18 matches
-
la un moment dat și transformate în epopei, care reprezintă adevărate monumente ale vechilor culturi și fac parte din tezaurul culturii universale (ex. epopeele homerice, indice, etc.). Miturile au o tipologie variată și o sferă tematică foarte largă. Astfel, miturile teogonice (ex. Teogonia lui Hesiod) povestesc cum au apărut zeii sau cum și-au împrățit aceștia atributele; miturile cosmogonice (ex. cele din Upanișade și din Biblie), povestesc cum a apărut lumea; miturile etiologice se referă la originea unor fenomene, ritualuri, instituții
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
structura sau natura principiului metafizic: acesta este un Tot divin unitar, dar care are posibilitatea unei reproduceri totale nelimitate, din sine și prin sine însuși. Deci, fără a consuma substanță din exterior și fără a suferi pierderi în urma acestui proces teogonic. Această teză, chiar dacă nu poate lua niciodată o înfățișare reală din motivele prezentate, este o propoziție care depășește înțelegerea logică. Ea cuprinde o antinomie fățișă, leagă concepte care se exclud: emisiune dintr-un emitent, fără diminuarea emitentului. Prin afirmarea ei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obișnuit, sunt solidare sau coordonate. Este vorba de totalitate și de plenitudine. Deși solidare din punct de vedere logic, atunci când sunt aplicate Fondului Anonim, cele două concepte încetează de a mai fi așa, ba chiar devin opuse, deoarece, în procesul teogonic, totalitatea rămâne totalitate, în timp ce plenitudinea suferă o scădere, care face ca totul existenței să nu mai fie egal cu plenitudinea ei. Prin aceasta, Lucian Blaga conferă Marelui Anonim "statutul de identitate contradictorie a cosmosului"160. Cu această teză antinomică, ne
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o semnalează și Al. Piru; așa au fost posibile cele două cărți spectacol: "Eleusis" (1970) și "Amintiri" (1973). De-altfel Al. Piru și Marian Popa l-au impus pe poet: "Leonid Dimov este singurul poet care-și refuză metaforele cosmogonice, teogonice și sociogonice ce-au îmbâcsit lirica noastră actuală 2." Se mai poate vorbi despre conștiința artistică a lui Leonid Dimov. "Eleusis" este cartea-n care se suprapune versul și imaginea stranie într-o lume inimaginabil de diversă. Cartea nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și astăzi tradiția. Până la urmă, scrie Eliade, mitul tare, viu, este cel care ne explică modul cum a ajuns omul ființă culturală, muritoare și sexuală. Sunt luate în seamă semnificațiile unor ,,noțiuni operaționale" ale mitului, cum ar fi cele precosmogonice, teogonice și de antropologie. Pe această linie poate fi asumată și dezvoltată inclusiv distincția lui Eliade între ,,mituri de origine" și ,,mituri cosmogonice". O analiză a transmiterii Tradiției prin cadrele anistorice ale mitului cosmogonic ar putea lua în calcul și stadiile
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
indistinct, Divinitatea creează un element (vântul, pământul), punând astfel bazele lumii așa cum o cunoaștem. Creația poate fi reușită sau poate eșua, iar efortul cosmogonic este reluat pentru a corecta greșeliele inițiale. În celelalte versiuni, gestul cosmogonic este continuat prin acte teogonice (aducerea pe lume a divinităților) și prin transmiterea sarcinii cosmogonice unei noi generații divine (este ceea ce Mircea Eliade a numit modelul deus otiosus). Aceste divinități aduc pe lume sau eliberează de sub stăpânirea figurilor malefice noi elemente și diverse ființe vii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1995) și apoi Ion Taloș (1978) vor vorbi despre un mit al sacrificiului; O. Buhociu (1979), M. Coman (1980), I. Datcu (1999), Mircea Eliade (1995) și T. Herseni (1977) de mituri eroice și inițiatice; Romulus Vulcănescu (1986) de mituri antropogonice teogonice etc. În aceste cazuri, mitul devine clasa Înglobantă, clasă În care sunt incluse narațiunile pe aceeași temă epică (indiferent de genul literar În care sunt plasate) și figurile diverse, toate risipite În texte provenind din contexte folclorice diferite, cu funcții
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de existență, modele de exprimare a conduitei prin iubire, credință, onoare, curaj, eroism, fidelitate, dar și prin ură, gelozie, răzbunare. Conduitele umane sunt impregnate de sexualitate. Sexualitatea este sacralizată în mituri, prin construțiile cosmogonice, legate de crearea și evoluția universului, teogonice, legate de apariția și manifestarea divinităților, antropogonice, legate de crearea, evoluția și manifestarea omului. Sexualitatea impregnează și fertilitatea naturii, fecunditatea umană, feminină în special, formele de manifestare a iubirii: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică, formele de manifestare a convertirii iubirii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
meliorativ, prostituatele stradale și din bordeluri. În sens restrâns, propriu, curtezanele sunt persoanele care au un statut special, acela de a fi întreținute, de a obține privilegii și alte avantaje dorite. Curtezanele mitice și legendare sunt esențializări ale genezei cosmice, teogonice, antropogonice, ale fertilității naturale și umane, ale feminității exprimate prin sexualitate, maternitate, iubire maternă, paternă, filială, erotică exclusivă, selectivă sau multiplă. Unele curtezane sunt creaturi legendare, cu sau fără suport istoric real. Curtezanele sacre sunt slujitoarele zeităților în temple ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o viziune asupra lumii văzute și nevăzute, activități, modele morale, coduri de comportare în cele mai diferite situații de viață economică, religioasă, familială, în timp de pace sau de război. Mitul răspunde unor trebuințe profunde de cunoaștere umană privind creația teogonică, referitoare la apariția și viața divinităților, cosmogonică, referitoare la apariția și dezvoltarea universului, antropogonică, referitoare la apariția și evoluția omului. Mitul oferă oamenilor paradigme modele de viață, de comportare, de activități. Cunoașterea și asumarea miturilor permite accesul omului la sacralitate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
noștri geto-daci, zeița Bendis personifică luna, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este venerat Zamolxis, zeu traco-get, sclavul lui Pytagora, după unii, rege al dacilor, după alții, daimon getic. Odată cu procesul creștinării, în secolul I, modul mitic de gândire teogonică, cosmogonică și antropogonică este puternic marcat de învățătura iudeo-creștină. Prin urmare, miturile ca realități culturale complexe, indiferent de spațiu geografic de exprimare, de factură spirituală, oferă răspunsuri la întrebări legate de crearea lumii divine și profane, a omului, de modelele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spirituală, oferă răspunsuri la întrebări legate de crearea lumii divine și profane, a omului, de modelele vieții lui trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului la lumea sacră. Elementul comun al mitologiilor este faptul că mentalul divin este impulsul creației teogonice, cosmogonice, antropogonice iar sexualitatea este sacralizată. În toate mitologiile divinitățile, cosmosul, omul au apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre). Dragostea, sub toate formele ei de manifestare: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
duce un mod de viață decent, s-au creat case de reeducare, de inițiere în meserii, au fost îndrumate să se pocăiască. Tipuri tradiționale de curtezane și de pseudocurtezane Curtezane sacre și ritualice Miturile ca realități culturale complexe oferă modele teogonice (de apariție a divinităților), cosmogonice (de apariție și evoluție a cosmosului) și antropogonice (de apariție, evoluție a omului și de direcționare a destinului lui). Crearea lumii teogonice, cosmogonice și antropogonice a apărut și s-a desăvârșit, în general, prin hierogamii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de pseudocurtezane Curtezane sacre și ritualice Miturile ca realități culturale complexe oferă modele teogonice (de apariție a divinităților), cosmogonice (de apariție și evoluție a cosmosului) și antropogonice (de apariție, evoluție a omului și de direcționare a destinului lui). Crearea lumii teogonice, cosmogonice și antropogonice a apărut și s-a desăvârșit, în general, prin hierogamii (în greacă, hieros, gamos = căsătorie sacră), uniri sacre între forțele primordiale feminine și masculine. Având acest model hierogamic, oamenii l-au preluat și l-au transpus în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
până și În istoriografie și oratorie, evocate constant de iconografie, rod ale unor versiuni originare imposibil de găsit, miturile reprezentau limbajul comun al Întregii Grecii, element al coeziunii culturale și religioase În fragmentarea politică a cetăților. Dacă povestirile cosmogonice și teogonice propuneau sistematizarea lumii, marea și multiforma mitologie eroică avea drept referent universul variat și compozit al cetăților. Coordonatele lumii mitice erau constituite de centrele geografiei politice și religioase grecești. În interiorul acestui scenariu cu trăsături arhaice se desfășurau faptele eroilor, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]