30 matches
-
să îngenuncheze mai degrabă în fața pietroiului din răscruce decât în biserica lui Pantelimon. De Joimari se adunase atâta hârtie că s-ar fi putut scrie un roman. Mâni întreprinzătoare au adus cărămizi și apoi pietre și scânduri, sub care stăteau tescuite bilețelele locuitorilor din tot cartierul. Iar în Vinerea Patimilor au început să curgă și din alte zone. Căci vineri seara, când părintele cânta Prohodul, în intersecția monumentului, pe care acum oricine îl numea Piatra Comorii, au descins televiziunile. Și, chiar
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
Victor Știr își deleagă memoria unei condensări care nu e însă și o refrigerare. Recursul la trecutul personal și impersonal (tradiția) emană o robustețe discretă pe care vîrtejurile expresioniste prin care trece nu izbutesc a o anihila. Posibilul idilism e tescuit, procesat, redus la pură fantasmagorie poetică: "pruncul cu ochii mari / spre / copacul tînăr / rădăcina privește prin / frunze // și numai ce coroana-l / îmbrățișează / cu crucile // bătrîn cernit / sub secunde / cu firul tăiat". Ori: "apele cerului / înghit / ceafa de calcar / din
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
ta fără să plătesc taina cu tine - tu să fi rămas eternă zâmbind sub pălăria ta albastră Toamnă Gornaciul a sunat din corn: Octombrie-e-e-e! și surugii vineți legănând penele au străbătut casa călări crupele fierbinți dansau în oglinzi cu vișini tescuite-n călimări răscoleau covoare cu flori de lână sub copite de fum - noi ieșeam nedumeriți, cu șorțul sumecat, în drum. Nesărutați, ochii gornaciului au trecut, s-au topit peste văi în urma lor liniștea se piaptănă-n odăi și păsările de pe
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7775_a_9100]
-
M-am reîntors la casa lor, să mai respir aer de biserică și de omenie, Doamna va aduce dulceața aromată de gutuie. Acum stau amândoi acolo sus, cerul verde ca iarba urcă, boaba de mercur neliniștită ca sufletele lor sfioase, tescuite în cercuri uriașe, ostenite-n veșnicie. Când voi muri și eu cine-l mai caută, cine-l mai știe? 2. Amintiri închipuite Antiques shop scria pe o vitrină colorată și încărcată cu lumini. Între pereții ei, plini de scântei, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
în vechile lor acareturi, într-o fostă bucătărie de vară unde, cu zeci de ani în urmă, se aduna toată familia, încă mai trăiau părinții lui Karin pe-atunci, mai mult vara și toamna când serbau finalul recoltatului sau când tescuiau strugurii. Acolo statul îi dăduse femeii un mic spațiu unde să-și crească cât de cât, copiii. Venea la Karin-tante, o curăța, o spăla, îi făcea cumpărăturile și, în schimbul unei brume de bani, îi dădea o vorbă bună. Să se
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
imobil avea coșmaruri, se visa dispersată în infime părticele, într-o ,infinitate de pătlăgele roșii care în fiecare clipă se împrăștiau bezmetic în toate părțile, ca argintul viu, descompunând-o, risipind-o și rostogolindu-se în toată încăperea, strivite și tescuite în cădere." Dacă propulsată din joase medii, o fire sensibilă cunoaște scindarea, iar altele cad în apatie, în schimb elemente ale vechii lumi date bine pe lângă noua putere, măgulită de a fi agreată de noii veniți intră spornic în joc
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
roșcove uscate și tăvi cu mirodenii. - Coboară, iscusite bărbat, și ia din plin. Dulceagul glas al pașii muri prin seară lin. Cum nici un stâlp ori sfoară nu tremura pe punte, În gândurile toate, soseau ninsori mărunte Și unsuroase liniști se tescuiau sub cer. Și deslușit, cu plânsul unui tăiș de fier În împletiri de sârmă intrat să le deșire, O frângere de ghețuri, prin creștete, prin șire, Prin toată roata gloatei ciulite, răscoli. Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Are gustul domnesc de cramă, Dulce chiar dacă e acră Când e-amară și blesteamă... Limba noastră fără semăn Are gustul de fetească, De sărut de prunc în leagăn Și de doină eminească. Limba noastră de milenii Are gustul de regală Tescuită-n teasc de genii Din a sângelui cerneală... Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă sfioasă. Limba noastră nepereche Are gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
fără remușcare, memoria îmi propune, acum: „Jocul chibzuinței!“ DORINȚĂ Aș vrea să mă pot uita lung, fără să cad în adâncurile cerului de dedesubt, în slăvile înălțimilor pornite din adâncuri. Aș vrea să-mi pot frânge pumnul destinului, ce-mi tescuiește timpul în lacrimi. NOSTALGIA FULGILOR M-ai culcat între două veșnicii să nu aud cum doare iarna. Mi-ai smuls brațele de nea fără să știi că dragostea oricărui fulg de nea, oprit pe geană, vine cu o depărtare, iar
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului „Tot mai scurte ni se par clipele, zilele, Fotografiile tot mai albite de vreme, Rămân în urma noastră amintirile- Cine la cină să le mai cheme? Adunăm în sertarele Vieții de toate, Șifonierele ne sunt tescuite și ele...” Mi-ai umplut sufletul de singurătate, Prieten drag al tinereților mele... Cum arde acolo, departe de țară, Scrisoarea ta scrisă cu litere adânci, Durut înmuitate-n cernela amară Și iarăși urc Dealul acela pe brânci Și iarăși mă umplu
SCRISOARE DIN ARIZONA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355661_a_356990]
-
Congresului, Președintele femeilor, împreună cu Cinci Regine, urmau să schimbe definitiv substanța cosmosului din scoarța întregii lumi. Și în cele din urmă, formând Consiliul Superior de Frecvență înaltă a Madonnei Intelligentza, să conducă ele lumea pentru următorii 1000 de ani. - Ne tescuim inimile tinere, degeaba, domnișoarelor! Ne măcinam sufletele și mințile noastre toată viața și toată moartea, degeaba, iubitelor! Ne prăjim creierele și sexele noastre cu tot felul de implanturi uterine și mai știu eu ce implanturi pe creierul bicameral, degeaba, scumpele
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
grecii - cea mai îndatorată țară din UE, vândută FMI-ului pentru 50 de ani - au pensii de 1600 de euro, mult mai mari chiar decât nemții, care au pensii de 1000 de euro. Iată “Teascul” din UE în care suntem tescuiți, hibridizați, purificați și măcinați la moara socială de măcinat indivizi pe “Insula roșie ADN” (ADN materie pozitivă și ADN materie negativă), aflați în comă tehnică și politică la nivel social planetar! Cam în acest stadiu de comă tehnică, de îndoială
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
un cânt sublim... e vechea pianină Pe care-o urmă ai lăsat, în grabă - Răvaș sfințit de roua din cuvinte Rostiri de gând în palide veșminte Când eu credeam, purtându-le podoabă... Strângeam în pumnul clipelor, sălbatic, Rodiri de vise tescuite-n lutul Ce nu voia a-și ofili tumultul Iubindu-te, bătrâne singuratic. Odaia caldă, mere coapte-n spuză, Căminul vechi, scântei amețitoare Un paradis brodat cu neuitare -, Sărutul lunii - dulcea călăuză, Te-așteaptă iar cu muguri de verbină Printre
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
prieten drag, pribegind prin deșerturile Arizonei) „Tot mai scurte ni se par clipele, zilele, Fotografiile tot mai albite de vreme, Rămân în urma noastră amintirile- Cine la cină să le mai cheme? Adunăm în sertarele Vieții de toate, Șifonierele ne sunt tescuite și ele...” Mi-ai umplut sufletul de singurătate, Prieten drag al tinereților mele... Cum arde acolo, departe de țară, Scrisoarea ta scrisă cu litere adânci, Durut înmuitate-n cernela amară Și iarăși urc Dealul acela pe brânci Și iarăși mă umplu
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
funcționari de pe la băncile la care se Împrumuta an de an, punând gaj producția de grâu din vara ce urma. Vinul ajunsese o legendă, căci Bâta răspândise zvonul că numai ea știa ce soiuri și cât din fiecare să amestece atunci când tescuia strugurii și punea mustul la fiert În niște butoaie mari, cu doage groase de stejar. Până și boierul se dedulcise la licoare, căci i se părea mai bună decât ce avea el prin hrube. Vinul ăsta de dar, Însă, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
muncă, Mănenii noștri... Alde Morcov s-a fâțâit toată ziua de ieri, pe uliță, cu o secerătoare de cai (În luna lui Mart), trasă de boi. Mă și mir că nu și-au scos În drum, la primblat, teascurile de tescuit poama - că tot suntem În primăvară. Nu mai au ce face la deal. Demult, de la sfârșitul lui februarie. Grâul de toamnă crește singur, cel de primăvară a fost semănat demult; păpușoiului și cartoafelor Încă nu le-a venit rândul, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
era bine. Simțea că trecea printr-o adâncă prefacere. Acum, înțelegea deplin că viața nu este nici ziua de azi, nici ziua cea de mâine... nici anul întreg. Vieții adevărate îi este deajuns clipa, clipa plină în care pumnul destinului tescuiește timpul într-o lacrimă ca de spirit. Focul lăuntric s-a potolit. Simțea că înțelege si cunoaște... necunoscutul. Nu erau gândurile lui, pătrunsese acum lăuntric gândurile rânduite de-alungul creierilor... Nu-l mai mărgineau pereții lui strâmți. Neputința înțelegerii pe cale rațională
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ales concurența omorâtoare a statelor vecine, cari pe lângă avantagiul capitalielor mari mai au și pe acela că-și procură adesa materiile brute pe loc, pe când noi ni procurăm fierul din Siberia, de ex. Am văzut espuse mai multe teascuri pentru tescuit vinul, de o soliditate rară, șurubul gros de fier al unui asemenea teasc se lucra înaintea ochilor noștri. Un alt elev a lucrat dintr-o singură bucată un păhăruț de lemn sus și jos larg iar la mijloc subțiet, la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
profir, roș adevărat, care are fața romului, din care beția s-au născut. Carele pentru noi băutorii și pentru a noastră mântuire s-au coborât din deal în vale și s-au întrupat din must și din curătoare. S-au tescuit și s-au dat cep a treia zi după ce au fiert și s-au suit în deal la cramă și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu-i cum vre omu‟! Mai firavi decât iarba sântem...! Acum, bătrânul înțelegea deplin; viața nu este nici ziua de azi, nici cea de mâine... nici anu‟ntreg. Vieții adevarate îi este deajuns clipa... clipa plină, în care pumnul destinului tescuiește timpul într-o lacrimă de spirit.. Clipa din noaptea aceea, când aplecat pe gura babei lui, Lina, să-i audă ultimele șoapte... ea, cu un oftat, ce a încremenit vremile... și-a dat sufletul... Clipele astea, nu sunt timp, n-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
arătat bucătaru și m-am făcut că buchiseam adânc o inemă. Asta ca să vedeți ce laborios a fost bărbatu. Înainte să mă chitesc io cum să mă reped la dușamea, el mă și săltase cu dreapta, iar cu stângacea Îmi tescuia inemioarele În nas, boțindu-le una câte una. Nu-l condamnați pă bietu om, don Parodi; vina ie a lu mandezu. După ce-am lățit bancu, m-am arătat În tișort, să fac posibelă Încurcătura. Pă 6 mai, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Cunoscut între alte vinuri, c un ce, ceva mai picant . Din căzi, vase, scot boștina, și ndelemnu teascuri o toarnă Aici o ticluiesc bine, în a teascului calup Pe calup, așează funduri, și pe ele drept răs toarnă Șurubul ce tescuiește, învârtit mereu cʹon d rug. După ci o tescuiesc bine, rămâind ca și uscată, Din calup scot pe tărgi drobul, și prin gropi adânci îl pun Ținându-l, aici pe iarnă, când tiscovina i lucrată Făcând din ea rachiu, țuică
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
picant . Din căzi, vase, scot boștina, și ndelemnu teascuri o toarnă Aici o ticluiesc bine, în a teascului calup Pe calup, așează funduri, și pe ele drept răs toarnă Șurubul ce tescuiește, învârtit mereu cʹon d rug. După ci o tescuiesc bine, rămâind ca și uscată, Din calup scot pe tărgi drobul, și prin gropi adânci îl pun Ținându-l, aici pe iarnă, când tiscovina i lucrată Făcând din ea rachiu, țuică, rachiul de tisc ovin. Ș-apoi mustul de sub teascuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
încercarea făcută în 1860 de a o împreuna cu Galiția" (Franz Iosef I, Împăratul Austriei). În legătură cu data înființării ducatului Bucovinei, sunt vehiculate mai multe date. Dar să ne întoarcem pe strada Domnească din Cernăuți ("Mica Vienă"). Vedem același om scund, tescuit de cotidian, bolnav de românism ("boală" istorică de care au suferit Eminescu și alți iluștri înaintași), vorbind mai departe. Este duminică, 10 mai 2015. Stop cadru. Ne întoarcem cu 95 de ani în urmă: "Luni, 17 mai 1920. La orele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
printr-un îndrăzneț mit de origine: în vreme ce Zarathustra sanctifica focul și recita găthă, Haoma s-a apropiat de el și 1-a îndemnat să-1 culeagă și să-1 sfărâme, întrebându-1 despre aceasta, Profetul află că Vivahvant a fost primul care a tescuit haorna și a dobândit ca răsplată nașterea unui fiu, regele Yima, "cel mai religios dintre oameni" (Yast, 20: 45). Ne vom reîntoarce la semnificația și la preistoria acestui scenariu mitico-ritual: un urmaș dobândit, ca urmare, și prin puterea unui sacrificiu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]