24 matches
-
în fața ta, Nemurire, ca un animal de pradă. Nu-mi este frică!” Șarpele și porumbelul sunt simbolurile fundamentale ale Pământului și ale Cerului. Purtătorii lumii sunt, uneori, elefanți, tauri, țestoase, crocodili, dar toate acestea nu sunt decât substitute sau întregiri teriomorfe ale lui Kundalini, în funcția sa dintâi. El este spiritul tuturor apelor, de sub pământ, de pe fața pământului sau de deasupra. Sub atracția cerului, se poate înălța, ca în episodul șarpelui de aramă ridicat de Moise în pustiu. Așa a dobândit
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
în fața ta, nemurire; ca un animal de pradă. Nu-mi este frică!” Șarpele și porumbelul sunt simbolurile fundamentale ale pământului și ale cerului. Purtătorii lumii sunt, uneori, elefanți, tauri, țestoase, crocodili, dar toate acestea nu sunt decât substitute sau întregiri teriomorfe ale lui Kundalini, în funcția sa dintâi. El este spiritul tuturor apelor, de sub pământ, de pe fața pământului sau de deasupra. Sub atracția cerului, se poate înălța, ca în episodul șarpelui de aramă ridicat de Moise în pustiu. Așa a dobândit
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
care este Dumnezeul Vechiului Testament. Demiurgul nu-și cunoaște originea și nu are cunoștință de existența Pleromei, fiind, de aceea, arogant și mîndru de unicitatea sa; el dă ființă altui set de ipostaze, de data aceasta cosmice: Hebdomada CÎrmuitorilor planetari teriomorfi, numiți și Arhonți (cel mai adesea chiar el Însuși este unul dintre aceștia, identificat cu planeta Saturn). Caracteristica valentinismului occidental față de sistemul denumit - nejustificat - sethian o constituie faptul că Demiurgul nu-i cu totul rău, iar rolul activ pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
aparținând unor registre-sursă inventariate minuțios de Ruxandra Cesereanu, și anume: infracțional (canalii, lichele, bandiți, găinari, profitori, samsari, pezevenghi, impostori etc.)., de tip bestiariu, aici zoomorfismul este privilegiat și extrem de variat, de la animalitatea domestică sau cea sălbatică, până la creaturi hidoase, insectar, teriomorfe (șerpi, năpârci, reptile), rozătoare, de asemenea, registrul septic care plasticizează imundul, pestilențialul, infecția, putridul, descompunerea sau cel al sexualității pervertite, în care libidinoșenia, devirilizarea, menopauza intelectuală etc. sunt tot atâtea denunțări ale umanității compromise 187, iar pe de altă parte
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
puternic precum Ahile, iar Mandrake era șiret, itinerant și fidel precum Ulise). Puterile supraumane ale celor mai mulți eroi îi apropie însă de creaturile supranaturale ale mitologiilor și religiilor antice. Unii sunt plasați la intersecția unor domenii separate, între regnuri, precum zeii teriomorfi (cu caracteristici animale), provenind mai ales din mitologia egipteană: Batman, Hawkman, Wasp, Spiderman, iar alții sunt personificări ale proprietăților elementelor, precum Aquaman, Iron Man, Plastic Man, Flash, Atom sau Cei Patru Fantastici (dintre care The Thing amintește de forța telurică
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
măsuri făceau parte dintr‑un foarte ambițios proiect de elenizare forțată a Iudeii, căruia populația i se opunea cu îndârjire, în ciuda existenței unui număr important de „colaboraționiști”. Capitolul 7 redă această situație de criză sub forma unei înlănțuiri de simboluri teriomorfe corelate, într‑o oarecare măsură, cu simbolul statuii prezent în capitolul 2. Prezentăm mai departe, pornind de asemenea de la versiunea lui Theodotion, textul în cauză: 2Eu, Daniel, am văzut în vedenia mea din timpul nopții și iată patru vânturi ale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
2: Babilonia la sud, Imperiul Med la nord, Persia la est și Imperiul Macedonean la vest. Simbolismul animalelor asociate acestor imperii a suscitat dintotdeauna interesul bibliștilor și al exegeților. Care sunt sursele capitolului 7? Care este adevărata semnificație a figurilor teriomorfe? Iată întrebările la care aceștia au încercat să răspundă. În privința celei dintâi, au existat întotdeauna trei direcții în care a fost căutat modelul capitolului 7: mitologică, plastică și astrologică. Ultima pare a fi cea mai corectă, cu toate că nici celelalte două
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cartea lui Daniel, capitolul 7, simbolizează, conform interpretării de la sfârșitului viziunii, imperiile sub stăpânirea cărora s‑a aflat veacuri de‑a rândul poporul lui Israel. În Apocalipsa 13 portretul primei fiare a rezultat din contopirea trăsăturilor tuturor celor patru figuri teriomorfe descrise în Cartea lui Daniel, capitolul 7. Avem de‑a face, după cum am spus, cu un uriaș monstru dotat cu zece coarne și șapte capete, purtând pe fiecare corn o diademă și pe fiecare cap, câte o blasfemie. Chipul său
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
stânga, cu himerele sale utopice și promisiunile de egalitarism și libertinism pedagogic. 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale”tc " 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale”" Adesea gândirea postmodernă se comportă ca o mișcare noetică teriomorfă care capturează și îngurgitează rapid monștri culturali mai mici aflați în preajma sa. În anii ’90, pedagogia critică americană și-a abandonat obsesiile politice aderând la mișcarea postmodernistă. Această metamorfoză a fost inaugurată în 1989 de către Peter McLaren și Rhonda Hammer
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lui J. Haeckel, "Ja'ger u. Jagdritten", Keligion în Geschichte und Gegenwart (ediția a 3-a), III, (1959), col. 511-513. De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis atestate în religiile triburilor de vânători, distingem însoțitorii sau "spiritele păzitoare" teriomorfe divinitățile de tip Ființa Supremă-Stăpânul Animalelor, proteguind atât vânatul cât și pe vânători spiritele junglei și spiritele diferitelor specii de animale. În plus, un anumit număr de comportamente religioase sunt specifice civilizațiilor de vânători: omorârea animalului constituie un ritual, implicând
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
rupestră a Spaniei orientale oferă istoricului religiilor un material considerabil. Pictura rupestră naturalistă a paleoliticului superior s-a transformat, în "Levantul spaniol", într-o artă geometrică rigidă și formalistă. Pereții stâncoși din Sierra Morena sunt acoperiți de figuri antropomorfe și teriomorfe (mai ales de cerbi și mufloni) reduse la câteva linii și cu diferite semne (panglici șerpuitoare, cercuri, puncte, sori). Hugo Obermaier a arătat că aceste figuri antropomorfe se aseamănă desenelor specifice galeților pictați din Azilian 5. Întrucât această civilizație derivă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
față de populațiile sedentare pe care le atacau asemeni carnasierelor care vânează, sugrumă și devoră erbivorele stepei sau vitele țăranilor. Numeroase triburi indo-europene și turco-mongole aveau ca eponimi animale de pradă (în special lupul) și se considerau urmașii unui strămoș mitic teriomorf. Inițierile militare ale indo-europenilor comportau o transformare ritualică în lup: războinicul exemplar își însușea comportamentul unui carnasier. Pe de altă parte, urmărirea și doborârea unei sălbăticiuni devine modelul mitic al cuceririi unui teritoriu (Landnâmă) și al întemeierii unui stat16. La
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cât și de acelea ale Europei Centrale și Septentrionale, între ~ 6500 și ~ 5300 a avut loc un puternic avânt cultural în Peninsula Balcanică și în Anatolia centrală. Un mare număr de obiecte (sigilii cu ideograme, figuri umane și animale, vase teriomorfe, imagini de măști divine) indică activități rituale. Către mijlocul mileniului al Vl-lea, se înmulțesc satele apărate de șanțuri sau ziduri și putând să cuprindă până la l 000 de locuitori 45. Un mare număr de altare și sanctuare și diverse obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
-l sărute, l-a șî înghițât. Atunci, bătrânu șî șarpele, când a șuierat o dată, i-a dat bătrânu o palmă după ceafă la mă-sa șî l-a făcut mai mândru șî mai frumos pă cioban”(Valea Mănăstirii - Argeș). Ipostaza teriomorfă a monstrului înghițitor conține și simbolistica strămoșilor care asistă la inițierea neofitului și de aici rezultă funcția de călăuză psihopompă a șarpelui. „A intrat în gură. ’Ce: - Stai acolo pă măsălele mele, ’ice, fără teamă, că n-am nimic, ’ice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ape curgătoare. Șî l-a lăsat în niște răspîntii” (VoiaDâmbovița). Răscrucea reprezintă punctul nodal la nivel ontologic, aici se pun în balanță abilitățile eroice, provocate de hierofanii. Revenirea din sacru provoacă o evaluare a reușitei în spațiul răspântiei, aici fiara teriomorfă infirmă faptul că zâna adusă de fecior ar fi ursita lui și îl trimite, printr-o înghițire simbolică, înapoi în sacru: „Șî l-a luat în dinț’ șî l-a azvârlit în nouri verz’ și când a picat jos, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cunună pe tineri. Întruparea în ipostaza umană regală întoarce traseul transformării și lasă să se întrevadă originea nobilă, parentală, a bidiviului cu puteri psihopompe, atestate în formă artistică de secole: „În Europa medievală, sufletele defuncților se metamorfozează în cai”. Calul teriomorf primește în plus o funcție justițiară, de anihilare a răului social și restabilire a ordinii. Femeia rea este adeseori ucisă de un cal sau doi, „ce nu văzusă lumina zâlei” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Interdicția luminii nu mai are aici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
multă ai avut/s-arunci năvoade în noianul veșniciei./ Pescuit-ai frământări din ape fără fund? [s.n.]” se-ntreabă Zeul. în Cruciada copiilor, apa stătută, „fierea bălților”, zemuirea primordială, bântuită de taine și mituri, germinează puii de balaur. Balaurul, arhetip teriomorf fundamental (Gilbert Durand ), tutelează aici, paradoxal, lipsa oricărei soluții: „Se poate spune că orice miraculos teratologic e un miraculos totalizant și că această totalizare simbolizează întotdeauna puterea fastă și nefastă a devenirii.” (Durand, op. cit., p.389). Ori, în Cruciada copiilor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
-și refacă propria ordine interioară și echilibrul psihic pierdut. Numai răpunând „demonul” spaimei care i s-a încuibat în suflet, zeul/ eroul va fi în măsură să răpună demonul (cel „în carne și oase”) care i-a provocat spaima. Demonul teriomorf provoacă groaza, dar, în fond, el este un produs, o personificare a spaimei care bântuie dintotdeauna incon- știentul individual și colectiv. Monstruosul (diformul, bioilogicul), agresivitatea bestială, demonismul sunt imagini arhetipale esențiale care produc și sunt produse la rândul lor de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un model „de supraviețuire” sub teroarea istoriei. Ieșirea din istorie prin intermediul viziunii este singurul remediu psihologic împotriva disperării. Deși există o interpolare creștină destul de amplă, în capitolul IV, avem de-a face cu o scriere iudaică. Câteva motive esențiale (oamenii teriomorfi, din primele două ceruri, pasărea Phoenix și călătoria Soarelui, din al treilea cer, demonul-șarpe identificat cu Hadesul) trimit la imaginarul egiptean. „Există bune indicii în favoarea unei origini egiptene a operei. ș...ț Mediul în care s-a creat Apocalipsa lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
umbră a obiectului", "un obiect-fantomă" 13. Imaginea pe care Gilbert Durand o supune "regimului diurn", al antitezei, și "regimului nocturn", al eufemismelor, capătă existență proprie, transformându-se în "structură antropologică. Fie că este sceptru, spadă, cupă, roată, baston, cu puteri teriomorfe, acvamorfe sau nictomorfe, imaginea descrisă de Gilbert Durand este "încărcată" universal "cu un al doilea sens", sub pecetea "funcției imaginative", făcând posibilă existența unei realități identice și universale a imaginarului 14. Astfel, imaginația nu mai este "un produs al refulării
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Terra Genetrix). Prin darurile sale, pământul se înfățișează pozitiv. Aparținând Regimului Diurn. Pământul este, în același timp, și un spațiu infernal, un tărâm al suferinței și al morții, fiind simbolizat de o serie de elemente specifice Regimului Nocturn ființe fantastice teriomorfe (balauri, zmei, ciclopi, titani, strigoi etc.), prin metaforele morții și ale lumii de dincolo (infern, mormânt, subterană, labirint etc. ).142 Întoarcerea la pământ, pe Pământul Făgăduinței sau la pământul natal simbolizează renașterea dintr-un spațiu sacru.143 În mitologia românească
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de "claustrare inițiatică": ei trebuie să stea în vizuina lor, între 7 și 9 ani, și să se hrănească numai cu insectele și stropii de ploaie ce pătrund la ei. În simbolismul arhaic, balaurul este totem, strămoș mitic, angelic și teriomorf, în același timp, apotropeu al unor rituri de trecere. Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani, sub supravegherea unui solomonar, șarpele se transformă în zmeu, care dezlănțuie stihiile și evocă duhurile rele ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un alt univers decât cel profan, obișnuit. Constantin Bălăceanu-Stolnici, în Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, insistă și asupra unor personaje celebre, dar bizare, care ar popula planul astral la care au acces veritabilii magicieni. Este vorba de daimonii teriomorfi, antropomorfi și chiar fitomorfi. Interesant este faptul că ei nu sunt în exclusivitate răi, așa cum este tentat să creadă omul obișnuit. Există și daimoni buni, cei cu care colaborează deseori magicianul. Este adevărat că sunt aici și creaturi total malefice
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
doar pe datele culese din cultura materială, care, de altfel, sunt discontinue ca distribuție geografică și consistență. Primele mărturii despre cult, legate esențialmente de ciclul productiv și de vânătoare, și cele mai vechi reprezentări ale unor „ființe” divine, antropomorfe și teriomorfe, apar În neoliticul târziu: de la Çatal Hüyük - cca 6500-5500 Î.Hr. - Mellaart, 1970 -, până la limita sudică a câmpiei Konya, și de la Hacilar - cca 5400-4800 Î.Hr. - Mellaart, 1970 - până la lacul Burdur, provin statuete feminine de lut reprezentând nuduri („zeiță mamă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]