13 matches
-
Elevarea durei mater cu identificarea eminenței arcuate, nervul pietros superficial mare și creasta pietroasă. Rezecția stâncii temporalului se face în formă de romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca temporalului se evidențiază artera bazilară (porțiunea medie și inferioară), nervul VI și artera cerebeloasă antero-inferioară [7]. CRANIOTOMIILE/ CRANIECTOMIILE DE FOSĂ POSTERIOARĂ Abordul suboccipital median [7] Acest abord este utilizat pentru accesul asupra
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea arterei cerebeloase antero-inferioare deseori înglobată pe o porțiune variabilă în tumoră Decolarea progresivă de pe trunchiul cerebral și anterior de pe nervul trigemen Porțiunea supratentorială poate fi ușor tracționată în jos după decolarea nervului trohlear Incizia tentoriului doar în extensii supratentoriale voluminoase Hemostaza riguroasă. − Abord subtemporal cu rezecția vârfului stâncii (Kawase) (fig. 4.83) Permite devascularizarea extradurală Rezecția extensivă cu drill-ul a vârfului stâncii creează un spațiu de lucru suficient Retracția lobului temporal este minimă Porținea supratentorială
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
postero-inferioară vin în contact intim cu tumora Devascularizarea intradurală (atenție la folosirea excesivă a coagulării în vecinătatea meatului!) Reducerea progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea tuturor elementelor vasculo-nervoase normale în contact cu tumora Închiderea etanșă a durei mater. Meningioamele de tentoriu − Abord unilateral supracerebelos; − Coagularea venelor supracerebeloase pentru un acces facil asupra tumorii; − Devascularizarea tumorală razant cu tentoriul; − Reducerea progresivă a tumorii. Meningioamele de „Tentorial Notch” (fig. 4.84) − Abord median supra și infratentorial; − În poziție șezândă accesul supracerebelos este facilitat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
meatului!) Reducerea progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea tuturor elementelor vasculo-nervoase normale în contact cu tumora Închiderea etanșă a durei mater. Meningioamele de tentoriu − Abord unilateral supracerebelos; − Coagularea venelor supracerebeloase pentru un acces facil asupra tumorii; − Devascularizarea tumorală razant cu tentoriul; − Reducerea progresivă a tumorii. Meningioamele de „Tentorial Notch” (fig. 4.84) − Abord median supra și infratentorial; − În poziție șezândă accesul supracerebelos este facilitat de gravitație; − Coagularea pseudocapsulei și reducerea progresivă a tumorii permite mobilizarea și identificarea elementelor vasculo-nervoase. Incizia tentoriului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tentoriul; − Reducerea progresivă a tumorii. Meningioamele de „Tentorial Notch” (fig. 4.84) − Abord median supra și infratentorial; − În poziție șezândă accesul supracerebelos este facilitat de gravitație; − Coagularea pseudocapsulei și reducerea progresivă a tumorii permite mobilizarea și identificarea elementelor vasculo-nervoase. Incizia tentoriului la un cm lateral de sinusul drept permite rezecția porțiunii supratentoriale; − Pentru extensii supratentoriale voluminoase este necesar accesul supracerebelos uneori bilateral. Meningioamele petro-clivale − Poate cele mai dificile de abordat chirurgical; − În cele mai multe cazuri necesită aborduri combinate: Abord transpietros (rezecția completă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
19,20,23]. Localizare și manifestare clinică. Majoritatea condrosarcoamelor intracraniene sunt localizate la nivelul bazei fiind primare și reprezintă mai puțin de 0,16% din neoplaziile intracraniene. Mai rar tumorile condroide sunt localizate la nivelul meningelui, de-a lungul falxului, tentoriului, convexitatății cerebrale, bazei craniului sau parenchimului cerebral [19,20,22,23]. Condrosarcoamele produc frecvent semne de afectare a nervilor cranieni cum ar fi 195 diplopie, hipoacuzie, vertij, dar și semne datorate efectului de masă [1]. Anatomie patologică: histologic se descriu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de dimensiuni mai mari este recomandat abordul fronto-orbito-zigomatic, în mod special dedicat leziunilor cu invazie in sinusul cavernos (fig. 4.113). În tumorile situate predominant în fosa mijlocie dar cu extensie în fosa posterioară, („în halteră”) incizia marginii libere a tentoriului permite de regula ablația extensiilor care nu depășesc meatul acustic intern. Pentru tumorile situate la nivelul fosei posterioare abordul este cel retrosigmoidian similar cu cel din neurinomul acustic, extensiile de mici dimensiuni spre fosa mijlocie putând fi rezecate printr-o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care nu depășesc meatul acustic intern. Pentru tumorile situate la nivelul fosei posterioare abordul este cel retrosigmoidian similar cu cel din neurinomul acustic, extensiile de mici dimensiuni spre fosa mijlocie putând fi rezecate printr-o incizie a marginii libere a tentoriului. O problemă deosebită o ridică tumorile care prezintă extensii aproximativ egale în cele două fose, pentru acestea putând fi realizat un abord combinat, sau un abord pietros. Principiile rezecției chirurgicale sunt aceleași, în speță reducerea intracapsulară progresivă, disecția elementelor vasculo-nervoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Regiunea pineală reprezintă spațiul intracranian cu cea mai complexă rețea venoasă. În acestă zonă sunt dispuse venele cerebrale interne, venele bazale Rosenthal precum și alte structuri venoase, care converg formând marea venă Galen, care intră în sinusul drept la nivelul apexului tentoriului. Epidemiologie, clasificare Tumorile regiunii pineale reprezintă 3-8% din tumorile cerebrale la copii în timp ce la adulți reprezintă 1%, aparent cu o incidență incidență mai crescută în Japonia. Datele statistice din ultimii ani nu confirmă această aserțiune [3]. Caracteristic pentru tumorile pineale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mari de formă neregulată (fig. 4.159). Astrocitoamele regiunii pineale sunt hipointense în T1 și hiperintense in T2, și cu priză variabilă de contrast (fig. 4.160). Calcificările pot fi prezente atât în cazul pineocitoamelor cât și astrocitoamelor. Meningioamele de tentoriu, dezvoltate în această regiune, prezintă priză omogenă de contrast, pedicul dural, și se situează de obicei dorsal de sistemul venos regional (fig. 4.161). Germinoamele sunt izointense în T1 și ușor hiperintense în T2 și se încarcă intens cu substanță
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin craniotomie occipitală paramediană pe partea nedominantă și pătrunzând pe partea medială a lobului occipital se practică incizia tentoriului posterior de cisterna quadrigeminală; retracția lobului occipital și/sau 271 prezența venelor de drenaj occipitale pot determina apariția hemianopsise iar lezarea spleniului corpului calos poate fi urmată de sindrom de disconexiune [17,20]. Pentru a evita fenomenele generate de tracțiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Se dispun în vecinătatea sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în cazul herniilor transtentoriale, și a suferinței arterelor penetrante. Este descrisă „hemoragia Duret” (colecții mici hematice localizate median și în tegmentul punții) și „semnul Kernohan” (edem focal, necroză sau necroză hemoragică a pedunculului cerebral controlateral, secundar compresiunii dată de marginea tentoriului în timpul hernierii transtentoriale) [15]. Examenul RMN reprezintă metoda de elecție pentru diagnosticul pozitiv (fig. 3.28 și 3.29). LEZIUNI SECUNDARE EDEMUL CEREBRAL Edemul cerebral (EC) semnifică o creștere de lichid la nivelul creierului, apărând de regulă în 85 traumatologie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]