148 matches
-
din anul de grație 2013, așa cum afirmă Melania Cuc. Volumul de sonete Fiind - 365 + 1 Icosonete, semnat de Theodor Răpan este special, și prin faptul că un sonet trebuie să aibă neapărat 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Articolul de la domeniul Spiritualitate este scris pe fondul exagerării situației în care se află țara noastră. Neputința unora scoate ce-i mai rău din oameni: egoismul, invidia, duplicitatea, și alți monștri, care, mereu flămânzi, sunt în căutare de victime. Din
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
lirice cu formă fixă, încât și-a însușit cele mai importante reguli ale respectării canoanelor celor 14 versuri. El a optat, în imensa majoritate a sonetelor sale, pentru formula a două catrene având rimă îmbrățișată: abba// baab/, urmate de două terține (rimă liberă, variată: cdc// dcd ori: ccd// eed) - în forma sa clasică/ ,,regulată’’/ italienească, numită și petrarchistă. Spre finalul urieșescului album (lunile a XI-a și a XII-a), Theodor Răpan exersează și forma botezată de istoricii literari ca fiind
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Theodor Răpan exersează și forma botezată de istoricii literari ca fiind ,,neregulată’’/ englezească/ shakespeareană: trei catrene având rime alternative (diferite în fiecare catren) și un distih. Nu știm din ce motive nu și-a asumat și varianta sonetelor în care terținele preced catrenele, definite ca sonete inversate. Acestea au fost ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu (n. în 1937, comuna Mărașu, județul Brăila), care a publicat, la Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, în 2008
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu (n. în 1937, comuna Mărașu, județul Brăila), care a publicat, la Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, în 2008, volumul Imparele, structura sonetelor sale fiind una specifică: trei terține și un pentastih (3+3+3+5). Cu ușoare ecouri din poezia diafană a unor Ion Barbu, Leonid Dimov și Dan Botta, sonetistul brăilean (mulți ani redactor la celebrul hebdomadar Flacăra) nu se dă în lături de a introduce note
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
alege-le nababe,/ Catrenelor să le-ntărești finalul.’’ -, Theodor Răpan se încumetă a-i răspunde astfel: ,,Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.’’. În cele două terține din finalul artei sale poetice, Victor Eftimiu devine cvasi-sentențios: Să fie cald sonetul - dar veșmântu-i/ Să-l făurești din cea mai rece formă:/ Să-l reîncepi - de câte ori îl mântui...// Și-oricât ar fi de grea această normă,/ Și-oricât ar
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Să-l făurești din cea mai rece formă:/ Să-l reîncepi - de câte ori îl mântui...// Și-oricât ar fi de grea această normă,/ Și-oricât ar fi de greu deznodământu-i,/ Să nu se vadă munca ta enormă!’’. Iată acum care-s terținele corespondente din volumul lui Theodor Răpan: ,,Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n Lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...’’. Rimelor destul de
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
fost, Tu îmi arată/ Dansul de doi peste-ale mării spume!/ O, rogu-Te, mai naște-mă o dată// Și-abia apoi ridică-mă din hume!/ Din mila Ta, etern, nemăsurată,/ Dă-mi un sonet cum n-a mai fost pe lume!’’. Terținele din Sonetul CXXXII (care are în stânga gravura Eternita) continuă aceeași notă cu halouri din poeții olteni Macedonski, Arghezi, Sorescu: ,,Nu te uita că-s mic și nu am nume,/ Adâncul fă-l adânc, să-l pot atinge,/ Pe pajiștea din
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
lirică, sonetul este forma cea mai dificil de realizat - dificultatea constând în forma fixă și obligatorie pe care genul o impune. Această formă constă în faptul că sonetul trebuie să aibă (obligatoriu) 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Și, ca aritmetica acestui gen literar să se exprime cu toată forța ei serială, fiecare vers trebuie să se afirme în dimensiunea a 11 silabe. E de remarcat că nu toate limbile au capacitatea de a acoperi versul sonetului cu
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
poate comunica în cele 16-17 silabe care compun cele trei versuri ale poeziei, așa cum sunt procesate de poeta? Cel mai adesea sugerează ceva, o idee, o stare, o dispoziție - ceea ce este suficient pentru asigurarea menirii unei poezii. Iată una din terținele, din care s-a extras și titlul volumului și a cărei rotunditate este perfectă. Cine e Doamne, Altul decât Tine Străjer peste suflete? Mai este nevoie de vreo urmare? Într-o formă extrem de simplă și de concentrată poeta își exprimă
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Despre_cezarina_adamescu_micro_recenzi_cezarina_adamescu_1343191283.html [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pocăința Te roagă, Părinte Mihai, pentru mine: pe lângă păcatele multe și grele credeam că-nalț Cerul cu Lună și Stele cu două catrene și două terține, construcții celebre, bizare castele - senin paralele cântării divine - imagini fictive, idei sibiline, și poante naive în dansuri de iele. încerc pocăința precum Sfântul Petre - greșit-am, prea bine, oricine greșește spășit, păcătosul te roagă fierbinte în ființa-mi firavă să
POCĂINŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pocainta.html [Corola-blog/BlogPost/355668_a_356997]
-
formă fixă de creație, o structură destul de inflexibilă, din care, în mod paradoxal, își extrage suplețea și farmecul, adjudecându-și titlul de rege al poeziei. Sonetul este un poem alctuit din 14 versuri endecasilabice, organizate în două catrene și două terține, închipuind o fantastică nuntă între pătrat și triunghi. În volumul Motive și structuri poetice, Editura Facla, 1980, Felicia Giurgiu publică un eseu intitulat Sonetul - între Procust și Orfeu, un titlu cum nu se poate mai potrivit pentru o specie literară
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
abba/ ccd/ ccd); englez sau shakespearian (abab/ cdcd/ efef/ gg). Cu privire la sonetul românesc, W. Mӧnch constată preferința în octet pentru schema abba/ baab, pe care o consideră o particularitate impusă de Eminescu și respectată de cei mai redutabili sonetiști. În ceea ce privește terținele, doar aici se acordă autorului libertatea de a folosi alte două rime, după o schemă pe care o dorește. Așadar, într-un sonet perfect, din punct de vedere al formei, numărul rimelor nu poate fi nici mai mic nici mai
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
numărul totalității și al echilibrului cosmic. 10, simbol al perfecțiunii, al totalității, este numărul desăvârșit care se află la baza întregii creații universale. La o privire atentă, vom găsi toate aceste numere cu virtuți mistice în structura sonetului. Cele două terține sunt evidente pentru oricine. În afară de cele spuse mai sus, numărul 3 are o semnificație protectoare și face trimitere directă la iubirea spiritualizată, la înălțarea prin iubire, ceea ce reprezintă, de fapt, tema predilectă a sonetului. Prin adunarea celor două terține, obținem
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
două terține sunt evidente pentru oricine. În afară de cele spuse mai sus, numărul 3 are o semnificație protectoare și face trimitere directă la iubirea spiritualizată, la înălțarea prin iubire, ceea ce reprezintă, de fapt, tema predilectă a sonetului. Prin adunarea celor două terține, obținem numărul 6, care reprezintă concurența dintre bine și rău, altfel spus, antiteza, știut fiind că ultimul vers al sonetului trebuie să le contrazică pe toate celelalte 13. Deci 1 contra 13. 13 este, aproape în toate filosofiile și credințele
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
fie egal cu 13 și să reprezinte o balanță în echilibru perfect. Numărul 4 îl găsim în primele două catrene, iar prin adunarea lor obținem cifra 8, ale cărei semnificații le-am arătat mai sus. Mai departe, observăm că o terțină și un catren formează cifra 7, numărul perfecțiunii cosmice. De două ori 7 înseamnă 14, care este format din 1+4=5, sub protecția căruia înflorește iubirea, acesta fiind submultiplul numărului perfect 10 și include toate semnificațiile lui. De asemenea
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
cele pare și apoi o inversare a acestora, ceea ce înseamnă că aici, ca în întregul Univers, forțele antagonice mai întâi se opun, apoi se întrepătrund, armonizându-se, după care ciclul se repetă. Armonia din catrene este tulburată de rimele din terține, care nu mai cunosc aceeași asociere, pentru ca în finalul sonetului, ultimul vers (unu) să unifice contrariile, punându-le din nou în acord. Este același proces dialectic care stă la baza dezvoltării materiei, fenomenelor naturii și societății. Observând toate acestea, putem
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
emblemă a înțelepciunii. În cabalism reprezintă inspirația. Ne mai putem îndoi atunci că structura sonetului se bazează pe simbolistica cifrelor amintite? Ne mai putem permite să scriem sonete fără rimă, să folosim versuri de 8-16 silabe, să renunțăm la o terțină în favoarea unui distih ori să repetăm un cuvânt de mai multe ori în același sonet? Cine se dorește inovator pe tărâmul sonetului are porți larg deschise și spațiu infinit de manifestare în domeniul conținutului și nicidecum al formei. Putem face
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
publicații editate pe hârtie sau online. Impresionat de frumusețea versurilor sale, maestru Radu Cârneci a inclus-o în Antologia Sonetului Românesc, Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009, volumul 3, cu un sonet foarte reușit, din care reproduc doar terținele: „Aduceți un fluier sau dați-mi un pai,⁄ Ce chef am de-un cântec de dor și de drag!⁄ Să zboare ca vântul acolo, pe-un plai,⁄⁄ Să simt cum tresaltă țărâna din prag,⁄ Să-mi stâmpăr un foc ce
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_lansarea_cartii_de_teatru_miniona_de_ioana_stuparu_recenzie_de_florica_gh_ceapoiu_.html [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
în timp ce vizualizează, cu ochii minții, tabloul iubirii cu inocența și uimirea specifice sentimentului. Marian Malciu a ales, aici, să folosească tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la pastel, descoperim o reușită comparație a celor doi protagoniști, el cu un fulg de nea : "Eu - fulg de nea, firav
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
ce gânduri vin, ne copleșesc/ Și-n nopți târzii visăm, sub cerul sclipitor,/ Să ne-nsoțim în joc și-n trai pe viitor,” dar care sunt menite să aducă fericirea: „Și-n ochii tăi, în trup, să mă înzăpezesc.” În prima terțină poetul inițializează un dialog între cei doi îndrăgostiți, decodând sentimente și emoții, dezvăluind un Eros cald, calm, dar și realist prin exprimarea dorinței: „- O, da, doresc iubirea ta să-mpărtășesc,” în raport cu, în același timp, manifestarea îngrijorării iubitei și teama acesteia
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
da, doresc iubirea ta să-mpărtășesc,” în raport cu, în același timp, manifestarea îngrijorării iubitei și teama acesteia, întărită prin utilizarea conjuncției „dar”: „Dar te topești în clipa-n care mă iubești/ Și-ai să regreți că viața ta îmi dăruiești...” Ultima terțină conturează semnificația titlului. Prin metamorfozarea fulgului, transformat într-un strop de apă sub flacăra iubirii, poetul își asigură iubita că, doar ea, prin sentimentul de dragoste transmis, al iubirii ce o revarsă asupra lui, îi poate crea o nouă dinamică
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
știe, este de origine italiană însemnând „cântec scurt”. Între obligațiile sale formale statuate în secolele al XIII-lea și al XIV-lea figurează ca centrală aceea a numărului de 14 versuri. În variantă franceză, sonetul are 2 catrene și 2 terține, în ultima terțină realizându-se o generalizare reflexivă. În cea italiană (Dante, Petrarca), el are 3 catrene și un distih sentențios, apoftegmatic. Alături de aceste variante regulate, istoria formei a reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La noi, sonete valoroase
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
origine italiană însemnând „cântec scurt”. Între obligațiile sale formale statuate în secolele al XIII-lea și al XIV-lea figurează ca centrală aceea a numărului de 14 versuri. În variantă franceză, sonetul are 2 catrene și 2 terține, în ultima terțină realizându-se o generalizare reflexivă. În cea italiană (Dante, Petrarca), el are 3 catrene și un distih sentențios, apoftegmatic. Alături de aceste variante regulate, istoria formei a reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La noi, sonete valoroase au scris M.
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
ce va apăsa discursul liric. b) Sub aspectul ambiguității, două răni au „Sonetele” lui Aurelian Zisu. Întâi este vorba de o rană formală, provenind dintr-o libertate în plus față de însăși libertatea adusă de forma fixă: libertate față de catrene și terține, o libertate față de sentenționizate și o alta față de măsura și ritmul versului. A doua rană o reprezintă deschiderea din titlu a unei izotopii tematice a rănii ce va lumina revelator mesajul volumului. c) Palierul pe care se face vizibilă suveranitatea
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]