchiniștii; cafeneaua pariziană; bucătăria franceză
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
concretă a asemenea fenomene și le definește, adică subiectivitatea lor originară și insurmontabilă? Ba mai mult, nu această respingere este oare cea care o motivează și, odată cu ea, motivează proiectul galilean însuși, privit, nu în efectivitatea operației sale și potrivit tematismului său explicit, ci în taina intentio sale, ca fiind el însuși o experiență subiectivă și o voire a vieții, cea de a se nega ea însăși? Din simplul punct de vedere metodologic, respectul pentru fenomen, adică pentru modul dăruirii sale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
interpretabilului. Versurile acestui volum se pot, aproape fără excepție, discuta în detaliu. Deși numeroase, contururile semantice rezultate nu se amalgamează, de data aceasta, niciodată. Există, în Monstrul fericit, o latură stenic tezistă care nu are deloc de-a face cu tematismele conjuncturale. E vorba, în optica mea, de un cod implicit de înțelegere majoră pe care Vancu îl difuzează în flux continuu. Cu tot aparentul anarhism afirmat, el crede, mai presus de orice, în instituția comentariului intuitiv. (Revin la ce spuneam
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
Înțelegerea, deci. În fond, acesta este scopul proiectului critic al lui Eugen Simion. Conceptul poate părea lax. Numai că el acoperă, aici, foarte bine o întreagă plajă de interese, de metode și de rezultate. O constantă, între metode, o constituie tematismul ponderat. Ce înseamnă asta? Pe de o parte, faptul că niciodată Eugen Simion nu emite ipoteze și nu lansează verdicte înainte de a epuiza investigația obiectului. Prioritară rămâne stabilirea liniilor de forță. Urmează descripția. Uneori, și clasificarea. Operații mai degrabă de
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
primul care instituie adresarea muzicianului performer de la nivelul recitalului. Ce fel de muzică a compus Liszt? Cu siguranță o muzică de largă adresare. Este motivul pentru care Clara Schumann și Johannes Brahms nu l-au simpatizat. Liszt dezvoltă imaginația pre-impresionistă, tematismul romantic de natură poetică, discursul rapsodic, virtuozitatea strălucitoare, aspecte pe care Viniciu Moroianu le stăpânește cu deplină autoritate profesională; dispune de un simț bine orientat al culorii timbrale, cel ce animă viața interioară a muzicii, îi conferă atracțiozitate, o indicibilă
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
mod cu totul neașteptat (și, încă o dată, fără a face concesii gusturilor actuale) să le submineze unul câte unul. Ar putea fi (speculez un pic) o reacție, politicoasă, dar francă, la interpretările de la un punct încolo stereotipe (prin recursul la tematism și la alte asemenea metode) de care a beneficiat autorul Umbriei. Despre aceleași obositoare reflexe vorbesc (și explicit, și implicit) poemele din primul ciclu al Costumului negru (în care aș include chiar poemul omonim). Sunt, toate, tatonări, interogații, recuzări ale
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
negre”, al „piscurilor mari de piatră”, al „credinței și tăgadei”, al „plugului”, al „florilor de mucigai”, al „boabei și al fărâmei”, al „horelor” și al „zmârcului”. După cum se vede, C. face abstracție de compromisurile argheziene, necercetate: Cântare omului și 1907. Tematismul critic, care astăzi, în epoca deconstructivismului, pare obosit, reprezenta atunci o atitudine critică înnoitoare: el conținea refuzul de a falsifica textul prin supunerea la o analiză în primul rând ideologică, făcută în numele utilității sociale. Cel mai solid inventar tematic al
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
și, mai ales, al dandismului ca elemente stilistice. Cartea aceasta, în care istoricul literar apărea complet reînnoit, a avut un ecou mult mai scăzut decât celelalte: autorul era deja clasat, iar utilitatea didactică era aproape nulă într-un învățământ tributar tematismului. Monografia Cercul Literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane (2000), semnată împreună cu Klaus Heitmann, care însă a mărturisit public că nu a avut nici un rol în elaborarea lucrării, poartă subtitlul Influența catalitică a culturii germane și reprezintă concomitent
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
și antidogmatism, „răfuiala” senină și obiectivă cu critica semiotică; el însuși reprezentant, o vreme, al respectivei orientări, C. își păstrează sângele rece și depistează, cu sagacitate, „regula” succedării orientărilor dominante, a „modelor” în metodologia critică: semiotica a fost precedată de tematism și este detronată de teoria lecturii, iar succesiunea, desigur, va continua. În încheierea volumului e inserat amplul studiu Măștile romantice ale dorinței, care se situează, după cum previne autorul, „în continuarea eseurilor din volumul Negru și alb”. După Eseuri critice, C.
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
tip literar. Nu știu dacă acesta este chiar un răspuns la ce Întrebai tu, Sanda, dar gândește-te că noi, ca teoreticieni ai literaturii, dispunem de niște metode specifice de a aborda imaginarul, cum sunt, spre exemplu, cele arhetipale sau tematismul. Aerul proaspăt, tubul de oxigen pe care ni-l aduce Doru constă În oferta de metode cu totul noi, ce deschid câmpul larg al unei antropologii literare. Humboldt, triada actanților ontologici și alteritateatc "Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea" Cornel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
uit/folosindu-mă ca privire). Prima șansă a unei critici capabile să intre În inima textelor este aceea de a depăși nivelul accentului așezat pe obiectul estetic (cu tot ceea ce implică analizele focalizate pe acesta și nu pe experiența estetică: tematism, simbolism, tezism etc.). Ieșirea din temă, din mesaj se face prin Încercarea de a căuta, pentru Început, punctul de fugă al temei. Mai precis, a vedea dincolo de semnificațiile limbajului, a vedea darul acestuia și capacitatea sa de a prooroci. Nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dramatice române contemporane (1984), dar mai cu seamă Istoria dramaturgiei române contemporane (2000) dau măsura unei îndelungate activități gazetărești, de cronicar de spectacol. Lucrarea nu procedează la structurări tematice, pe direcții stilistice definitorii, care să îmbine sociologia cu estetica și tematismul cu evoluția formelor spectacologice, astfel încât să se vadă liniile de forță, mutațiile și demarcațiile genului, dar înserierea medalioanelor, de la Lucian Blaga și Dan Botta la Valentin Nicolau, Alina Mungiu și Horia Gârbea, de la Aurel Baranga și Alexandru Mirodan la D.
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
pentru aceea a prozei), seriozitatea și [...] o putere de muncă nu tocmai comună în tânăra generație [...] sunt atuurile sale esențiale”. Spiritul analitic și aplicația la text sunt dublate de un apetit teoretic evidențiat de instrumentarul folosit (din câmpul structuralismului, psihanalizei, tematismului, semioticii și naratologiei) și de efortul personal de conceptualizare sau de nuanțare a conceptelor consacrate. Asemenea calități sunt ilustrate chiar de prima sa carte, Proza criticilor, care are ca obiect opera epică a lui E. Lovinescu și G. Ibrăileanu. Lucrarea
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
lor de a putea vorbi posterității prin emoție, frumusețe frustă mai fusese abordată de G. Călinescu, Perpessicius, I. Negoițescu, Nicolae Manolescu, Paul Cornea ș.a. Nouă, așadar, în cartea lui S. nu este preocuparea, ci realizarea unei sinteze și metoda aplicată (tematismul lui Jean-Pierre Richard) unei materii pe nedrept disprețuite. Criticul demonstrează că deschiderea lirică angajează o retorică, „o rețea de teme, figuri” și o „modificare a imaginarului poetic”, cu șansa de a descoperi, dincolo de stratul unui limbaj „desuet”, apariția conștiinței scrisului
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]