40 matches
-
efortului fizic, în stres psihic, sau după o masă bogată în proteine. Menținerea constantă a temperaturii corpului este rezultatul acțiunii unor mecanisme fiziologice care produc căldură (procesul de 89 89 termogeneză) și a unor mecanisme care elimină căldură (procesul de termoliză). Termogeneza are loc în toate celulele, prin oxidarea substraturilor energogenetice. Procesul este mai intens în ficat, iar în timpul efortului în mușchiul striat (75% din energia produsă aici se transformă în căldură). Ca mecanism de adaptare la frig crește tonusul muscular
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
energia produsă aici se transformă în căldură). Ca mecanism de adaptare la frig crește tonusul muscular, iar la o scădere cu 0,6˚C a sângelui apare frisonul care este o succesiune rapidă de contracții și relaxări ale musculaturii striate. Termoliza se realizează prin procese fizice care se află sub controlul unor mecanisme fiziologice. Procesele fizice prin care se produce pierderea de căldură din organism sunt: Radiația infraroșie. Radiațiile infraroșii emise de corpul uman transferă căldura spre corpurile mai reci aflate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
corpurilor cu care organismul vine în contact direct (aerul înconjurător și cel din căile respiratorii, hainele, conținutul tubului digestiv și cel al aparatului urinar, etc.). Evaporarea apei (prin transpirație și pe calea mucoaselor respiratorii) ajunge să fie principala cauză de termoliză când temperatura mediului înconjurător depășește 35˚C. Mecanismele fiziologice care controlează impactul acestor procese fizice asupra organismului sunt reprezentate de vasodilatația cutanată ce are loc într-un mediu cald (prin piele se pierde aproximativ 85% din căldura produsă în organism
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
piele se pierde aproximativ 85% din căldura produsă în organism) și de vasoconstricția vaselor hipodermice ce limitează pierdrea căldurii într-un mediu rece. Controlul termoreglării se face pe cale nervoasă, în hipotalamus existând un centru al termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
al termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în efortul fizic prezintă unele particularități. Astfel, termogeneza crește foarte mult, explicabil dacă se ține cont de faptul că energia produsă în cursul contracțiilor musculare este utilizată doar în proporție de 25% pentru efectuarea mișcării
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este utilizată doar în proporție de 25% pentru efectuarea mișcării (lucrului mecanic), restul eliberându-se sub formă de căldură. Cantitatea de căldură crește în paralel cu consumul de oxigen, în timpul exercițiilor fizice bilanțul termic fiind totdeauna pozitiv (termogeneza este superioară termolizei). În eforturi intense temperatura corporală crește și cu 2-3 ˚ C. Menținerea temperaturii corporale în limite suportabile se face prin mecanismele termolitice. Trei sferturi din căldura pierdută se datorează transpirației iar celălalt sfert radiației și convecției (proporția crește în favoarea radiației și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al modificării tonusului mușchiului neted. O creștere de opt ori a activității metabolice poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
diminuă intensitatea frisoanelor. În paralel cu gradul hipotermiei scad frecvența cardiacă și respiratorie, precum și metabolismul bazal (cu 6 % pentru o scădere a temperaturii corporale cu 1 °C) [23]. Hipertermia, creșterea temperaturii corporale peste 37,5 °C, se poate produce atunci când termoliza nu mai poate face fata temperaturii crescute a mediului ambiant, în special dacă umiditatea crescută și lipsa curenților de aer îngreunează evaporarea transpirației, sau prin intensificarea termogenezei în cazul unui efortului fizic intens, situație ce poate fi agravată de condițiile
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
intensificarea termogenezei în cazul unui efortului fizic intens, situație ce poate fi agravată de condițiile de mediu. Eforturile fizice intense efectuate într-un mediu cald pot avea drept consecințe crampele termice, epuizarea termică, sincopa termică. Hipertermia determină sudorație (prin solicitarea termolizei) care poate duce la deshidratare, ce poate avea drept consecințe constipație, cefalee, tulburări psihice, chiar convulsii. Apariția convulsiilor în aceste circumstanțe indică evoluția spre șocul termic. Șocul termic este o formă extrem de gravă a hipertermiei, mecanismul producerii fiind reducerea volumului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
5% apar insuficiența cardiacă, crampe, oboseală, reducerea capacității mentale, la 6 % epuizare fizică, șoc caloric, comă. În cursul unui efort fizic intens, așa cum sunt probele de anduranță, termogeneza musculară ar duce la supraîncălzirea organismului dacă nu ar fi compensată prin termoliză, care se realizează mai ales prin intensificarea sudorației. Aceasta transpirație excesivă poate provoca deshidratarea sportivului dacă apa pierdută nu este înlocuită prin aport hidric adecvat și în timp util. Pe lângă deshidratare se produce și o depleție de sodiu (odată cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
este definită clasic de următoarele condiții: temperaturi >38,3°C (101°F), cu durata > 3 săptămâni și etiologie neprecizată după investigații spitalicești > 1 săptămână. 16.2 Patogenia febrei Temperatura corporală poate crește prin trei mecanisme: termogeneză excesivă (prin efort fizic), termoliză insuficientă (prin expunere la temperaturi ambientale crescute) sau alterarea termoreglării prin creșterea valorii de referință („set point”) la care este reglat “termostatul” hipotalamic. Dereglarea hipotalamică este indusă de substanțe pirogene exogene (microbi, toxine) sau endogene (TNF, IL1, IL6, IFN). Consecințele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al modificării tonusului mușchiului neted. O creștere de opt ori a activității metabolice poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al modificării tonusului mușchiului neted. O creștere de opt ori a activității metabolice poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al modificării tonusului mușchiului neted. O creștere de opt ori a activității metabolice poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al modificării tonusului mușchiului neted. O creștere de opt ori a activității metabolice poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]