30 matches
-
Ștefan Andrei le răspundea senin că “în România n-a fost comunism ci o dictatură a proletariatului urmată de o dictatură de dezvoltare” și alte asemenea timpenii. În timpul ăsta, fostul deținut politic se tot ducea în uitare, ajutat de obsesia tembela de a-i recupera mai întîi pe “fiii rătăcitori”, evident dacă au rătăcit pe unde trebuie, ca să fi aflat toată lumea de ei! Pt Codruț: îți repet încă o dată că i-am citit și pe Eliade, si pe Durând, și mulți
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Între dezastru social și ratare psihologică Citite în cheia dublă a afirmării și negării, informațiile furnizate de “glimbocani” (antieroi ai unor biografii comune -adică deopotrivă colective și banale) se constituie într-o fotografie exactă a noii societăți create de PCR: tembelă, uniformizată, lipsită de repere valorice; în ultimă instanță, golită de orice substanță umană. Combinația de psihologie rudimentară (de inspirație faulkneriană) și umanism socialist (de proveniență ceaușistă) face din “glimbocani” niște preistorici luminați, umblînd cu matraca într-o mînă și farul
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
feluri de mâncare servite de liniile de autoservire ale televiziunilor de la noi ar fi următoarele: filme inepte, talk-show-uri politice, emisiuni de divertisment tembele. Eu unul, mărturisesc, sunt un consumator al emisiunilor de actualități și de comentarii politice. Spectacolele de divertisment tembele (cu cât sunt mai tembele, cu atât aduc o audiență mai mare, până la pragul fulminant) mi se par cu totul indigeste. Sunt amator declarat de ficțiuni, dar, tot mai evident, realitatea, cum se zice, întrece ficțiunea: ficțiunile oferite de poveștile
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
importante personaje politice actuale. La Timișoara, în 16 și 17 decembrie 1989, crimele aparțin strictamente lui Ceaușescu și oamenilor săi de încredere - Stănculescu și Chitac, între alții. Dar la București? Receptez că pe o ironie a sorții declarația cu totul tembela a lui Ion Iliescu. Profitorul numărul unu de pe urma crimelor din decembrie are îndrăzneala să vorbească despre o "eroare judiciară". Gândindu-mă ceva mai mult, cred că dl Iliescu are totuși dreptate: poate el voia să spună că orice condamnare în
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
cu convingere situația opusă: nu este defel preocupată de haosul declanșat la ea în salon deși contribuie din plin la potențarea lui și se tot pregătește să meargă la un botez. Daniel Beșleaga (vărul lui Lenglumé), profitor cu o șmecherie tembela și o pasionalitate grăbita, intră în mod firesc în baletul din salon. Ovidiu Crișan (Justin, servitorul lui Lenglumé) este un fecior "stupid", cum ar zice Caragiale, dar devotat, sporind, în felul său, cantitatea de mecanic opusă viului. O discuție specială
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
putea suci mințile?), Dan Bitman a pus ochii pe un pilot, iar Botezatu a fost surprins cu un manechin... ceea ce nu m-ar mira defel. Este dreptate pe pământ! Nu plânge iepuraș, așteaptă sfârșitul plin de hepiend. La vita e tembela! Tristian Tâmpeanu a rămas la România Liberă, nu a plecat la ”22”, așa cum credeam, când l-am văzut semnând în săptămânalul prezidențial. Practic, avem de 2 ori mai mult Tâmpeanu: și la revistă și la Rl. Astăzi, el execută o
Ziare la zi: Nu-i mătase ca ariciu, nici penelist ca Patriciu. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25327_a_26652]
-
vecin belelele politicii de dreapta. Liderii de opinie români nu au de ce să fie altfel decât poporul român. Mă îndoiesc că o emisiune ca a lui Bernard Pivot ar atinge la noi măcar unu la sută din cota "talk-show"-urilor tembele și a concursurilor pentru handicapați mintal care au confiscat orele de vârf ale transmisiilor tv. Arta a devenit ceva rușinos iar cultura o boală ce trebuie eradicată cât mai repede. Liceele sunt adevărate școli profesionale de exersare la scară largă
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
avea curaj să se întoarcă. În autobuz era admonestată că a atins cu plasa ciorapii cucoanei bătrâne sau înjurată că se înghesuie în meseriașul băut. În locurile publice pe unde o duceau formalități ale vieții era tratată mereu ca o tembelă; când dădea de un om amabil, recunoștința ei nu mai avea margini. Simțea pur și simplu că-l iubește pe omul acela. Dar asta se întâmpla rar." Dar tot "Munteanu Ana, corector principal și mătușă", departe de a fi o
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
de mântuială, obligându-ne să ne "medităm" copiii contra cost?... De ce autoturismul "Dacia" - simbol al nivelului nostru tehnologic și economic - este un hârb atât de jalnic ?... De ce, când suntem intervievați pe stradă în legătură cu atribuțiile instituțiilor statului, dăm răspunsuri atât de tembele?... De ce unii dintre noi năvălesc în capitală să răstoarne guverne și să-i "pedepsească" pe intelectuali cu bâte preistorice?... Dacă suntem atât de deștepți și civilizați, atunci de ce suntem atât de proști și sălbatici? * Pentru că nu vrem sau nu putem
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
și lumea circulă prin beznă, instinctele trezindu-se. Numitul Caravia care observa: pe întuneric totdeauna devenim puțin infractori... * Somnul este singura afacere privată. Hitler. Citat scos din L'Express, 12-18 noiembrie 1973. Pentru un dictator, așa trebuie să fie. Ziaristica tembela. Exemple de stil neghiob în presă, ocolirea faptului nud, real, totul stropit cu un fel de sos ironic. Semi-doctia... Ironizarea accidentelor... gen "așa că i-a pierit pofta să mai depășească, - veșnică pomenire!" Bran, 13 Oct. 1975, din Scînteia, Faptul divers
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
talpă de crep gălbui, pantofi care fuseseră eleganți odată și mai erau încă și acum, o cămașă albă, superbă. De gât avea agățat cu un șiret de mătase, subțire și foarte rezistent, tranzistorul. Soarele încălzea însă întreg pământul cu atâta tembelă generozitate încât Grobei nu asculta deloc sunetele pe care le emitea cutia de plastic” (Nicolae Breban, Bunavestire.) În ce mă privește, prefer debuturile de roman scurte. Din acest motiv, în lista mea ar figura la loc de cinste celebrul „Spuneți
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
în drept s-o facă? După toate aparențele, nimeni n-o face și mă tem că înșiși cei în drept s-o facă sunt în mare parte tot beneficiari ai fabricilor de doctori. Altfel cum să-ți explici o asemenea tembelă apatie în fața unui fenomen infracțional practicat cu nonșalanță, în văzul lumii? Specia dătătorilor de legi și datini s-a stins și în locul ei a apărut cea a parlamentarilor ignari, care au cu totul alte griji decât legitimitatea unor titluri printre
Titluri cu tarif by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9199_a_10524]
-
am parcat, sub frunzișul impresionant. De fapt, frunzele cad chiar în mașină. Maimuța aduce cu un copil care încearcă să-și însușească tabla înmulțirii, dar în nici un caz un copil prost - nu, ci o fetiță isteață foc! Câtuși de puțin tembelă! Fata asta zău că e cu totul deosebită! Chiar dacă am pescuit-o pe stradă! Când termin, știi ce face? Mă apucă de mână, îmi duce degetele între picioarele ei. Unde Leanța tot nu poartă chiloți. — Pune mâna. Mi-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sau Caraion o fi fost prototipul lui Petrini, eroul lui Marin Preda? Și-n ultima vreme am citit cum altfel? cărți bune, dar ajung la ele mai greu. Mă năpădesc prostiile intens mediatizate. Poeții de reproducere************ și poetessele bele și tembele, gata să-și etaleze viscerele pe cearșafuri tipografice și să ciripească nu în limba sacră a păsărilor, ci-n limba păsăricilor. Saltimbancii poeziei sînt protejați. Un "plictisit" pontos își lansează placheta, săturîndu-și adunarea cu nuci și cu fudulii la grătar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
existenței lui ca bărbat. Așa se terminau, de regulă, certurile lor. După care o trăgea din nou după el, convins că ea avea să-l urmeze. Pentru că el știa deja ceea ce Rovena învăța pas cu pas. Iar ea, ca o tembelă, nu numai că-i spusese, dar îi și scrisese toate astea. Acum înțelegi? Nu, nu înțeleg, fusese răspunsul celeilalte. În scrisori mi-ai spus altceva. Că ești fericită, că ești îndrăgostită nebunește, cum se spune. La urma-urmei, toate așteptăm același
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
un blestem. Să tragem de aici, concluzia că pentru George Filip, scrisul este o continuă provocare? - Desigur, viața este o provocare. Depinde însă, pe ce lungime de undă vibrează poetul. Eu, când scriu, ard, fac realmente febră. Arunc la gunoi tembelele acelea de teorii despre poeții care scriu cu vodca sau vinul sub nas, etc. Secretele artei sunt investigația și transpirația. O provocare? Mă provoc singur. Mă bag mereu în față, sar în foc pentru alții și nu dau socoteală, chiar
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
opunem trădătorilor, prădătorilor. Pentru a ne trage Basarabia înapoi lângă țară, ca și celelate ținuturi înstrăinate prin complicitatea iudelor neamului nostru, pentru care mulți cristosi s-au jertfit și încă își dau duhul în umilință și izolare în vreme ce presa asta tembela îl victimizează pe Barabas-ul României. În vreme ce adevărații Iisusi mor de foame, de frig și de boli după patimile a peste jumătate de veac de răstignire comunistă și postcomunistă. Să mă opresc? Abia m-am pornit... Ei bine, eu și alții
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
primadonelor dirijate de Germania (care s-a manifestat și față de Moldova și Ucraina, prin sabotarea negocierilor în vederea asocierii) au același scop. N-a ieșit chiar cum a vrut Germania și nici cum a vrut Rusia. De unde frustrarea lor... politica lor tembela a dus la crearea unei zone de subdezvoltare economică, de instabilitate și de potențial război, în locul celei "neutre", destinate jafului pașnic, în parteneriat est-vest, negociate de nobeliții Bush & Gorbaciov...” Aici este vorba de o globalizare forțată a bunurilor și a
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
un blestem. Să tragem de aici, concluzia că pentru George Filip, scrisul este o continuă provocare? - Desigur, viața este o provocare. Depinde însă, pe ce lungime de undă vibrează poetul. Eu, când scriu, ard, fac realmente febră. Arunc la gunoi tembelele acelea de teorii despre poeții care scriu cu vodca sau vinul sub nas, etc. Secretele artei sunt investigația și transpirația. O provocare? Mă provoc singur. Mă bag mereu în față, sar în foc pentru alții și nu dau socoteală, chiar
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
plesnindu-și palmele, triumfătoare. Să se Învețe minte ! Și, brusc, parcă un descântec nefast s-a rupt. Brusc, mă pot mișca din nou. Pot să respir. — Ești... Tremur atât de tare, că abia mai pot vorbi. Ești o idioată... o tembelă... o cretină fără pic de creier În capul ăla de găină ! Ușa e dată violent de perete și apare Lissy, cu ochii scoși din orbite. Ce naiba s-a Întâmplat aici ? Întreabă. Tocmai l-am văzut pe Jack ieșind ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
A vrut să nu-i stau în cale ca să nu mă pot apăra. Ca să mă poată împroșca în voie cu noroi. Și eu care am avut încredere în el... Total și absolut. Ca o idioată, ca o idioată și-o tembelă fără pic de minte. Respir greu, cu efort, dureros. Toate îndoielile mele au dispărut. Arnold e băgat până la gât într-o țeapă de proporții. O știu. El mi-a înscenat toate astea. Mi-a pus memo-ul pe birou, știind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
plesnindu-și palmele, triumfătoare. Să se Învețe minte ! Și, brusc, parcă un descîntec nefast s-a rupt. Brusc, mă pot mișca din nou. Pot să respir. — Ești... Tremur atît de tare, că abia mai pot vorbi. Ești o idioată... o tembelă... o cretină fără pic de creier În capul ăla de găină ! Ușa e dată violent de perete și apare Lissy, cu ochii scoși din orbite. Ce naiba s-a Întîmplat aici ? Întreabă. Tocmai l-am văzut pe Jack ieșind ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
șuetă, asemeni actorului clujean Rabă, și pentru a se prinde în horă când Natura interpretează, pe strune de vânt, „Arta fugii” de J.S. Bach. Catrene cu tâlc Fără deosebire Indiferent dacă ai fost gestionar, Șofer sau cadru universitar, După o tembelă și o nedreaptă legiuire, La pensie nu-i nici o deosebire. Divertisment parlamentar Pe marele ecran ce a fost instalat În al Parlamentului palat, Imaginile șocante pot avea un nefericit impact, Reprezentând un potențial pericol de infarct. Școala și viața Unii
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
același trecut. Două amintiri cu aceeași imagine: să fie asta la fel ca două inimi care bat ca una singură? —Copil prostuț. Se supărase că nu reușise să ajungă la prințesa aia, nu-i așa? spune Rich cu mândria aceea tembelă pe care ne-o provoacă Em. Își dorește mult să te Întorci acasă. Dar tu, Kate, tu-ți dorești? Opțiunea pentru o replică mândră și sfidătoare atârnă În aer așteptând s-o culeg ca pe-un fruct copt. O las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Zâmbetul îi dispare de pe chip. — Nu-i vorba de fleacuri, aici greșești! îmi spune. Merg deseori în expediții. — Păi sigur că da, expedițiile sunt importante! mârâi eu. Mai importante decât un roman pe care vrea să-l scrie o liceană tembelă! Privirea cenușie a lui Eduard se întunecă deodată. — Trebuie să vorbim, îmi spune, trăgându-mă de mâneca neagră a canadienei, și gestul ăsta atât de banal mă face dintr-o dată să tresar. Trebuie neapărat să vorbim! La ce oră termini
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]