5,198 matches
-
rog să mă ierte. Nu am uitat nici vorbele lui, la despărțirea de clasa noastră, a opta, în pragul bacalaureatului: Cei ce neagă cu tărie, cu atât mai vârtos vor crede cândva. Și mă privise fix în ochi. Cunosc tineri teologi de astăzi, care mă impresionează prin educație, cultură, bun simț, tact... Nu vei auzi ieșind din gura lor, nesprijinită de bărbi dogmatice, vreo batjocură, vreo luare peste picior, vreo trufie neroadă. Dacă le-ai spune că tu, nu pe ritualuri
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
naturii, și că te poți închina, la nevoie, și unui plop tremurător, în care palpită tot Cosmosul, nu s-ar încrunta, te-ar privi cu prietenie. Spun aceasta, gândindu-mă la titlul dat în batjocură, în dispreț în derâdere... Manolescu teolog... articolului prea sfinției sale ironice, ce-l iscălea; ...care ironie, de la cele mai fine până la cele mai joase, este totdeauna, după cât știm, lucrarea diavolului. Care diavol, ...depinde. Ce fel de diavoli, desigur, ce grad, ca-n armată... Fiindcă unii sunt mari
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
focul luptei, ori călcat de șenilele vreunei tanchete... O ciosvârtă de lemn, ca o coadă de mătură, auriu vopsită însă, ce o păstrez de atunci ca pe o relicvă glorioasă, grijuliu să nu fie azvârlită la gunoi. Tânărul este... era teolog și filozof și mi-a pus una din întrebările de care acum îmi vine să zâmbesc și care, pe vremea când aveam anii lui, mă făceau să mă încing în discuții pasionate... De ce scria el, ideea, intrând în realitate, se
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
un “fundamentalist religios”? Din faptul că am altoit “fundamentalismul ateu” al lui Bucurenci?! Pt că am susținut că simbolul religios nu ultragiază un homosexual?Am făcut toate astea din perspectiva lui Eliade, adică a filosofiei religiilor și nu de pe poziția teologului sau a credinciosului!Nu sînt fundamentalist religios ci susțin faptul că religiozitatea e ceva mult mai profund, mai complex decît construcția dogmatico-teologica sau că reducția ei bucurenciana!Religiozitatea e pur și simplu consubstanțiala omului. Pe de altă parte și dacă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
sale sugestii apodictice), cei care nu sunt religioși nu sunt oameni?! @ anonimus.Nu vreau să recurg, ca DB, la tot soiul de trimiteri bibliografice, dar n-am cum să evit referință la Eliade, Bachelard sau Gilbert Durand.Ei nu sînt teologi ci filosofi ai religiilor, antropologi, specialiști ai imaginarului.Toti ajung la concluzia ca un om total areligios este mai degrabă un accident patologic.Prin religiozitate nu înțeleg doar manifestările religioase circumscrise strict religiilor pozitive;misticismul; revelațiile,teofaniile,cratofaniile,care amorsează
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
faptelor spirituale" . Se vede printre rînduri profunda adeziune a autoarei la subiectul pe care îl descrie, și care e mai mult decît tehnica antropologului ce încearcă să intre în lumea pe care o studiază. E un discurs asemănător celui al teologilor ruși. Seamănă atașarea Ancăi Manolescu față de subiect cu atașarea lui Florenski față de icoană, pe care o prezenta totuși într-o analiză picturală de factură academică. Dar drumul e aici invers : al intelectualului către semnificațiile profunde ale sacrului în Răsăritul creștin
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
în voie cu François Villon meditând în mijlocul unui rond de flori mereu proaspete. Ce-mi place mie e că sculptorul René Colameri nu l-a făcut hoț, tâlhar, ca-n legendă, pe autorul Baladei spânzuraților, ci sub chipul unui tânăr teolog de pe la 1400 înfășurat într-o rasă de călugăr cu nodul frânghiei apăsat cu palma pe șoldul drept. Un cap frumos de efeb. Seamănă cu Nichita. Și îi spun în taină primului și celui mai important liric modern francez, trăitor în
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
schimbând astfel radical fața Danemarcei. A devenit totodată iubitul tinerei regine Caroline Mathilde, fapt devenit apoi pretextul acuzării sale de către mama vitregă a regelui (care vroia să facă din propriul fiu urmașul tronului) și de către adversarii reformelor, în frunte cu teologul Ove Guldberg, ceea ce a dus la condamnarea sa printr-o execuție de o cruzime teribilă pentru epoca de care vorbim (tăierea corpului în bucăți și răspândirea lor prin oraș). Caroline Mathilde a fost exilată și, probabil, otrăvită nu mult după
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
feminine formate de la masculinele cu sufixoidul -log: fiind vorba de o întreagă serie, presiunea ei internă complică lucrurile. în DEX 1996, alături de masculinele filolog, pedagog, geolog sînt înregistrate femininele fără alternanță: filologă, pedagogă, geologă; alte cuvinte compuse după același model - teolog, politolog - apar fără formă de feminin. E sigur că femininele cu alternanță, formate de la toate cuvintele citate din serie, există în vorbirea familiară. Uneori le găsim chiar atestate în scris: "Teoloaga care boxează" (Ziua 12, 1994, 7). în dicționarul academic
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
revine la Blaj, unde este repus în drepturi și este un apropiat al epsicopului blăjean. Nicolae Caușa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă, scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima dată, după mai bine de un sfert de mileniu. Pentru înțelegerea acestei lucrări este important să reamintim că ea a fost scrisă la doi ani după
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținând ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau, cum se spune în limbaj religios arhaic, la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726 al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează printr-o mare dragoste de neam și prin dorința sinceră de a contribui prin luminarea lui la propășirea acestuia
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
înregistrat secta deistă a teofilantropilor, care încerca să-și structureze morala civică pe o credință rațională în Dumnezeu, și chiar iacobinii acceptau la început creștinismul. În epoca noastră, ne-am putea referi la așa-numita teologie a eliberării, preconziată de teologul peruvian Gustavo Guttierez, care se revendica de la Evanghelii (în primul rînd de la cea a lui Luca), precum o patetică replică la enorma subdezvoltare sud-americană. Așadar nu trebuie să ne mire excesiv faptul că, ilustrînd o întîlnire între credință și lupta
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
copii mult mai recente, ar fi fost alcătuit în Bizanț, probabil cel mai târziu la sfârșitul secolului al IX-lea, supoziție care are în vedere unele trăsături de limbă arhaice, precum și faptul că referirile la părinții bisericii (Josephus Flavius, Grigorie Teologul, Ioan Hrisostomul, Andrei Criteanu etc.) nu sunt mai noi de Theodor Studitul (care a murit înainte de anul 826)". (p. 33) Capitolele care încheagă narațiunea Paliei istorice repovestesc canonic anumite evenimente biblice precreștine (chiar cu comentarii reproduse după părinții bisericii) în
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
în lucrările ce i-au fost dedicate în perioada interbelică și în anii pe care Dumitru Furtună a mai avut răgazul să-i studieze, în ciuda arhivei risipite și a greutăților întâmpinate. Dumitru Furtună ( 26 februarie 1890-15 ianuarie 1965) a fost teolog, folclorist, pedagog. Activitatea lui a fost pusă, cu o frenezie aproape exhaustivă, în slujba cultului autorului Amintirilor din copilărie. Semnatarul scrisorii motivează reeditarea din 2002 a aceleași cărți "modestă azi", apărute în 1990, cu toate omisiunile unui context de referiri
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
în plăsmuirea poetului, Cassian Maria Spiridon aderă la opinia că acesta e unul din puținii oameni care mai ia în serios limba, pentru care rostirea depășește schimbul pragmatic, calp, de informații moarte, corespunzător unor inimi secătuite: "La Poet și la Teolog cuvintele încă mai au sens, mai au viață - ei încă mai cred: la început a fost Cuvîntul - Cuvîntul cel viu al adevărului celui veșnic". Ieșind învingător din oceanul nepăsării în care înoată cuvintele golite de sens, creatorul de poezie ne
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
sau din imediata apropiere a Bisericii. Un critic literar cu importante resurse de ludic, Alexandru Cistelecan, autodefinit ca „un creștin absolut mediocru”, a realizat pentru revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș o suită de unsprezece interviuri cu înalți prelați (majoritatea catolici) și teologi cu scopul declarat de a afla răspunsurile Bisericii la marile provocări ale lumii contemporane. Strînse laolaltă, cele unsprezece convorbiri alcătuiesc o carte, 11 Dialoguri (aproape teologice) cu o problematică gravă, aptă să producă revelații chiar și celor care își imaginează
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
idei la care ar putea subscrie fără probleme orice preot sau gînditor ortodox. Firește, nu toate intervențiile din volum sînt la fel de generoase și inocente. Pus să comenteze conflictul din fostul spațiu iugoslav, aflat la vremea înregistrării discuției, în plină derulare, teologul croat Jakov Jukiæ trage, cu inocență, spuza pe turta croaților. Argumentele sale ar putea stîrni zîmbete celor aflați, cît de cît, în cunoștință de cauză. Profesorul croat face o distincție între naționalism (specific celor care invadează un teritoriu străin) și
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
care nu au nimic de-a face cu catolicismul. Este o carte cu problematică gravă ce ar putea fi luată drept model și de cei preocupați de problemele ortodoxiei. Probabil că după ce vom citi o carte cu răspunsurile preoților și teologilor ortodocși la întrebări de acest tip vom vedea mult mai clar care sînt șansele reconcilierii reale între cele două Biserici care stau la temelia spiritualității europene și care este cu adevărat viitorul religiei în secolul abia început Alexandru Cistelecan, 11
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
ca C. Rădulescu-Motru sau Lucian Blaga. (Poate că va fi spus ceva în însemnările din 1948 care, curios, lipsesc din Jurnal). Asupra lui Sadoveanu va reveni cu o apreciere critică, ceea ce îl mai reabilitează în ochii posterității. Conformismul scriitorului și teologului, să precizăm totuși, este în mare măsură de suprafață, aparține unui biet figurant. Nu sunt puține momentele când el își afirmă demnitatea și exprimă fără ocol adevărul despre noua orânduire importată cu sila din Răsărit. La un moment dat, i
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
anul 1673, la Uniev în Polonia, răspunsul este de o necesară concretețe. El stabilește, pe temeiul actului creator, relația dintre lirica noastră cultă și Psalmii lui David, cu textura lor densă de poezie. Ispititoare partitură pentru aspirația exprimării poetice a teologului cărturar, Dosoftei, personalitate eclesiastică în Moldova celei de-a doua jumătăți a secolului al XVII-lea. Ce "implică" actul hermeneutic pus în orizontul interpretării de Dan Buciumeanu? Relația, cu sentimentul unei revelații în lectură, de la textul Psaltirii la descriere, cercetare
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
din Germania, Ioan MICLĂU și George ROCA din Australia, Alexandru CETĂȚEANU, Ligya DIACONESCU și George FILIP din Canada și, În mod deosebit, părintele prof. univ. dr. Theodor DAMIAN, directorul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă din New York. Despre distinsul teolog, poet și om de cultură Theodor DAMIAN și despre luminătoarele lui fapte de cultură am mai avut prilejul de a vorbi, nu doar spre a semnala excelenta revistă „Lumină Lină - Gracious Light”, dar și despre unele din manifestările cultural-literare și
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
cea de-a XVI-a ediție, iar ca temă: Cultele și cultura: rădăcinile transcendente ale civilizației umane. Acest eveniment științific și teologic deosebit de important s-a desfășurat În cadrul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, având ca participanți cunoscuți cercetători, teologi și universitari atât din SUA, cât și din România. La deschiderea lucrărilor a participat Înalt Preasfinția Sa dr. Nicolae Condrea, arhiepiscopul ortodox român pentru SUA și Canada, care a binecuvântat lucrările și pe participanți și a subliniat importanța pe care
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
este extrem de incitantă prin unghiurile de analiză pe care le propune, ca și prin interpretările pe care le dă unor noțiuni și concepte. Și prin acest text, părintele Theodor Damian se dovedește a fi unul dintre cei mai de seamă teologi și cărturari ortodocși români de pretutindeni din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, posesor al unei solide culturi, capabil să perceapă și să explice cele mai recente și mai complexe fenomene apărute În gândirea teologică contemporană. Tânărul universitar bucureștean George R. LĂZĂROIU, tot
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
cuvintele Bibliei, credința în Hristos și subtilitățile filozofiei platonice. Rezultatul va fi o operă la care posteritatea creștină se va raporta ca la un monument de sclipire impresionantă și deopotrivă ambiguă, dovadă că Augustin este studiat în aceeași măsură de teologi și de filozofi. Și mai este un amănunt demn de a fi pomenit în cazul lui Augustin. Dacă hotărîrea de a se creștina a fost luată fulgerător, ea a căzut pe un teren sufletesc pregătit de o prealabilă convertire. Nici o
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
dar și a unei extraordinare parabole spirituale descrise de traducătorul în limba română a Sfinților Părinți, o istorie a României postbelice, cu vremurile sale vitrege și diriguitori atei care n-au pregetat să întemnițeze pe unul din cei mai mari teologi ai Răsăritului European, Dumitru Stăniloae, pe preotul Andrei Scrima, pe poetul Sandu Tudor, hirotonit sub numele de preotul Agaton, precum și pe marele poet și prozator Vasile Voiculescu, ca să pomenim doar patru deținuți din lotul Rugului Aprins, al căror proces este
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]