438 matches
-
perceptive - mereu imprevizibile - redimensionează realul prin prisma unei sensibilități hipertrofiate. Glisînd între mai multe registre ale senzorialului, poetul nostru urmărește să surprindă acele insesizabile mutații ale gîndului provocate de impactul obiectelor asupra subiectivității. Iată-l notînd neutru, tern, indiferent, ceea ce tentaculele sensibilității sale înregistrează - bănuim - cu o intensitate alarmantă. Gesturile prozaice și umile ne trimit cu gîndul la Bacovia ("îmi scot ciorapii și-i arunc pe scaun/ gest scurt cît o viață/ singurul ce-mi rămîne în creier/ ciorapii albaștri scaunul
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
siguri de sine, reprimându-și cu greu pornirile de obrăznicie crasă, destui "lideri spirituali" arată că nu înțeleg pe ce lume se află cu adevărat. într-un fel, au dreptate: biserica a pătruns peste tot, ca o uriașă caracatiță cu tentacule în vârful cărora se agită vânjos crucea. Aproape că n-a rămas școală în care să nu găsești o capelă, iar în complexele studențești se înaltă biserică după biserică. N-aș avea nimic împotrivă dacă în felul acesta s-ar
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
în (r)evoluții. Textualitate și sexualitate Între mine și lume nu exista nici o despărțire. Tot ce mă înconjura mă invada din cap până în picioare, ca și cum pielea mea ar fi fost ciuruită. Lumea își prelungea în mine în mod natural toate tentaculele - vă amintiți, desigur, acest pasaj mult citat din Întâmplările în irealitatea imediată ale lui Blecher. Îl invoc aici ca pe un ecou literar subiectiv stârnit de perspectiva intertextuală adoptată de Floarea Țuțuianu în poeziile sale reunite selectiv în Arta Seducției
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
a echilibrului tău cotidian, o singură întoarcere pe dos a firescului cu care erai obișnuită, ca să începi să faci gesturi dezordonate într-un spațiu mort sau chiar ostil." Sau: Reiau monologul meu asupra iubirii. Iată toate antenele sînt frînte, toate tentaculele tăiate. Sînt ascet și redevin cast [...] Și totuși zac în mintea mea numai imagini din dragostea trecută. Forma, șerpuirea, mirosul tuturor ungherelor trupului tău." Aș putea cita totul. l Dl Șt. Borbély se ocupă de un aspect azi aproape uitat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
ar trebui să o scutur, să cadă unde o vrea, Iar eu dacă mai sunt rămân o viziune Și deodată îmi apar mie însumi. Apoi sunt mersul celui ce a visat. Vine gemând la mine dimineața Și în locul brațelor are tentacule, Mă ia în ele, mă suge și mă leagănă. Ce vreme de plâns cu sughițuri. Chiar de primul ceas al zorilor îmbătat Arunc de pe spinare gândul vieții Așa cum mi-a fost dată, Și într-o altă viață, limpede, cum se
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
un ochi de lanternă conspirativă. Roșu,verde, oranj, albastru, mov. încape numai bine sub mantaua pleoapei. Și e atît de fierbinte, încît cristalul creierului începe să se scurgă moale peste frunte în jos... O meduză! mai pot gîndi pipăindu-i tentaculele tulburi care mi se încrucișează peste față. Parcă înot ca un neștiutor al înotului. Cu creierul meu androgin. Cu "animalul inimii". Și carnea fără memorie. într-o noapte ca o plută de cupru în derivă pe un îngust canal al
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
le forțam eu demult pe ale mamei, să nu adoarmă, să nu mă lase astfel singură) și lumina lanternei roșii se strecoară furtiv în marsupiile irișilor rugoși; mă răstorn pe burtă, ascunzîndu-mi capul sub pernă. Soarele acela se cațără cu tentaculele lui de păianjen, se lasă cu toată greutatea pe grumazul meu, sufocîndu-mă; dintr-o răsucire bruscă, îl sparg în mii de țăndări și, cu ochii larg deschiși, mă întorc pe partea dreaptă, cu genunchii la gură... Pe peretele din față
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
și eu cu un fel de pachebot gargantualic, doldora de chinezi (mici la stat, dar mari la sfaturi limbute), descinzând în pragul nu al unei singure porți, ci al tuturor acelora prin care Rive Droite și Rive Gauche își întind tentaculele într-o suită a îngemănărilor și a clivajelor, aidoma unui dans de apariții și dispariții implacabile. O croazieră pe Sena e ca și cum te-ai naște și ai muri în fiecare clipă. Un act aproape inițiatic, pe care l-am săvârșit
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nerăbdării întoarcerea zeiței mele. Ai luat cu tine o parte din mine; Cea mai bună ... Mi-au rămas gândurile, Neastâmpărul Și dorul infinit de ființa ta ! De ce te-am lăsat să pleci ? O clipă îmi este prea mult fără tine; Tentaculele dorului îmi taie rațiunea; îmi afund capul în căușul pernei, Adulmec ca un câine pierdeau atinsă de mâna ta; A rămas în ea un strop de viață Care-mi emană Ceva din adierea ta parfumată... Și lucrul pe care îl
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
otravă în pocale de aur// acum nu mă simt sărbătoarea/ nimănui/ aidoma celui ce ieșea în plină/ noapte sub luna/ arată cu degetul golul și cîntă// precis era un cîntec din spatele/ portativului// zgomote de aur strigă/ marele imperiu își retrage tentaculele/ și ar trebui să se retragă și carnea/ și doar sînge pre sînge călcînd" (sînge pre sînge călcînd). Marginea devine obsedanta că un factor vital al afirmării de sine a poetului. Pornind de la zeroul nonexpresivităti, eul specific al acestuia aspiră
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
a Documentelor Pentagonului, eveniment care în loc să clarifice multe din nebuloasele acțiunilor din Vietnam a tulburat apele și mai rău. Au debutat astfel două noi variante ale minciunii, cum spune autoarea: relațiile cu publicul și specialiștii în rezolvarea problemelor. Aceste noi tentacule erau semnul unei extraordinare frici cauzate de grija pentru imaginea "sifonata" a țarii. Simplul fapt că America nu mai putea ieși cu fruntea sus din conflict a declanșat un halucinant mecanism de autoiluzionare: "cei care înșelau au sfârșit prin a
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
adevărat sunt fracturiștii, descompunând materia în corpusculi și vibrații: „eu sunt la fel, scrie poetul, / ca aceste sticle goale/ doar degetele mele mai sunt ale mele/ întind în toate colțurile camerei/ ca pe niște lame reci” sau ca pe niște tentacule. În mare, teoria fragmentarismului, în poezie își are rădăcinile în stanțele și versetele bacoviene publicate în anii postbelici, traversați de începutul totalitarismului. Prin trăirea acută a dezamăgirilor legate de tranziție, poeții generației lui Crudu au făcut din trăirea abisală portdrapelul
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
P. Lucinschi și V. Voronin, reîntregirea poporului român. Dacă primii doi au marginalizat ideea Unirii, cel de-al treilea președinte a încercat să resovietizeze R. Moldova, interzicând la televiziune cuvintele Basarabia, român, Unire, astfel caracatiță comunistă și-a întins adânc tentaculele în societate. După căderea regimului Voronin, în anul democrației restabilite, în ultimul timp s-au activizat discuțiile cu privire la Unirea Republicii Moldova cu România. Cel mai mult au speculat asupra acestei idei comuniștii și mass-media rusească. Dar bolșevismul lui Voronin n-are
Unirea R. Moldova cu România Calea cea mai scurtă de integrare în UE. In: Editura Destine Literare by Mihai Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/85_a_450]
-
forțelor NATO, chiar dacă Adevărul nu vrea nici astăzi să accepte această evidență. Deși unul dintre redactorii șefi adjuncți ai acestui ziar, Bogdan Chirieac, admite azi că la conducerea Iugoslaviei s-a aflat nu un om, Miloșevici, ci o camarilă cu tentacule mafiotice în întreaga țară. Care ar fi fost, atunci, cînd a început intervenția NATO în Iugoslavia, cealaltă posibilitate a României? Să se declare, ca și ziarul Adevărul, de partea sîrbilor bombardați? Azi, tot bombardați sînt și sîrbii care vor să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
nu mai puteam trăi mulțumit și pe care îi vedeam mereu în vis"). Ar fi voit mereu să se reîntoarcă în sat, apăsat de dezrădăcinare, știind bine că "astă lume de aici nu e de seama noastră". Dar orașul, cu tentaculele sale, l-a ținut ferecat, năzuind mereu să se reîntoarcă acasă. Undele înstrăinării și-au prelungit linia, trecînd în propria-i casă. A crezut că va putea constitui în familie o oază purificată în pustiul urban. Dar și-a dat
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
tînărul Philippe Jordan, îmi dau seama că se iese clar din orice fel de convenție siropoasă. Din gesturi ținute de costume de epocă, din rigiditatea șabloanelor. Copacul își întinde, își învîrtește crengile groase, enorme pe toată scena. Ca o caracatiță tentaculele. Aproape aud foșnetul frunzelor bine înverzite. E vară. Iulie. Sîntem cam în anii �50 ai secolului trecut. Cîțiva copii în costume de baie repetă cu tatăl maniac colinde pentru Crăciun. "Cristos se naște..." În plină vară! Cutuma noastră nu vede
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
acest moment paralizant. E dificil de făcut afirmații, mai la îndemână sunt întrebările. Caracatiță dragă, sufletul meu, cum să alegi moartea, când păreai înfloritoare și plină de viață? De ce să te văd plutind în acvariu cu burta-n sus și tentaculele reci? Iubitele, minunatele, adoratele, sfintele tale tentacule... Cu câtă evlavie le-aș săruta, dacă aș putea. Aș îngenunchea și mi-aș pune fruntea pe ele. M-aș lega cu ele la cap, ca să nu mă mai doară... De ce-ai
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]
-
afirmații, mai la îndemână sunt întrebările. Caracatiță dragă, sufletul meu, cum să alegi moartea, când păreai înfloritoare și plină de viață? De ce să te văd plutind în acvariu cu burta-n sus și tentaculele reci? Iubitele, minunatele, adoratele, sfintele tale tentacule... Cu câtă evlavie le-aș săruta, dacă aș putea. Aș îngenunchea și mi-aș pune fruntea pe ele. M-aș lega cu ele la cap, ca să nu mă mai doară... De ce-ai lăsat fără mamă fotbalul din lumea-ntreagă
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]
-
a oricărei femei, atunci când dă nas în nas cu cel mai mic gândăcel de bucătărie, și e invariabil anticipată de un lung șir de țipete. Nici dacă ne-am întâlni c-un monstru cu șase capete din care țâșnesc 18 tentacule dotate cu ventuze, din care curge un lichid verde-gălbui, nu am reacționa așa isteric. Îi urâm, ne provoacă o silă incomensurabilă. Nu ne gândim nici o secundă că au și ei, săracii, drama lor. Noroc cu colegul Andrei Luca, care s-
Avem gândaci! Ne mutăm sau mă sinucid! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19919_a_21244]
-
un soundtrack deosebit. Ultima recomandare este „Grabbers / Lighioane”, care spune povestea unor localnicii dintr-un sat irlandez de coastă, care se baricadează cu cățel, cu purcel (plus polițiștii de serviciu) într-un bar și se îmbată așteptând „niște dihănii cu tentacule”. Regizorul Jon Wright a hotărât că frisoanele și hohotele stau la aceeași masă. Premiul publicului la Neuchatel și Strasbourg 2012 Prima ediție a Festivalului „Lună Plină” a avut loc în perioada 16 - 19 august 2012 și a strâns peste 3
Filme premiate internaţional la Festivalul „Lună Plină” [Corola-blog/BlogPost/98028_a_99320]
-
seamănă cu niște farmaciste și care încearcă să le imite comportamentul la locul de muncă. În scurtă vreme, din capul lor va ieși un alt cap, monstruos, din gură le va țâșni ceva verde, iar din mâini le vor crește tentacule. Cu care ne vor apuca și ne vor înghiți. Decid că e timpul să mă salvez. Părăsesc brusc coada. În timp ce ies din farmacie, arunc o privire în spate. Oare ceilalți ce vor face? Vor rămâne, vor scoate în scurtă vreme
Cum am fost la un pas să mă pape extratereştrii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20128_a_21453]
-
simplu, din care îmi rezultă că tipa e de două ori cât mine, așa că decid că e mai inteligent să cedez. Mă predau deci. Mă abandonez grijii fără limite pe care mi-o poartă. O las să-și înfășoare strâns tentaculele amabilității în jurul meu și să-mi arate ce cercei vrea mușchii ei. Mă bate gândul pervers să preiau puterea, prin surprindere. Să nu mai plec vreo trei ore din magazin și s-o pun să-mi arate toți cerceii, toate
Trataţi-mă cu puţină scârbă, vă rog! Mulţumesc! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20438_a_21763]
-
agenți de influență, gazde conspirative, care au contribuit, „după puterile lor”, la contaminarea aerului pe care-l respiram. Pentru că doar așa putea rămâne la putere aproape o jumătate de secol un regim totalitar și un Partid terorist, caracatiță bazată pe tentaculele sale docile implicate în represiune: Securitatea, Miliția, Armata Populară, Procuratura, Justiția. O jumătate de secol în care o țară întreagă a fost dominată de FRICĂ. Ne-au trebuit 25 de ani de la ruperea zăgazurilor în Europa de Est, în 1989, ca să aflăm
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]