140 matches
-
Ei nu sînt teologi ci filosofi ai religiilor, antropologi, specialiști ai imaginarului.Toti ajung la concluzia ca un om total areligios este mai degrabă un accident patologic.Prin religiozitate nu înțeleg doar manifestările religioase circumscrise strict religiilor pozitive;misticismul; revelațiile,teofaniile,cratofaniile,care amorsează acea intuiție a sacrului denumită de R Otto “mysterium tremendum”, ci toate manifestările subîntinse de o căutare a transcendentei, chiar dacă aceasta “transcendență” e una degradata care nu mai are nimic de-a face cu metafizicul.Eliade vorbește
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Paris, 1944, p. 293. footnote>. Referindu-se la participarea la Dumnezeu, în aceeași operă De vita Moysis, Sfântul Grigorie adaugă: „Ceea ce mi se pare că Moise, în lumina teofaniei, a înțeles, este că nici unul dintre lucrurile care cad sub simțuri nu subzistă în mod real, în afară de Ființa transcendentă de Care întreg universul atârnă. În nici o făptură în afară de a Sa, inteligența nu găsește acea suficiență care să-i permită de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
rapprochée du ciel, elle participe du symbolisme de la transcendence; en tant qu’elle est le centre des hiérophanies atmosphériques et de nombreuses théophanies, elle participe du symbolisme de la manifestation"5. Cu toate acestea, motivul enigmaticelor plecări nu este provocarea unei teofanii sau a unei manifestări supranaturale, ci mai curând este vorba de căutarea unei stabilități emotive și mintale, pentru că "la montagne exprime aussi les notions de stabilité, d’immutabilité, parfois même de pureté"6; de fapt, naratorul însuși, chiar dacă este conștient
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
este Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Înălțarea la Cer a lui Iisus îi încheie activitatea pe pământ, activitate pe care o începuse, practic, cu trei ani în urmă, o dată cu Botezul în Iordan de la Ioan, când a avut loc prima Epifanie sau Teofanie din Noul Testament. Sf. Ev. Marcu ne prezintă evenimentul într-un singur verset, dar de mare profunzime dogmatică: „Deci, Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălțat la Cer și a șezut de-a dreapta lui Dumnezeu“ (Marcu 16, 19). În
Agenda2003-22-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281071_a_282400]
-
bloc de tăcere. De fiecare dată, naratorul reușește să îl numească sau să îl sugereze altfel, dar senzația la lectură este a unei capacități infinite de prelungire a fețelor alegorice; la mijlocul mesei nu e pîinea (trupul zeului salvator), ci tăcerea (teofanie refuzată pînă la capăt), comparată cu bolovanii sfărîmați de tată în mină; e o materie lipsită de har, brutală, materie în stare pură, materie venită din adîncuri infernale. Ceea ce se așează peste ei, peste toate cele atinse de mamă, e
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
și din partea Cuvântului 55. Cuvântul atrage sufletul (ἐφέλχεται), îi dă harul spre a urca (δύναμιν). Totul, în acest stadiu, vine din partea Lui: și chemarea, și forța de a răspunde. Cum se explică aceasta? Cuvântul, comunicându-se sufletului în fiecare din teofaniile Sale până într acolo încât sporește viața divină a sufletului dilatându-i capacitatea. Copleșindu-l, face să se nască în el noi dorințe 56. Sufletul este în același timp copleșit și însetat. Copleșit, câtă vreme posedă în mod real Cuvântul
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Pătimirilor Domnului, care se apropie. În ea, Biserica a așezat simetric pedagogia sa teologică, înfigând în inima postului Crucea jertfei și a biruinței. Venerarea Crucii în mijlocul Postului Mare, de pildă, ducerea ei în procesiune, apare în Biserică ca o adevărată teofanie. Această parusie a Crucii și marea solemnitate a ritului venerării ei evidențiază limpede că, pentru teologia ortodoxă a Crucii, icoanele, moaștele sunt adevărate sfinte taine, mijloace eficace de comuniune în taină cu prezența lui Iisus Hristos. Ritualul intrării Crucii și
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
damceavem.blogspot.ro/p/ramona.html ) Așa că vă invit la un eveniment din care, DIN NOU, toată lumea câștiga!! Pentru a o ajuta, organizăm SÂMBĂTĂ, 10 MAI, între ORELE 10-14 un târguleț la care vă invităm să participați CU TOȚII!!! la Biserică Teofania, Calea Turzii nr.11 CE? Haideți să strângem lucrușoare de care nu mai avem nevoie dar de care s--ar bucură alții. Orice doriți să donați, de orice doriți să “scăpați” și e încă în stare bună; haine (de copii și
Targ caritabil pentru Ramona [Corola-blog/BlogPost/98695_a_99987]
-
că Sfânta Liturghie Ortodoxă are caracter pancosmic și panuniversal. Mulțimea, profunzimea și sublima frumusețe a principiilor doctrinare remarcate și evidențiate de Sfânta Liturghie și de sfintele texte liturgice, suprasaturate de semnificații simbolice și istorice, formând și alcătuind la olaltă copleșitoare teofanii, ne fac să trăim în mod plenar și profund marea și Sfânta Taină a Euharistiei, proiectându-ne, totodată, în nelimitat și etern, în sensul eshatologic al devenirii noastre, în mod deosebit. Faptul că o trăsătură specifică a cultului ortodox este
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
ce urmează, o descifrare a întregii lirici docliniene, descifrare ce mi s-a părut a fi mai explicită și, în consecință, explicitată, în condițiile unei priviri «autopsice» (cf. Eduard Schuré: epifania sau vederea de sus, autopsia sau vederea directă și teofania sau manifestarea lui Dumnezeu) asupra poeziei lui Octavian Doclin.“ „Privirea autopsică“ asupra „liricii docliniene“ reprezintă doar începutul. Pe parcursul investigației, autorul monografiei se scufundă până peste cap în adâncurile acestei lirici: „Coborând în profunzimile semioticii docliniene, revedem, cu volumul în discuție
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
generalizat până în secolul al IV-lea, neștiindu-se cu siguranță care ar trebui să fie data corectă. Uneori, Crăciunul era sărbătorit în septembrie, alteori, în martie. În secolul al III-lea se serba în Orient, la 6 ianuarie, Epifania sau Teofania (descoperirea lui Dumnezeu), o sărbătoare comună pentru Nașterea Domnului, Botezul Său de către Sfântul Ioan și participarea la nunta din Cana Galileii, moment liturgic adoptat ulterior și de Biserica Romei. În anul 274 d.Hr., solstițiul de iarnă a căzut la
Cum am ajuns să sărbătorim Crăciunul () [Corola-journal/Journalistic/70887_a_72212]
-
a căutat dâra lăsată de maestrul său, René Guenon, cu care a și corespondat, dar a revenit în Fălticeni-ul natal, contemplând peisajul care-i era familiar și unde spera ca într-o bună zi să aibă viziunea unei veritabile teofanii. Cum se spune în Islam, pământul și cerul nu mă suportă, față de inima credinciosului unde-mi găsesc în cele din urmă sălaș. În inima lui Vasile Lovinescu Domnul a găsit sălașul de care avea nevoie. Cuvinte mari? Da, fără îndoială
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
sugerează Veșnicia ! La Zagorsk el a pictat, Icoana "SFÂNTA TREIME" La Mânăstirea ce-are Hramul, ce-n Univers e Unic Nume ! Se mai numește și Icoana "Îngerilor Celor Trei", Ce fost-au la stejar la Mamvri, cu-acel Dumnezeiesc Temei : Teofania Treimii, dar și Divinul Legământ Cu Avraam și-al său popor, ales de DOMNUL pe Pământ ! În ce e "Geniul Rubliov ?" în tema ospitalității Lui Avraam pentru TREIME și redarea Purității ! E de o mare frumusețe ! prin calități artistice A
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
Pătimirilor Domnului, care se apropie. În ea, Biserica a așezat simetric pedagogia sa teologică, înfigând în inima postului Crucea jertfei și a biruinței. Venerarea Crucii în mijlocul Postului Mare, de pildă, ducerea ei în procesiune, apare în Biserică ca o adevărată teofanie. Această parusie a Crucii și marea solemnitate a ritului venerării ei evidențiază limpede că, pentru teologia ortodoxă a Crucii, icoanele, moaștele sunt adevărate sfinte taine, mijloace eficace de comuniune în taină cu prezența lui Iisus Hristos. Ritualul intrării Crucii și
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
de vârf, a stărilor psihologice extatice, încercarea de a dizolva „carapacea” transparentă a sinelui însă nu prin har ori sinergie ci prin efort strict omenesc, pelagian. Experiențe supranormale, de înalt voltaj emoțional, sunt astfel dobândite nu prin har, prin epifanii, teofanii, revelații, viziuni biblice, nu sunt descoperire și dar divin, ci sunt obținute prin participarea cu toate simțurile și percepția de care suntem omenește în stare la extazul bazarului religios consumatorist și la carnavalul cultural eclectic, eterogen, nediscriminatoriu și tolerant pentru
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
Arătare a Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos se sărbătorește în toate bisericile începând cu slujba Privegherii care are loc seară. Botezul Domnului în apele Iordanului, descris în popor că Boboteaza, preia și denumiri de origine greacă „epifanie” sau „teofanie”, cu sensul de „arătare” sau „descoperire”. Momentul în care Iisus Hristos s-a botezat marchează momentul mării revelații în care cerurile s-au deschis pogorandu-se Sfanțul Duh, sub chip de porumbel. „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
pentru a ajunge pe pământ, este axis mundi, simbol și prefigurare a Crucii care, înfiptă în pământul înroșit de sânge, avea să străbată drumul în sens invers, de la pământ la cer. În unele icoane raza se desparte în trei, o teofanie schițată care subliniază faptul că toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi sunt implicate în iconomia mântuirii. În planul superior al icoanei se află cetele îngerești, reprezentări ale acelei mulțimi de oaste cerească care s-a arătat la Naștere, lăudând
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
cosmică. Sfânta Liturghie nu poate fi decât un eveniment inclusiv, care depășește noțiunea și, de fapt, starea de de cutumă sau rit. Explicată din punct de vedere antropologic, liturghia este modul de viețuire și locuire al omului deschis epifaniei sau teofaniei celulilalt... Trebuie luat aminte faptul că Sfintele Taine sunt sălașul divinei intimități adică sunt desăvârșite prin darul prezenței euharistice, care nu face altceva decât să anticipeze parousia Domnului. Teologic înțeleasă, Sfânta Liturghie este spațiul de manifestare al preoției lui Hristos
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
teologic foarte dens. Fenomenele ce însoțesc Pogorârea Duhului Sfânt sunt descrise într-un limbaj particular. Se vorbește mai întâi de un "vuiet ca de suflare de vânt"care în vers. 6 este numit "voce, sunet". Imaginea evocă în mod clar teofania din Exod 19, 16 unde se vorbește de "tunete"și "sunet puternic". Zgomotele acestea provin "din cer". În cazul de față cerul nu reprezintă în mod necesar cosmosul, ci simbolul locuinței lui Dumnezeu, de unde El vorbește poporului său (cf. Ex.
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Apostol Luca face astfel o legătură între fenomenul manifestării și efectele pe care acesta le produce. Comparația cu focul ne trimite cu gândul la un context teofanic: arătările divine sunt adesea în relație cu imaginea focului, și în particular cu teofania de la Sinai (cf. Ex. 19, 18; 24, 17; Dt. 4, 11-12). Potrivit tradiției evanghelice, focul este asociat prezenței Duhului Sfânt (cf: Luc. 3, 16). Limbile de foc sunt văzute ca fiind "împărțite"și așezate pe fiecare dintre cei prezenți. Dacă
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
posibilitatea să credem că Duhul Sfânt a rămas permanent peste Sfinții Apostoli, după cum a rămas cu Iisus Hristos după Botez. Limbajul folosit în vers. 2-3 se vede în mod clar și limpede că este împrumutat din narațiunile ce descriu o teofanie, după cum am văzut din scurta analiză. De aceea el nu poate să descrie în mod exact ceea ce a avut loc la Cincizecime, ci încearcă să-i conștientizeze pe destinatari că Sfinții Apostoli au fost investiți de prezența dumnezeiască, intuită ca
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
experiențe istorice. Mult mai bogată este însă considerația cu caracter teologic pe care narațiunea o oferă. Am văzut că Cincizecimea iudaică devenise sărbătoarea reînnoirii legământului și a darului Legii. Narațiunea lucană pare a fi alcătuită în baza elementelor oferite de teofania de la Sinai: Sfinții Apostoli sunt adunați împreună după cum poporul Israel la poalele muntelui, simbolurile teofaniei sunt asemănătoare; vuietul puternic și focul. Există elemente suficiente pentru a afirma că Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a văzut darul Duhului Sfânt de la Cincizecime
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
oferă. Am văzut că Cincizecimea iudaică devenise sărbătoarea reînnoirii legământului și a darului Legii. Narațiunea lucană pare a fi alcătuită în baza elementelor oferite de teofania de la Sinai: Sfinții Apostoli sunt adunați împreună după cum poporul Israel la poalele muntelui, simbolurile teofaniei sunt asemănătoare; vuietul puternic și focul. Există elemente suficiente pentru a afirma că Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a văzut darul Duhului Sfânt de la Cincizecime ca pe un legământ nou. Din acest legământ ia naștere noul popor al lui Dumnezeu
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Liturghie - expresia deplină a iubirii dumnezeiești, sinteza întregii tensiuni a creației spre Creator, dar și a revărsării milostivirii Lui spre noi, reprezintă în esență nu altceva decât spațiul privilegiat al prezenței liturgic-sacramentale a Domnului. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie este unica teofanie, este cerul pe pământ, bucuria creației față de Creator, transfigurarea întregului cosmos prin om, arvuna vieții viitoare, icoana împărăției cerurilor. Rugăciune a comunității, actualizare a Jertfei Mântuitorului, reprezentare simbolică a întregii iconomii a mântuirii, celebrarea liturgică juxtapune într-o singură imagine
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
și trecutul și viitorul, vizibilul cu invizibilul, reliefând într-un mod unic diversitatea armonică a planului divin de îndumnezeire a omului.1 Memorialul liturgic este anamneză epifanică, căci în Sfânta Liturghie credinciosul participă la dimensiunea profetică a cuvântului care aduce teofania, parusia, prezența reală a Domnului între noi.2 Acesta este specificul cultului ortodox: realismul religios, care nu conține doar anamneza evenimentelor evanghelice și eclesiale în reprezentări simbolice sau figuri estetice, ci chiar împlinirea lor, actualizarea lor continuă: ‚,Viața Bisericii prin
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]