16 matches
-
fără voie - greșeli uneori fundamentale. În orice cercetare a evului mediu trebuie să se țină în primul rând seamă că perioada medievală a Europei este exclusiv teocentrică: totul vine de la Dumnezeu și „în ciuda marilor deosebiri dintre estul și vestul Europei, teocentrismul e liantul care face din istoria evului mediu european un tot atât de unitar... încât singura soluție eficientă pentru a înțelege lumea medievală e de a cuprinde într-o unică privire de ansamblu toate componentele pentru a le studia apoi analitic” De
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
iar harul sprijină eforturile limitate ale omului în a descoperi frumusețea fără seamăn a trăirii în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Ce reușește rugăciunea? Revenirea subtilă a persoanei în sine însăși, nu cu gând de mândrie (căci smerenia îi aduce cunoștință teocentrismului), ci spre a se găsi și a-și recunoaște starea de nevrednicie și păcătoșenie. < > 13. Trecerea din faza iluminării în cea a desăvârșirii se realizează în cea mai mare parte datorită întoarcerii rațiunii umane în sine, act prin care omul
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
nivel, inclusiv prin circulația ideilor și cu ajutorul mijloacelor mass-media. Are însă, nevoie imperioasă să-și creeze (și) nivelul superior, adică cel metafizic și spiritual - duhovnicesc, ce are misiunea esențială de a le identifica și ilumina pe cele inferioare. Fără acesta, „teocentrismul” și „prosopocentrismul” pe care îl propune și îl recomandă Creștinismul rămâne fără ecou, iar victima este însăși persoana umană. Fără acesta, omul se vede determinat și constrâns obedienței și slugărniciei nedemne, față de o societate impersonală sau în contrapoziție cu aceasta
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_conlucrarii_religiilor_.html [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
nivel, inclusiv prin circulația ideilor și cu ajutorul mijloacelor mass-media. Are însă, nevoie imperioasă să-și creeze (și) nivelul superior, adică cel metafizic și spiritual - duhovnicesc, ce are misiunea esențială de a le identifica și ilumina pe cele inferioare. Fără acesta, „teocentrismul” și „prosopocentrismul” pe care îl propune și îl recomandă Creștinismul rămâne fără ecou, iar victima este însăși persoana umană. Fără acesta, omul se vede determinat și constrâns obedienței și slugărniciei nedemne, față de o societate impersonală sau în contrapoziție cu aceasta
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_profer_ioan_ica_stelian_gombos_1330364671.html [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
nivel, inclusiv prin circulația ideilor și cu ajutorul mijloacelor mass-media. Are însă, nevoie imperioasă să-și creeze (și) nivelul superior, adică cel metafizic și spiritual - duhovnicesc, ce are misiunea esențială de a le identifica și ilumina pe cele inferioare. Fără acesta, „teocentrismul” și „prosopocentrismul” pe care îl propune și îl recomandă Creștinismul rămâne fără ecou, iar victima este însăși persoana umană. Fără acesta, omul se vede determinat și constrâns obedienței și slugărniciei nedemne, față de o societate impersonală sau în contrapoziție cu aceasta
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_euharistiei_intr_o_europa_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
fără voie - greșeli uneori fundamentale. În orice cercetare a evului mediu trebuie să se țină în primul rând seamă că perioada medievală a Europei este exclusiv teocentrică: totul vine de la Dumnezeu și „în ciuda marilor deosebiri dintre estul și vestul Europei, teocentrismul e liantul care face din istoria evului mediu european un tot atât de unitar... încât singura soluție eficientă pentru a înțelege lumea medievală e de a cuprinde într-o unică privire de ansamblu toate componentele pentru a le studia apoi analitic” De
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
nivel, inclusiv prin circulația ideilor și cu ajutorul mijloacelor mass-media. Are însă, nevoie imperioasă să-și creeze (și) nivelul superior, adică cel metafizic și spiritual - duhovnicesc, ce are misiunea esențială de a le identifica și ilumina pe cele inferioare. Fără acesta, „teocentrismul” și „prosopocentrismul” pe care îl propune și îl recomandă Creștinismul rămâne fără ecou, iar victima este însăși persoana umană. Fără acesta, omul se vede determinat și constrâns obedienței și slugărniciei nedemne, față de o societate impersonală sau în contrapoziție cu aceasta
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
artistice abordate pe parcursul ultimelor cinci veacuri poate să constituie un argument suficient de plauzibil al acestei situații. Este cunoscut, desigur, faptul că, odată cu apariția Renașterii, zona de influență a creștinismului a asistat la o importantă schimbare în privința orientării culturii dinspre teocentrism spre antropocentrism. În domeniul artei, această schimbare s-a manifestat prin renunțarea treptată la sursele de inspirație divină, supraumană, în locul celor umane și individuale, marcând o pierdere a capacității sale de transcendendere. Exemplificând această situație prin modul diferit de reprezentare
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
îi redau transparența, căci gnoza tinde să fie "filozofia Luminii conștiente"272. Dar deși noul iluminism nu are cu nimic de a face cu acela scientist și materialist din Secolul Luminilor, transparența spirituală tinde să reînvie panteismul precreștin dinspre un teocentrism cosmic. Cu toate că neo-gnosticii se feresc să numească Spiritul universal Dumnezeu, ei îl recunosc ca atare și susțin că Universul însuși este Dumnezeu, într-o plinătate dinamică, nu eonică, ci holonică. Pare să existe unele asemănări dintre Universul gnostic și cel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Athos, sau celui vechi tibetan. În același timp, noua gnoză nu se lasă prinsă în pînza de păianjen a filosofici, încre-dințînd eforturile de clarificare mai curînd logicienilor. Nu este vorba despre un nou umanism, ci mai curînd despre un nou teocentrism, foarte apropiat doctrinei pitagoreice și sistemului său de organizare socială. Universul gnostic e viu, o conștiință n-dimensională în căutarea luminii. Totul e conștiință, pulberea stelară-zăpadă de conștiință și nebuloasele găuri negre, spațiul astronomic gravitațional fiind considerat un senzorium al
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și a istoriei omenirii face din gândirea lui primul exemplu de teologie seculară 77. 2.4. De la Imago Dei la Imago Hominis: Bossuet, Vico, Voltaire Biserica și Evul Mediu în general promovaseră o viziune geocentrică asupra cosmosului, dublată de un teocentrism care plasa divinitatea în centrul universului, ca rațiune de a fi a lucrurilor și ființelor. Deși rege al lumii văzute, omul nu trebuia să uite niciodată că fusese creat spre a-l slăvi pe Dumnezeu, și nu spre propria adulare
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ani , din care în unitatea noastră 15 ani Profesia și locul de muncă: profesor de limbă și literatura română la Colegiul Național ,,M. Sadoveanu “ Pașcani Performanțe deosebite: · în activitatea științifică și de cercetare: * doctorant · publicații în specialitate (cărți): * Antropocentrism și teocentrism în opera lui Dumitru Stanitoare edit. PaideiaBucurești Numele și prenumele: Berheci V. Alină Mădălina Dată și locul nașterii: 20.01.1982, Buzău Starea civilă: necăsătorita Studii: postuniversitare Specialitatea: Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității “Al. I. Cuza
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
a evita confuzia cu perioadele istoriei culturale a Europei am adoptat următoarele departajări începând cu Renașterea că prima epoca de tip modern (laic) în opoziție cu Evul Mediu religios: 1. Prima modernitate - Renaștere-Baroc (1450-1600 - 1750) - emergentă laicității, schimbarea paradigmei de la teocentrism la antropocentrism, impunerea raționalismului că dominantă în gândirea filosofica, 2. A doua modernitate, cu origini în Iluminismul francez - Clasicism-Romantism (1750-1890), ideile de emancipare socială, încrederea în puterea rațiunii și științei drept garanți ai unui viitor mai bun și 3. A
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
rituel de la Haute Magie (1856). Dar Underhill, procedând descriptiv, nu le prezintă în această ordine. Nae Ionescu, în schimb, le expune în mod logic, deducându-le una din cealaltă. De asemenea, el adaugă un al patrulea principiu fundamental: egocentrismul (opus teocentrismului, caracteristic atitudinii mistice). Avem așadar la Nae Ionescu o preluare creativă și prelucrarea unor principii obținute de Underhill din tradiția ocultismului contemporan, care reflecta el însuși vechea tradiție hermetică. De altfel, profesorul român observă, cu privire la cea de-a doua axiomă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
problemei salvării, reducerea echilibrării noastre în mijlocul realității sensibile și esențiale, prin cunoașterea pură a acestei realități, prin înglobarea realității acesteia în noi înșine“ - care definesc egocentrismul. Underhill nu folosește acest termen și nici nu îl pune în ecuație antinomică cu teocentrismul caracteristic misticii. Individualismul de care vorbește ea nu înseamnă numaidecât și în mod obligatoriu egocentrism - chestiune elementară de terminologie filozofică. Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
More (1478-1535) crea Utopia; Suárez scria De Legibus, iar Tommaso Campanella (1568-1639) compunea Cetatea Soarelui. (Îmi atribui o ușoar] licenț] eseistic] în leg]tur] cu asocierile cronologice ale acestor opere.) Este interesant și faptul c], în timp ce Vitoria și Suárez conserv] teocentrismul teoriei etice medievale, More și Campanella ofer] perspective homocentrice, prezentate prin intermediul viziunilor asupra viitorului politic laicizat. Acesta era stadiul gândirii morale la sfarsitul Renașterii. Referințe i Opere individuale Abélard: Peter Abélard’s Ethics: ed. D. E. Luscombe (Oxford: Claredon Press, 1971
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]