148 matches
-
catchy: ,am citit de atunci prea multe cărți, m-au emoționat nenumărate figuri, întîmplări și cuvinte, dar cele mai multe s-au șters fără urmă, ca pașii de pe țărmul mării, spălați de valuri, ca să-mi amintesc pînă în ceasul din urmă această terțină fără noimă, menită să-i aducă norocosului cîrciumar clientelă". Constantin C. Giurescu, vorbind despre anii de școală, o joacă împănată cu jocuri. În fine, ca să pun un capăt selecției mele din șirul lui Gheorghe Parusi, Henri Stahl, împătimitul de mahalale
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
plăcere. Iată pentru început Orașul iluziilor: "Printre clădiri în ruină,/ resemnate,/ câini vagabonzi,/ copii în zdrențe / delincvenți suprarealiști/ trăiesc zodii bizare;/ fantomatici,/ bântuie iluziile./ lepră timpului, opresiva,/ malaxează urbea,/ clipă. În continuare, sensibil, un poem filiform, neintitulat, dispunând de 13 terține: "marele ceas/ pietre reci/ nici o rază// speranța/ cuibărita în ochi/ tremura// îmi dăruiai/ culori răvășite/ lacrima// m-a-nselat soarele/ o linie rece/ trecerea ta// spiritul gloriei/ ponderea absolutului/ tăcere// cenușă inserării/ pierzandu-te/ în suflet te adun// deodată/ aud timpul/ în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
și Rașelica nu este pur și simplu etnică; citind sonetul descoperim alte surprinzătoare afinități: "majesté native" pare să facă ecou la acea "trufie fără margini a stirpei alese" pe care personajul matein a moștenit-o de la străbunele ei, iar în terțina finală se definește calitatea privirii femeii "juive": "Si, quelque soir, d’un pleur obtenu sans effort / Tu pouvais seulement ô reine des cruelles / Obscurcir la splendeur de ta froide prunelle", care este aceeași "flacără rece" pe care naratorul o surprinde
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
mentelor acesteia, sunt cu atât de laudă beneficiile estetice ale poeziilor, ale ținutei lirice, dar și narative. Versurile jubilează mai mereu ideatic, indiferent în ce formă se prezintă în pragul comunicării. Adică, se găsesc versuri libere, albe, clasice - distihuri, catrene, terține. Aș zice că medicul, de-a lungul timpului, în tăcere, a reușit să asimileze și tehnica ...facerii poemului. Este greu de apreciat care dintre formele de comunicare l-ar reprezenta mai bine. Poetul nu ține să se impună în mod
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
scrisă în limba română, așa cum nu gust nici fotbalul feminin sau creditele universitare în România. Am susținut întotdeauna că oricine vrea să scrie în maniera haiku sau renga e liber să o facă, atâta timp cât se limitează la a scrie în terține, respectiv în alternanta de secvențe de două și trei versuri. Cand însă are pretenția că ceea ce face el este "lirica nipona" și, mai mult, stă împietrit ore întregi numărând la silabe și potrivind cuvintele pentru ca totul să fie conform cu teoriile
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
au intrat în contact și cu alte forme de poezie nipona, precum tanka sau renga și și-au pus condeiele la încercare și în aceste specii. Cu toate astea, nicăieri în lume, haiku-ul nu mai este altceva decât o terțina, care poate să respecte formă de poezie cu forma fixă și să se plieze pe structura 5-7-5, dar poate, la fel de bine, nici să n-o bage în seamă. Poetul alege, ca o probă a măiestriei sale, să scrie în terține
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
terțina, care poate să respecte formă de poezie cu forma fixă și să se plieze pe structura 5-7-5, dar poate, la fel de bine, nici să n-o bage în seamă. Poetul alege, ca o probă a măiestriei sale, să scrie în terține datorită dificultății pe care o presupune exprimarea unui gând în doar trei versuri, dar și datorită extraordinarei lapidarități a speciei. Haiku-ul răspunde cel mai bine cerințelor societății moderne: pragmatism și rapiditate. Cu atat mai dificil pentru un poet să
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
speriați de perspectivă continuării pe linia pe care pornise Șerban Codrin, se străduiesc să treacă rapid - "fotografia tatei/ mai vibrează pe cruce", ca ultim semn al dezechilibrului de adineaori. Spuneam că inclusiv Șerban Codrin pare că s-a temut de terțina lui precedentă pentru că în următoarea, magistrală, scrie: "munții din luna/ cu nimic nu tulbură/ crizantemele". Poemul, în esență unul de dragoste, continuă cu evocarea unei întâlniri amoroase, dar nu lipsesc versurile de profundă meditație existențiala: o terțina tulburătoare a lui
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
a temut de terțina lui precedentă pentru că în următoarea, magistrală, scrie: "munții din luna/ cu nimic nu tulbură/ crizantemele". Poemul, în esență unul de dragoste, continuă cu evocarea unei întâlniri amoroase, dar nu lipsesc versurile de profundă meditație existențiala: o terțina tulburătoare a lui Constantin Severin, de data asta, spune, ceva mai la vale - "păsări inversând/ minutarul din turnul/ astrologilor", completată de Șerban Codrin cu "din clipă despărțirii/ a trecut un mileniu", iar, catre final, un alt distih al lui Codrin
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
este opțiunea lor (care este și a lui Mircea Martin...) pentru singura critică. Nu, desigur, pentru confiscarea punctului de vedere, ci pentru un anume fel de "imprimare", în notele cît de ocazionale, a "nervurilor" marelui proiect. Așa cum sonetul, cu o terțină lăsată drept "concluzie" ori, poate, sentință e mult mai curînd măiestrie prin limitare decît talent întîmplător, scrierile lor fac proba unei "construcții" riguroase dar, totuși (sau tocmai de aceea...) fermecătoare. Odată netezite idiosincraziile, acutele, judecata critică pare un soi de
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
în limba română; de patru ori mai putine șunt în engleză, cîteva, hibride, iar una în așa-zisa limba spargă, ingenioasa-i jonglerie fonetica, inspirată, poate, de capriciile muzicale. Fiecare text juxtapune originalul și versiunea italiană. Nu întîmplător, după ce în terțina „Limbaj”/„Language” poeta se identifică cu un șuierat bilingv// just a bilingual hissing, în final își plasează declarația de fidelitate: Chiar de voi fi îngropată/ într-o străină țărână/ tot învia-voi odată/ în limba română. În muzicală italiană, catrenul
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
o dispunere metrica diferită de a originalului: Să nu ne mai gandim./ Maine vom afla din ziare ce s-a intamplat cu adevarat. // Non pensiamoci più. / Coș’è în realtà accaduto lo sapremo domani dai giornali. („Post meridiem”). În „Metamorphosis” terțina devine catren: How long it is since/ deer antlers grew on my forehead/ and, on my behind, a salamander’s tail? // Quanto tempo è passato/ da quando mi cresceva sulla fronte/ îl palco delle corna e, sul didietro,/ una coda
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
din anul de grație 2013, așa cum afirmă Melania Cuc. Volumul de sonete Fiind - 365 + 1 Icosonete, semnat de Theodor Răpan este special, și prin faptul că un sonet trebuie să aibă neapărat 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Articolul de la domeniul Spiritualitate este scris pe fondul exagerării situației în care se află țara noastră. Neputința unora scoate ce-i mai rău din oameni: egoismul, invidia, duplicitatea, și alți monștri, care, mereu flămânzi, sunt în căutare de victime. Din
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
mult mai senzual!) Ťumbra inimii mele peste sânul tăuť! Poemele mai sus citate au fost comentate în scris de Gheorghe Grigurcu, Ștefania Mincu și alți critici. În "Câmpia", eu însumi mi-am oferit o cu totul altă lectură posibilă a terținei finale. Gândul meu inițial fusese aproape meschin: oare navigatorul cosmic nu va privi oare, din racheta lui, cu somnolență, spațiul monoton? Nu știam ce puneam pe hârtie. Prin simpla eliminare a sintagmei Ťdin rachetăť, poemul deschide sufletului viziunea nemăsuratelor câmpii
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
procesualității trifazice a muzicii face ca moartea să fie mereu întrecută. Fiecare sunet, fiecare clipă poartă acel impuls suitor care străbate prin moarte către o mai înaltă treaptă de ființare. Și astfel, purificați prin cânt, ne menținem pe orbita eternității. Terțina finală a sonetului rezumă ideea poetică a veșniciei umane: suiș sincopat, energizat de chemarea către inexprimabil; clipa ta, care este număr, fărâmă, adaug-o "totalității inefabile" a naturii, pentru a ne pierde, a ne absorbi în Unul universal, idee hindusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
zeci de personaje pe care le-a considerat destinate flăcărilor gheenei și ce nemăsurată bucurie să ajungă până în paradis alături de Beatrice! Templul Taj Mahal dedicat de Șah Jahan soției sale Muntaz Mahal, poate fi considerat replică în piatră a maiestuoaselor terține dedicate iubitei sale de autorul Divinei Comedii. Și iată orgoliul disprețuitor al lui Baudelaire adresându-se Parisului: "Tu m'a donné ta boue/ Et j'en ai fait de l'or" "Tu mi-ai dat noroiul tău,/ Iar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a fost scrisă la Florența și la acea dată. Era necesar ca 1200 de ani de creștinism pasionat, efervescent, uneori confuz, să-și afle la un moment dat întruchiparea poetică de mare artă și elevație. Și a aflat-o în terținele (sacra Treime) lui Dante, în citadela italiană a celei mai înalte culturi în acea vreme, cu genii unice Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael, Petrarca, Marsillio Ficino etc. o operă în care se îmbină Paradisul cu iubirea pentru o femeie Beatrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
internă, coerența să fie perfectă precum a unui cerc. Iar prozodia, asemenea pătratului din geometrie, trebuie să rezolva la modul ideal armonia care face perceptibilă ideea poetică: figuri de stil, ritm, măsură, rimă. Amintim de asemenea formele prozodice fixe: sonetul, terțina, rondelul, glossa, catrenul, robaiyatul persan, gazelul, monorima, pentagrama. Și acum apare paradoxul: în condițiile în care cele două componente gândul orfic și structura prozodică conlucrează armonios, poemul dobândește capacitatea de dezvolta o a treia componentă care depășește perfecțiunea și armonizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
17 silabe dispuse în 3 versuri. Ion Untaru (absolvent al Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Științe Economice București) este unul dintre acești entuziaști. Are o anumită sensibilitate, dar rareori reușește să și-o exprime (de exemplu, în următoarea terțină: „Tata/ lângă stâlpul casei -/ amândoi sculptați de vreme“). În general însă, haiku-urile sale conțin constatări banale - de genul iarba este verde - în legătură cu lumea din jur: „Cireș greu de rod / bătându-mi în geam - / el și-a atins menirea.“ „Turnul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
înlesnește însușirea la un nivel superior a ambelor limbi. Metoda comparativă la nivel lexical, morfologic și sintactic este cheia marilor succese în plan lingvistic la scris, vorbit, citit, potrivit unor cerințe maximale. Bine-bine, dar ceea ce scriai era sub forma unor terține și catrene. Nu întotdeauna, că am lucrat și pe texte de proză, nu numai pe poezie. Da, dar eu am văzut, așa, numai cât am tras cu coada ochiului că aveai numai texte germane, nu și românești... I-adevărat... Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
față și-n spinare câte-o gâlcă deloc mică? Gheboșică. Versurile acestea circulau pasămite anonim, dar toată lumea știa perfect cine le compunea cu cea mai rea intenție din lume. Bineînțeles, atacații ripostau la rândul lor, așa că ploua cu sonete și terține; Încântat, don Francisco, la largul lui, Își citea producțiile În locurile de clacă, ascuțindu-și pana și muind-o În cea mai caustică fiere cu care era Înzestrat din plin. Și dacă nu era vorba de Góngora și nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
șovăitor, Iar influențe nu s-au prins de mine. Deși Amor belșug mi-a fost să-ncline, n-am vrut să mă ocup de el adeseori. La fel, cu lăcrămații n-am dat zor Chiar prinse-n patru versuri sau terține. Acum însă, înfumuratul pedepsit e, De parcă-l mână torțe-șerpi, Erinii, Din deal în vale, din uscat spre mare. Aud cum genii hohotesc, cumplite, Dar mă despart de cugetul luminii Jar de sonete, de amor ardoare. Cântec coptic Mergi! Și-n
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
doua naturi, conferențiarul întrerupîndu-și experimentele de laborator spre ne întreba dacă Antioh Cantemir fusese nepotul sau unchiul lui Dimitrie Cantemir, dacă Dante trăise înaintea lui Petrarca sau invers, dacă știm etimologia oximoronului sau a calamburului, și dacă, în limba română, terținele sunt de preferat prozodic catrenelor. Mai mult, Zeletin aplica fără șovăire metoda pedagogică a stupefierii studenților, punîndu-i în situații neașteptate spre a le trezi, prin întîlnirea cu insolitul, reacția de gîndire. De pildă, întindea mîna spre perete și întreba: „Ce
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
Dante Aligheri, poetul fiind silit să plece în exil în momentul în care tabăra ghibelinilor, din care făcea parte, va fi învinsă, urmarea fiind că autorul Divinei Comedii se va răzbuna în versuri pe rivalul său, înfierîndu-l într-una din terținele Paradisului, și adeverind astfel opinia că vrajba politică, oricît de prozaică ar fi, poate fi ferment de elevată tresărire poetică: „Dar n-o fi d'Aquasparta, nici Casale/ din cari-ai legii-atari ies delegații/ că unii o strîng iar alții
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
în acest caz „mirovoi” nu vine de la mir = pace, ci de la „mir” cu sensul de „lume”. Titlul unui poem, ce s-ar traduce „Cântecel de victorie”, A. O. îl abate de la matrice, spre a-i spune: „Un cântec al victoriei”. Terțina din finalul acestui text spune despre argila arsă în negrul cuptor, care nu se știe de ce în românește este, direct... ceramică: „Ceramică frumoasă să o arzi în cuptor,/ Ceramică frumoasă roșie”. Să ne înțelegem: în cuptor sunt arse vase din
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]