1,590 matches
-
stat al Uniunii. Povestea spune, dar sunt și povești adevărate, că acest stat ar fi putut să se numească Transilvania. Pe timpul președintelui Thomas Jefferson, acesta ar fi avut ideea să-l numească astfel, neavând nici o legătură cu România, ci cu terminația „sylvania” foarte populară la acea vreme și care ar fi însemnat pentru americani o regiune plăcută, împădurită. Acum, numele de alint al statului este „Bluegrass State” (Statul ierbii albastre), datorită prezenței „ierbii albastre” în multe din gazoanele sau pășunile statului
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide cu cele de masculin; atașarea lui -ka este opțională. Fără a fi substituit, este reîmprumutat din turcă, prin intermediul romanei, ca -ʒi
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
La adjective formele de feminin pot coincide cu cele de masculin; atașarea lui -ka este opțională. Fără a fi substituit, este reîmprumutat din turcă, prin intermediul romanei, ca -ʒìos/-aʒìos/ -(a)nʒìos cuvintele formate având terminațiile -os, -a, -oja, -es la m. sg., f. sg., m. pl., f. pl. N.. Derivatele cu ajutorul acestui sufix indică deprinderea, îndeletnicirea, meseria, ocupația, o trăsătură (negativă) de personalitate, un nărav, sugerând și un sens ironic sau peiorativ. dawùj
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
Nu știu cum mă va declara vreun organ de justiție, mai ales că, știți prea bine, toate organele au câte un viciu ori chiar mai multe, fie ele de angajare, de funcționare, de deliberare ori de fidelitate, ca să ieșim dintr-o comună terminație sâcâitoare! Personal, am scăpat de plata multor taxe pe viciu... Prima oară, am scăpat de taxa "viciului de singurătate". Destul de curând, pentru că nu-mi convenea să dau bani statului doar pentru vina de a fi celibatar... M-am însurat! Dar
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
îndoindu-se ușor din mijloc și privind-o seducător în ochi. Năucă, Mădălina nu se putu desprinde de bancă pentru mult timp. Nu știa ce să creadă. Speranța îi bătea nerăbdătoare în sânge, înfierbântându-i tâmplele. Teama privea însă din spatele terminațiilor nervoase, ciugulind metodic din încrederea care se lupta să iasă în întâmpinarea viselor sale. Un tramvai se opri în stație scrâșnind. Se ridică repede și sări pe scară chiar înainte de închiderea ușilor. Trebuia să vorbească cu Tanti Anisia, să o
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
energetic și saltul pulsului formei lui și deveni atent. Prinse exact momentul în care cele două forme se atinseră și scânteile se produseră în rețeaua lui. Se transferă rapid alunecând în solul pe care ajunseră să se proptească membrele cu terminații segmentate. Echilibrarea se instală imediat, cu toate că rețeaua continua să înregistreze apropiata descărcare energetică incomensurabilă. Tentația scrijeli adânc în câteva racorduri, dar Shri-Kr nu cedă. „Niciodată încă odată”. Căută o altă formă care să îl poziționeze avantajos față de forma pe care
REGULA DE BAZĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1474889182.html [Corola-blog/BlogPost/381549_a_382878]
-
-mi reproșează că nu știu românește, pentru o cratimă la s-a, mă revoltă neștiința lui în probleme tehnice. Gheața fumegând nu se „stinge” cu apă! Tot așa la un verb „de a doua” mă pot face înțeles și folosind terminații mai puțin academice! Nu m-am instituit drept vânător de greșeli. Dar această lucrare este rodul unor „perle” tehnice culese din noianul de știri mas-media, inclusiv „lumea credinței” Relația Natură - Divinitate este teoretic independentă de om care, în fapt, este
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
fără „să sune” doar „din coadă” ?! Dacă-i așa, înseamnă că nimic nu poate fi (pre)scris, Lăsând să curgă imaginația-mi năroadă ! Mi-e ciudă că nu pot concura, deloc, cu alții La numărul de versuri cu rime-n terminații ! Nu pot cădea nicicum în transa unui vis, De-aceea, crede, ce urmează.... nici n-am scris ! ..................................................................................... FĂRĂ TITLU... Tare greu mai scriu câte-o poezie ! E un chin ciudat, dar.. dulce fior ! Când răsare versul după câte-un nor
NU POT SCRIE LA... COMANDĂ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1441558109.html [Corola-blog/BlogPost/381889_a_383218]
-
roșii în facerea nopții” sau „Lebăda neagră cu cioc de noroc”; altele alertând asupra inserției semnificatului în semnificant - „Semne crescute în lemn”, „Femeia apostilă” sau „Omul crescut în lemn”; câteva respirând un aer de (bri)colaj - „Omul de paie cu terminații nervoase albastre”, „Oamenii cu capete de textile” sau „Femei de ziar ude și presate”; în fine, nu puține în registru oniric, de¬nunțat ca atare în „Vis psihedelic”, eventual ca „Primul coșmar al artistei”. Se adaugă, în aceste texte - inspirate
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1473254565.html [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
mai războinice. Ceea ce vedem noi astăzi e rezultatul situației când lucrurile s-au sedimentat că în geologie. Iată de ex. care e situația pluralului. Nimeni nu l-a pus în relație cu mulțimea razelor soarelui. De ex., lat. i e terminație pentru plural masculin pueri „copii” ce se aproprie de i „soare” în ket, nordul Siberiei, jap. hi „idem” . Desinența ae la feminin silvae seamănă cu hae „soare” coreean, iar a la neutru, verba, pare a fi legată de v ind.
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
116 compozitori prezenți în concurs, premiul I și gloria de laureat i-a revenit românului Iosif Ivanovici (numele lui a fost sârbizat după moda timpului de către biserica din Vârșet și mitropolia din Carlovitz așa după cum multe nume bănățene poartă frecvent terminația de "vici"ca numele de Popovici). A compus peste 350 de piese. Între compozițiile sale se înscriu valsuri, nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.. În România sufixul -(V)mă este prezent în dialectul ursarilor și ceaonarilor. Sufixul abstractizant tipic este -pe(n) (N. sg. -(V)pè(n), pl. -(V)pnàta / -(V)ma
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
jocuri, expoziție, cinematograf și magazine în suprafață de peste 10000m2. Apoi, pe înălțime, putem face patru popasuri, fiecare oferindu-ne câte ceva din minunățiile canadiene, din Toronto până departe în zare. La 342 m deja, când te uiți în jos, blocul cu terminația în trepte de care vorbeam mai sus, îl privești de sus în jos, iar prin podeaua de sticlă - cu care este „pardosit” un sector din puntea circulară a turnului la acest nivel - mașinile și puținii pietoni par niște furnici. La
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
are 4 variante fonetice -lı, -lu, -li, -lü. § În idiomul spoitorilor are trei forme: -l`ïs, -l`uș și -l`is (după subst. ce au ultima vocală a sau ï, o sau u, e sau i înainte de terminație). § De la substantive formează adjective cu 2 terminații ambigene (-s la singular și -des la plural). par`a/s, -des s. m. ban > paral`ï/s, -des adj. bănos n`az/os, oja s. m. naz > nazl`ï/s
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
-lü. § În idiomul spoitorilor are trei forme: -l`ïs, -l`uș și -l`is (după subst. ce au ultima vocală a sau ï, o sau u, e sau i înainte de terminație). § De la substantive formează adjective cu 2 terminații ambigene (-s la singular și -des la plural). par`a/s, -des s. m. ban > paral`ï/s, -des adj. bănos n`az/os, oja s. m. naz > nazl`ï/s, -des adj. năzuros bùz/i
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
c/i, -a s. m. noroc > kïsmerlì/s, -des adj. norocos § Prin articulare, adjectivele își schimbă valoarea gramaticala, devenind substantive. § Prin adăugarea sufixului moțional -ka, de la aceste substantive se pot obține perechile lor de gen feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ïs, pentru forme distincte de feminin, cu terminația de singular -a și de plural -es. § Aceste adjective cu
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
substantive se pot obține perechile lor de gen feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ïs, pentru forme distincte de feminin, cu terminația de singular -a și de plural -es. § Aceste adjective cu 4 terminații, -s (m. sg.), -des (m. pl.), -a (f. sg.), -es (f. pl.), au 1 tema pentru masculin și 1 pentru feminin. m. sg., m. pl. | f. sg., f.
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ïs, pentru forme distincte de feminin, cu terminația de singular -a și de plural -es. § Aceste adjective cu 4 terminații, -s (m. sg.), -des (m. pl.), -a (f. sg.), -es (f. pl.), au 1 tema pentru masculin și 1 pentru feminin. m. sg., m. pl. | f. sg., f. pl. gevdelì/s, -des | gevdelìk/a, -es kï
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
a, -es paral`ï/s, -des | paral`ïk/a, -es nazl`ï/s, -des | nazl`ïk/a, -es § Fără a fi înlocuit, este readoptat din turcă, prin intermediul romanei, ca -lì-, cuvintele formate având terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja la m., -a și -es la f.. § Un sufix asemănător, -lìv-/-lìw-, provine din bulgară (-лив), via română (-liv/-liu). La feminin semivocala w din sufixul -lì
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix sunt paroxitone, masculine, cu terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja: (o) (V)màk/os, -oja Referință Bibliografica: SUFIXUL -MAKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478362539.html [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Substantivele de declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( ì-’ < ì-j) După modelul s. de declinarea -s***, pentru formarea acuzativului se înlătură terminația de N. sing. ’ și se alipesc desinențele s la sing. și n la pl. Cazurile oblice se obțin de la temele de acuzativ urmate de desinențele cazuale corespunzătoare. kofì’ (kofì’a) obl. kofìs- (kofìn-) s.
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
silabă neaccentuată ** -j = terminații la N. sing., pl.: -j (semiconsoană) în silabă accentuată, -a în silabă neaccentuată *** -s = terminații la N. sing., pl.: -s în silabă accentuată, -des în silabă neaccentuată Substantivele de gen masculin atematice de aceste declinări au terminația de N. sing. precedată de vocală accentuată. ( ì-’, V̀-j, V̀-s) Referință Bibliografică: SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
drago ar putea proveni de la cuvântul traco sau drago ( din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se spune că ar fi putut da naștere numelui zeului iubirii la traci. Să nu neglijăm că terminația ”-ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. 2. Semnificația sărbătorii de Dragobete, la români Lăsând la
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
́i (după a și ï), -m`uśi (după o și u) și -m`iśi (după e și i). Cuvintele formate au accentul pe vocală din interiorul sufixului; sunt adaptate după modelul adjectivelor cu două terminații neaccentuate, -i la singular (m. și f.) și -a la plural (m. și f.) la N. sannïr (sanndï) a crede, a considera s a nn- sannm ï śi crezut, considerat kïstï
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Publicat în: Ediția nr. 567 din 20 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Mariana Cristescu La mulți ani, maestre CORNELIU LEU! Să fii născut în Leu și să te cheme Leu (de două ori - dacă punem la socoteală și terminația, pronunțată englezește, a prenumelui) este o așezare a lucrurilor pe care numai hazardul o poate hotărî. Să fii, însă, Leu - adică OM cu majuscule - în viață e cu adevărat „lucru mare”, cum ar spune moroșenii. Și mare prilej de bucurie
LA MULŢI ANI, MAESTRE CORNELIU LEU! ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_maestre_corneliu_leu_art_al_florin_tene_1342784905.html [Corola-blog/BlogPost/356870_a_358199]