21 matches
-
limbile greacă, latină și română. În Moscova a lucrat în "Departamentul solilor" ("Posolski Prikaz"), ca șef al tălmacilor, sub protecția lui Artemon Matveev. Ion Neculce, în cronica sa "O samă de cuvinte" scrie că " Și pentru învățătura lui au fost terziman împăratului [Alexei Mihailovici] și învăța și pre fiiul împăratului, pre Petru Alecsievici, carte. Și era la mare cinste și bogăție." Nicolae Milescu este cunoscut pentru celebrul său periplu prin Orient (1675-1678). Țarul Aleksei îl trimite în solie în China. Expediția
Nicolae Milescu () [Corola-website/Science/307379_a_308708]
-
rușine s-au întorsu iarăș înapoi la Gălata. Ș-au făcut hendichiu în giuru împregiurul taberii ș-au pusu străji buni. Ș-au șădzut toată vara acolo, pân-în toamnă la Simedriu."" Domnitorul l-a primit aici pe fratele său, terzimanul Alexandru, care se ducea la Istanbul. Deoarece casele domnești erau în pericol de prăbușire, domnitorul Grigore al III-lea Ghica (1764-1767 și 1774-1777) a poruncit la 23 iulie 1765 egumenului Mănăstirii Galata să dărâme vechile locuințe, păstrând doar palatul construit
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
-i-a petrecut într-un sanatoriu de tuberculoși. În 1913 a plecat să se trateze în Elveția, dar starea sănătății a continuat să se înrăutățească. În 1915 a apărut volumul de poezii "Stropi de soare", bine primit de public. Alexandru Terziman a scos în 1918 "„Biblioteca copiilor și a tinerimii"", împreună cu cu "I. Tedescul" (), cu care a colaborat în primul an de apariție, apoi o vreme singur, ulterior cu D. Iov, publicația apărând la București și Chișinău până în 1922. Barbu Nemțeanu
Barbu Nemțeanu () [Corola-website/Science/322306_a_323635]
-
curent cu mișcarea teatrală. [...] Acest scop și-l propune astăzi «Scena», în jurul căreia s-au grupat vreo câțiva din cei mai de seamă scriitori români în București”. Dintre autorii rămași în capitală publică frecvent poezii I. C. Vissarion, D. Karnabatt, Al. Terziman, Sarina Cassvan, Th. M. Stoenescu, H. Bonciu, B. Nemțeanu, Al. Davila. Alături de aceștia figurează însă și numele unor versificatori: V. Sandu (pseudonim al lui Al. Westfried), S. Lacrimă (pseudonim al lui F. Lobodă), Sandu Rovine, Ion Teodorescu, Oreste (autor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
volum de schițe, Din lumea celor obidiți (1912). A practicat felurite meserii: zidar, tipograf (culegător, zețar) și legător de cărți, mecanic. Autodidact, editează și conduce revista „Spre lumină” (1912, împreună cu Stelian Vasilescu), „Gazeta tinerimei” (1919, împreună cu I. Tedescul și Al. Terziman), precum și publicațiile cu orientare de stânga „Omul liber” (1923-1925), „Cugetul liber” (1927-1929) și „Șantier” (1933-1934, 1937), colaborând totodată la „Adevărul”, „Lupta”, „Facla”, „Lumea nouă”, „Rampă” ș.a. Articolele și le va aduna, mai tarziu, în volumul Prezente (1968). După 1944 este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Ion Pas, F. Aderca (Moralitate și delațiune), S. Emanuel (Realism socialist). Este pe larg dezbătută problemă evreiască de Andrei Șerbulescu (Belu Silber), I. Peltz, Lothar Rădăceanu, Al. C. Constantinescu, George Silviu. Alți colaboratori: Liviu Țăranu, Anton Dumitrescu, Șerban Voinea, Al. Terziman, P. P. Stănescu, Bogdan Varvară, Constantin Titel Petrescu, Al. Octavian, M. Levin, Emil Feder, Octav Halunga, V. Ionescu-Brad, I. G. Străjeru, Ioan I. Mirescu, Nicolae Fekete, I. Ludo, R. E. Morel, Ioana Negura. Desenele și caricaturile sunt asigurate de Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
redactor: N. Porfiri (pentru partea științifică), C. Ignătescu-Jap (pentru partea literară). Revista conține, în partea literară, versuri, proză și câteva traduceri din literatura universală. Semnează versuri C. Ignătescu, Liviu Marian, Sandu Teleajen, D. Teleor, Const. T. Stoika, iar proză - Al. Terziman, N. Dunăreanu, Jean Bart (Dincolo, peste Ocean, februarie 1923, republicare din „Viața Românească”), Gh. Brăescu (Primul pas, republicare din „Cugetul românesc”). Două traduceri în proză rețin atenția: Acarul de Peter Rosegger, în tălmăcirea lui I. Tudescul, și De plictiseală de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285441_a_286770]
-
de St. Braborescu, Adrian Păscu și Emil Serghie. Colaborează cu versuri Emil Serghie, Sandu Teleajen, G. Tutoveanu, Enric Furtună, G. Ranetti, G. Voevidca, I. Buzdugan, Virgil Gheorghiu, Mihai Moșandrei, Al. Ț. Stamatiad, Al. Iacobescu, Al. A. Philippide, Tudor Măinescu, Al. Terziman, V. Corbasca, D. Nanu, Vintilă Russu-Șirianu, Elenă Farago, B. Negruzzi, Eugen Constant, Radu Gyr, Radu Bardeș, Gr. Veja, Camil Baltazar. Cu proza vin Ionel Teodoreanu, G. M. Vlădescu, Ion Dongorozi, N. N. Beldiceanu, D. Iov, Adrian Păscu și Al. Lascarov-Moldovanu, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
Crihan), Chișinău, 1934. Traduceri: Abraham Reisen, Bani de iarmaroc, București, [1919]; Heinrich Mann, Inima, București, [1925]; Franz Wedekind, Seducătorul, București, 1925; Rabindranath Tagore, Mama și copilul, Chișinău, 1933; Hans Heinz Ewers, Păianjenul, București, f.a. Repere bibliografice: D. Iov, Condamnarea lui Terziman, „Îndreptarea”, 1924, 570; E. Marghita, „Stele sub nori”, DMN, 1927, 26 octombrie; Const. Șăineanu, „Stele sub nori”, ADV, 1927, 13 455; Procesul de presă de la Chișinău, ADV, 1928, 13 653, 13 654; Tudor Teodorescu-Braniște, „Stele sub nori”, ALA, 1929, 428
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
E. Marghita, „Stele sub nori”, DMN, 1927, 26 octombrie; Const. Șăineanu, „Stele sub nori”, ADV, 1927, 13 455; Procesul de presă de la Chișinău, ADV, 1928, 13 653, 13 654; Tudor Teodorescu-Braniște, „Stele sub nori”, ALA, 1929, 428; Sașa Pană, Alexandru Terziman, „Unirea”, 1946, 57; Zaharia Stancu, Memorii, LCF, 1971, 42; Sașa Pană, Alexandru Terziman, RCM, 1972, 288; Sava Pânzaru, Dispărut fără urmă..., LA, 1997, 11 decembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 388; Colesnic, Basarabia, III, 204-207. S. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
nori”, ADV, 1927, 13 455; Procesul de presă de la Chișinău, ADV, 1928, 13 653, 13 654; Tudor Teodorescu-Braniște, „Stele sub nori”, ALA, 1929, 428; Sașa Pană, Alexandru Terziman, „Unirea”, 1946, 57; Zaharia Stancu, Memorii, LCF, 1971, 42; Sașa Pană, Alexandru Terziman, RCM, 1972, 288; Sava Pânzaru, Dispărut fără urmă..., LA, 1997, 11 decembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 388; Colesnic, Basarabia, III, 204-207. S. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
lovinescian, Ibrăileanu fiind adeptul unei literaturi naționale, diversă ca stil, temperament și școală literară, dar bazată înainte de toate pe modul de gândire și simțire al țăranului român, optică încă vie în concepția sa. Alți colaboratori: C. Botez, Ion Petrovici, Al. Terziman, Mihail Sevastos, C. Narly, Tudor Măinescu, E. Marghita, Eugen Todie. Revista are o „Cronică veselă” (susținută de G. Topîrceanu), o „Cronică literară”, o „Poștă a redacției” și una de note, intitulată „Săptămâna”, în cadrul cărora pot fi întâlnite și semnăturile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287557_a_288886]
-
calitatea conținutului său. Se publică proză de Mihail Sadoveanu, Nicolae N. Beldiceanu, Nicolae Dunăreanu, Tudor Pamfile, Leon Donici, Artur Gorovei, D. Iov, Liviu Marian. Poezia este ilustrată de Nichifor Crainic, G. Gregorian, Nicolae N. Beldiceanu, D. Iov, Nuși Tulliu, Al. Terziman, Ion Buzdugan, Pan Halippa ș.a., iar publicistica de Ștefan Ciobanu, Liviu Marian, Apostol D. Culea, Paul Gore. Materialele de la rubrica „Cronică literară”, semnate cu pseudonimul Ramvil, aparțin lui Liviu Marian. I.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289171_a_290500]
-
în aceea a României Mari. Unele articole sunt însoțite de fotografii (Mihail Sorbul, Mihail Săulescu, Liviu Rebreanu - cu prilejul conferirii Premiului Academiei Române pentru romanul Ion). Alți colaboratori: G. Rotică, George Ranetti, Victor Eftimiu, Constantin Ștefănescu (sub pseudonimul Costin Fulga), Al. Terziman, Gh. Marinescu. I. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
Razu, Theodor Inculeț, V. Adiasevici, ca organ al Cenaclului basarabean, condus de Iorgu Tudor. Gruparea este alcătuită, în afara celor care figurează ca redactori, din Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii și artei pentru a trezi spre activitate mai rodnică mânuitorii condeiului” din Basarabia, scopul cenaclului pe care îl reprezenta fiind „apropierea și înfrățirea între publiciști, slujitorii și prietenii artei și scrisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
versuri, eseuri, folclor basarabean și recenzii literare. Este de semnalat rubrica „Literatura moldovenească sub ruși” (în numerele 1 și 2) unde sunt reproduse fragmente din broșura Pilde și anecdoturi, scrisă în 1906 de învățătorul Gheorghe Codreanu. Colaborează cu versuri Al. Terziman, A. Eliadi, Nuși Tulliu ș.a. Printre colaboratori, se remarcă Petre Constantinescu-Iași, cu articole despre cultura și muzeele din Basarabia, dar și Ion Inculeț, ca și autorii unor articole despre documente vechi din Basarabia. I.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286811_a_288140]
-
VIAȚA BASARABIEI, publicație apărută, cu întreruperi, ca lunar, la Chișinău din ianuarie 1932 și la București din ianuarie 1941 până în iulie 1944, fiind organ al Asociației Culturale Cuvânt Moldovenesc. Director: Pan Halippa. Redactori: Al. Terziman (1932-1934), N. F. Costenco (1934-1936), Sergiu Matei Nica și Octav Sargețiu (1941-1944). În 1938 figurează ca director Th. Stănescu, iar ca secretar de redacție Petre V. Ștefănucă. De-a lungul timpului, din gruparea revistei au mai făcut parte Nicolae Spataru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
Virgil Carianopol, N. V. Coban, Eugen Coșeriu, Constantin Ciopraga, Sergiu Victor Cujbă, Coca Farago, Lotis Dolenga, Pan Halippa, N. I. Herescu, Cezar T. Stoika, Andrei Lupan, Vasile Luțcan, George Meniuc, Teodor Nencev, Donar Munteanu, Ion Larian Postolache, Al. Robot, Octav Sargețiu, Al. Terziman. Prozatorul în care revista și-a văzut bine ilustrat programul a fost Gheorghe V. Madan, care își tipărește aici majoritatea paginilor ce vor alcătui sumarul volumelor Răsunete din Basarabia și De la noi din Basarabia. Proză mai dau Petre Cazacu, N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
lui Nicolae Titulescu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu ș.a. G. Spina asigură „Cronica externă”, Ion Minu colaborează la „Cronica radio” și la „Cronica muzicală”, Sandu Eliad la „Foileton teatral”, Vasile Scorțeanu la „Rubrica tineretului”, iar Al. Manoliu semnează rubrica „Polemici”. Al. Terziman propune o serie de articole despre Basarabia (Anchetele noastre în Basarabia, Între politică și cultură etc.). Alte rubrici sunt „Cronica științifică”, „Cadran”, „Viața politică”, „Cronica femeii”, „Ultima oră”, „Din toată lumea”. Alți colaboratori: Romulus Cioflec, Titu Mihăilescu, Silviu Herescu, Ella Negruzzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
Ghiculeștilor se rânduiește la domnia Moldovei, ba și la tronul Țării Românești, cum spune Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Iară când au fost în luna lui april în 13 dzile, în anul 7241 (1723) au și sosit veste de la terzimanul la frate-seu, la Grigorie-vodă, precum împărăția au îmbrăcat pre capuchihaile lui cu căftane ca să să mute cu domnia în Țara Românească”. --Eu aș dori să revenim la Trei Sfetite. --Da’ cine se împotrivește, fiule? --Iar avem a face cu o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
distractive”, „Rubrica științifică”, „Cronica sportivă” -, sunt de semnalat „Mișcarea culturală”, cu știri din Bacău, Târgoviște, Galați, sau „Cărți și reviste”, cuprinzând scurte impresii de lectură. Sunt publicate sonete și rondeluri de Șt. V. Ionescu și Dem. Bassarabeanu, pasteluri de Al. Terziman, precum și alte versuri de G. Baiculescu, Al. Tudor-Miu (care debutează aici), Tănase Bădescu (care semnează și A.T. Bădescu), V. Macovei, Em. I. G. Diaconescu, Eugenia Atanasiu, Dem. Baciu (care folosește și semnătura Bacdemvi), epigrame și epitafuri de N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]