236 matches
-
autor - în afara unor zgârcite indicații asupra „orașului de sub munte”, Sibiul de adopțiune unde locuiește de trei decenii. Pe lângă vechea casă cu scară interioară și bibliotecă - ea s-a mai extins, cu anii, până în fundul curții -, trebuie amintit bufetul (căci: „bufetul termita este de departe cel mai mare bufet/ spune mopete când vine vorba...”). E vorba tot de o bibliotecă, unde M. Ivănescu în neuitata sa ipostază de mopete se întreține cu personaje pe măsura sa, măști străvezii ale unor prieteni intelectuali
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
acestui poem care voia să laude autenticitatea, da, foarte frumos! - și aud cum mă strig, acum, când mai toate adjectivele și adverbele mele nu mai sunt decât niște începuturi de cicatrici, când se deznoadă conjuncțiile, iar virgulele se înmulțesc ca termitele, acum când verbele se târăsc și mai lasă abia o firavă dâră de sânge pe pagină, când stau între șoapte ca între urlete foarte obosite. Aud cum mă strig, din rărunchi, „Tu, ăla, Ion Pop, Pop V. loan!" Dar acela
După atâtea ocoluri by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/5981_a_7306]
-
altădată, oricum, interminabila fâșie de nisip argintiu numără cu sutele de coloniuțe de nemți federali, probabil nici aceștia dintre cei prea avuți, dar, comparativ cu puținii turiști sovietici... Chelneri în fracuri, cu plastroane impecabile și papioane severe mișună, desculți, ca termitele printre leneșele leșuri ale burgherilor cu mărci, evitând aproape ostentativ micile și rarele insulițe rublifere... Suum cuique! Oceanul, cam de vreo două ori mai sărat decât natala mea Black Sea și de vreo trei ori mai transparent, numără 23-25 de
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
era galben, era galben ca un pepene când s-a spart. ȘAH LA REGINĂ Îl vreau pe nebunul cel negru - limba lui roz tălpile roz albul fosforescent al ochilor. Aici în praful cel roșu, pe tabla de șah a planetei, termite clădind civilizații mai înalte decât mine cu tot neamul meu în cârcă. Căutător de aur îmbătrânit privind prin sitele sparte ale cuvântului. Îl vreau pe nebunul cel negru aici pe locul ce poartă amprenta de hoit, unde vulturii coboară-n
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
un asemenea tip funcționează, în consecință, ca un alibi formal al subminării spiritului. Plasat în acest mediu al materialității neîngrădite în expansiunea sa, visul însuși apare lipsit de autonomie, o simplă îngînare a concretului, expresie tautologică a acestuia: "ca o termită visul/ îmi macină viața/ îmi pipăie consoanele/ aripa descusută/ îmi întreabă moartea în timp ce mor" (Ritual ștermităț). La rîndul său, timpul se descoperă corupt, înnoptat, putrefact: "pomeți răzbind prin glorii și prin vicii/ timp inundat de temeri timpfăcut/ mi se destupă
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
să-l singularizeze, cu preocupări dintre cele mai banale (lectura gazetei sau a vreunui roman polițist, mai rar - vizionarea unei piese de teatru, plimbări prin grădina orașului - singur sau în compania "câinelui de aer", îndelungi și melancolice popasuri la bufetul termita, conversații prelungite cu prietenii sau cu diverse "zeițe"), mopeteiana își dezvăluie treptat resursele carnavalești. Iar protagonistul, în ciuda aparenței sale umile se dovedește, până la sfârșit o figură nu doar ieșită din comun, ci și emblematică pentru un univers în care esențiale
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
ce loc îi mai rămîne literaturii?" se întreabă recenzentul, întrevăzînd în trilogia lui Cărtărescu "fantasticul proces-verbal al visurilor unui tînăr în timpul epocii de plumb a socialismului betonat, la București, în anii ^60 și ^70." O operă "asemănătoare unui cuib de termite, unui tablou de Piranesi" - sunt doar două picături dintr-o cascadă de comparații prin care autorul recenziei apărute în "Frankfurter Allgemeine Zeitung" încearcă să circumscrie universul copleșitor în care îl cufundă lectura romanului, întrebîndu-se aproape descumpănit "cine mai poartă azi
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
și fiindcă, neputînd s-ajung la ea, m-am înfundat în contrariul ei, într-o tristețe sub-umană, animală, mai rău, într-o tristețe de insectă. Am dorit fericirea gustată în apropierea zeilor, și n-am obținut decît această apatie de termită" (II, 330). Aici, gustul amar al eșecului apare în toată severitatea sa. Neputința și ratarea sînt chiar ceea ce sînt: o înfrîngere, dovadă a faptului că Cioran nu s-a putut rupe cu totul de viziunea comună a ratării ca neîmplinire
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
nu între cer și pământ, ci între ceea ce a fost și ceea ce va fi, “pentru a prelungi la infinit ceea ce este”. Cam așa spunea cineva. Cine anume o spunea și unde, în ce text, nu-mi aduc aminte. Apoi greață - termită în sucul propriu. Dureri de cap. Prima vacanță de primăvară redusă la o săptămână. Ninge peste florile acestei primăveri, în ajun de Florii, peste tot ce e mai pur. Fluștura ninsorii abundente acoperă orice perspectivă de a vedea primăvara zburdând
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
grinzile transversale înfipte în roci și pe zeci de stâlpi groși, făcuți dintr-o specie de brad din localitate și care sunt tratați cu ulei de tung, ce are rol anticoroziv. Grinzile au devenit, cu timpul, foarte rezistente încât nici termitele nu se apropie de ele. Plasarea stâlpilor a fost calculată cu mare precizie. Unii sunt portanți (construiți pentru a suporta încărcătura), alții au rol de echilibrare între pavilioanele și sălile construite la înălțimi diferite. Locul construcției respectă un principiu fundamental
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
din sistemul nervos. Ghemuit peste tabloul de bord înnoroiat al acelei epave goale, mi-am ținut genunchii lipiți de cutia toracică, contrctându-mi mușchii gambelor și ai brațelor, încercând să-mi storc din corp și ultimele micro-picături ale iritantului ăluia aiuritor. Termitele plecaseră. Schimbarea nuanțelor luminii aproape că încetă, iar aerul de deasupra autostrăzii se stabiliză. Ultimele jeturi de stropi argintii și aurii se pierdură în epavele abandonate ale depozitului. Terasamentele îndepărtate ale autostrăzilor își recăpătară contururile șterse. Irascibil și istovit, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
văd cum e înăuntru. Nu trebuie să veniți cu mine dacă nu vreți. Mma Potsane tresări. — Nu pot să vă las să intrați singură, mormăi ea. Vin și eu. Împinseră ușa de plasă de la intrarea principală. Lemnul fusese șubrezit de termite și cedă la o simplă atingere. — Furnicile astea or să mănânce tot ce există-n țara asta, comentă Mma Potsane. Într-o bună zi n-or să rămână decât ele. Atunci vor fi mâncat totul. Intrară în casă și simțiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
mâncat totul. Intrară în casă și simțiră imediat răcoarea care luase locul arșiței de afară. În aer plutea un miros de praf, mirosul acru de tavan de scânduri distrus, amestecat cu mirosul de cherestea lăcuită, care nu fusese pe gustul termitelor. Mma Potsane făcu un gest larg, arătându-i încăperea în care se aflau. — Vedeți. Nu-i nimic aici. E doar o casă goală. Haideți să plecăm. Mma Ramotswe îi ignoră propunerea. Se uita la o bucată de hârtie îngălbenită care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pista de aterizare, dar, în afară de asta, nu era decât întuneric. Ferestrele casei nu dădeau spre oraș, ci spre depărtări, iar dincolo de marginea grădinii nu era decât savana, copăcei, petice de iarbă și arbuști țepoși și, ici-colo, câte un mușuroi de termite, din lut roșiatic. Se simțea singură. Mai erau alte două persoane care dormeau în casă: fratele ei, care nu se trezea niciodată noaptea, și bărbatul acela cumsecade, care-i reparase scaunul cu rotile și care îi luase la el. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cărțile zburând prin aer, acoperind-o, până nu-i mai rămâne la vedere decât panglica din păr. N-ar prinde rău și-un stol de păsări înfometate, cu pliscuri tăioase ca brișca, trecând glonț prin sticlă sau un mușuroi de termite roșii care s-o devoreze. Sunt, totuși, un umanist - renunț la termite. - ... pervers? Ar fi fost o idee să urc la Universitate, să-i zic portarului că am de lucru, ce să fac, așa-s șefii, parcă te poți înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vedere decât panglica din păr. N-ar prinde rău și-un stol de păsări înfometate, cu pliscuri tăioase ca brișca, trecând glonț prin sticlă sau un mușuroi de termite roșii care s-o devoreze. Sunt, totuși, un umanist - renunț la termite. - ... pervers? Ar fi fost o idee să urc la Universitate, să-i zic portarului că am de lucru, ce să fac, așa-s șefii, parcă te poți înțelege cu ei, le tună de pe-o zi pe alta că au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în reprezentarea a ceea ce pare cunoscut de toată lumea, astfel încât îl cucerește pe cititor: „Cel mai bine știu să atingă harpiștii, iar nu pianiștii, așa cum îndeobște se crede. Harfiștii au mici fisuri în buricele degetelor, astfel încât pipăitul lor este ca de termită umedă“; „Pipăitul cu limba este mai cu seamă rugos și realist și implică o atingere devalorizată de orice element diafan, întrucât proclamă supremația cărnii animate de boabe înțepătoare de salivă. Astfel de lacrimi benevole ale limbii îngreunează atingerea și o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de la biserică plutire. Duminica era zi de zbor. 23. Singurul pasaj pietonal al Iașilor, pe sub străzile Lăpușneanu și Cuza Vodă. Duminica lumea își despletea sângele: mitropolie, galerie, teatru, filarmonică, cinematograf, gară, spital. Aglomerație. Târgul, un cimitir de mușuroaie; între ele, termitele căutau și se căutau în neștire. Pasajul piață publică. Lumi suprapuse. Intențiile intersectau pașii la jumătatea fiecărei obsesii. Între două puncte, risipirea mereu era o justificare nimicului. Dispersie. Nu pot fi aici, dacă peste un minut sunt acolo și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
insecte xilofage - Gândacii = Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum, Lyctus brunneus și Trichoferus holoscericeus. Rossi (= Trichoferus holosericeus cinereus) sunt: (a) DC D - durabil; ... (b) DC S - nedurabil. ... (8) Clasele de durabilitate pentru materiale pe bază de lemn care pot fi atacate de termite: (a) DC D - durabil; ... (b) DC M - moderat rezistent; ... (c) DC S - nedurabil. ... (9) Clasele de durabilitate pentru materiale pe bază de lemn care pot fi atacate de organisme marine: (a) DC D - durabil; ... (b) DC M - moderat rezistent; ... (c
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
Legendara colecție a fostei Prime Doamne a Filipinelor, Imelda Marcos, abandonată în Palatul Prezidențial în 1986 și care include pantofi, haine, obiecte personale a fost grav afectată de termite, mucegai și inundații. Celebra colecție de pantofi a Imeldei, conținând exemplare ale unor designeri celebri din Europa și SUA, a fost expusă pentru puțin timp în palatul prezidențial, care fusese deschis publicului, tocmai pentru a ilustra Occidentului luxul opulent în
Colecția fostei Prime Doamne a Filipinelor, distrusă de termite și mucegai () [Corola-journal/Journalistic/57532_a_58857]
-
purtat unele dintre aceste lucruri la majoritatea evenimentelor oficiale, iar toate acetea ocupă un loc important în istoria noastră", a adăugat curatorul. Din păcate, potrivit sursei citate, o pereche de pantofi Pierre Cardin ai fostei Prime Doamne erau mâncați de termite, în timp ce alte perechi erau roși și pătați de mucegai. După câțiva ani, de la moartea lui Ferdinand Marcos în Hawaii, în 1989, Imelda și copiii lor au revenit în Filipine, ea fiind acum membră a Camerei Reprezentanților, în noul Parlament. Deși
Colecția fostei Prime Doamne a Filipinelor, distrusă de termite și mucegai () [Corola-journal/Journalistic/57532_a_58857]
-
ating fereastra dulapul patul, dar ele nu vor să piară și totuși poate că mîngîierile noastre aurii impregnate-n pereți erau mult mai reale și sărutările noastre și mai ales vorbele cuvintele noastre săpate adînc sub pielea luminoasă a timpului termitele morții zadarnic săpînd galerii desfrînate mai simt între buricele degetelor trupul lor poros, veninul lor argintiu toate acestea ar fi trebuit să fie mult mai reale gustul morții-ntre dinți cum altdat gustul de iarbă și palmele mele în jurul cărora
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
s-a înțesat, în doar câteva luni, de acoliți, de „pile” ale PSD, PNL și PC care toacă bugetul public, numărul de secretari și consilieri actuali fiind cu 40 % mai mare comparativ cu mandatul lui Emil Boc. ”Ei sunt adevăratele termite ale USL, care au ca sarcină să toace tot în calea lor și să pregătească spornic alegerile din toamnă”, precizează democrat-liberala într-o declarație politică. "Guvernul Ponta a reușit în doar câteva luni să întreacă orice administrație precedentă prin sporirea
Udrea: Guvernul Ponta, înțesat de ”termite” care toacă bugetul țării () [Corola-journal/Journalistic/42012_a_43337]
-
14, la 46. Acest lucru face ca Guvernul Ponta să fie, fără îndoială, unul dintre cele mai numeroase de după Revoluție. Fiecare dintre acești secretari de stat au propriul cabinet, cu proprii consilieri personali, cu secretară și șoferi. Ei sunt adevăratele termite ale USL, care au ca sarcină să toace tot în calea lor și să pregătească spornic alegerile din toamnă”, afirmă Elena Udrea. Aceasta amintește, astfel, de ”ministrul Transporturilor, care are 8 consilieri personali, ministrul Sănătății care are 17 sau ministrul
Udrea: Guvernul Ponta, înțesat de ”termite” care toacă bugetul țării () [Corola-journal/Journalistic/42012_a_43337]
-
14, la 46. Acest lucru face ca Guvernul Ponta să fie, fără îndoială, unul dintre cele mai numeroase de după Revoluție. Fiecare dintre acești secretari de stat au propriul cabinet, cu proprii consilieri personali, cu secretară și șoferi. Ei sunt adevăratele termite ale USL, care au ca sarcină să toace tot în calea lor și să pregătească spornic alegerile din toamnă", susține Udrea.
Ponta: Udrea, când ne critică, ne aduce voturi by Constanda Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/42006_a_43331]