69 matches
-
Iancu Una din metehnele noastre e că uităm prea repede ceea ce nu ne place să auzim despre noi și, în consecință, ne obișnuim cu răul (și urâtul), ca și cum ar face parte, fatalmente, din normalitate. Observăm (dacă observăm) un fapt de-testabil, îl semnalăm (dacă îl semnalăm), uneori, rar de tot, ne revoltăm că acel rău există în fața ochilor noștri, apoi, încet, încet, dacă nu destul de grabnic, ne cufundăm în răul (și urâtul) de lângă noi. Și ne ocupăm de alte cele. Pentru că
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
continuare a cercetării și subjugă știința biologică teologiei" Academia Națională de Științe a Americii și-a făcut cunoscut punctul de vedere: „Creaționismul, proiectul inteligent și alte invocări ale unei intervenții supranaturale în originea vieții nu sunt știință, pentru că nu sunt testabile prin metodele științei." Justiția americană (în 2005), Consiliul Europei (în 2007), autoritățile școlare britanice, au statuat, fiecare în felul său, că proiectul inteligent este creaționism deghizat și, ca atare, nu poate fi inclus în programul de predare a științelor în
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
voită. Și totuși, sunt foarte mulți credincioși care resimt separarea religiei de știință ca pe o marginalizare a celei dintîi, de unde și reticența lor față de consecințele darwinismului. În realitate, biologia nu poate impieta asupra religiei, fiindcă se mișcă între hotarele testabile ale unei experiențe care, judecată sub unghi moral, nu are nici o relevanță pentru viața omului. A privi universul cu ochelari darwiniști presupune o depășire a granițelor biologiei și o încălcare a rigorii ei pragmatice. Dacă omenirea s-ar călăuzi după
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de testabilitate, adică explanansul să fie testabil, informația explicativă a explanansului trebuie să ofere temeiuri puternice de a crede că fenomenul de explicat s-a produs și că el era de așteptat în circumstanțe date. În general, explanansul constă din două feluri de premise: 1.) ansamblul enunțurilor
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
sa aibă cel puțin patru caracteristici eseniale: ar trebui să fie compatibilă cu informațiile din domeniul respectiv, ar trebui să aibă o consistență logică, ar trebui să fie enunțată în forma sa cea mai concentrată, și ar trebui să fie testabilă. 7.4.1. Ipotezele nule Ipotezele nule (numite și "ipotezele lipsei de diferență") afirmă că diferențele statistice sau relațiile care trebuie analizate se datorează întâmplării sau erorii întâmplătoare. Ipoteza nulă (Ho) este alternativa logică la ipoteza cercetării (H1). De exemplu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
În locul unor formulări necomportamentale, ei demonstrează necesitatea operaționalizării obiectivelor, determinarea lor În modul cel mai explicit posibil, cu claritate și precizie. Mai exact, ei propun o descriere a obiectivelor(În măsura posibilului) În termenii unor acțiuni vizibile (observabile) și măsurabile (testabile prin elemente de performanță). Analiza sarcinilor de Învățare este,deci, inseparabil legată de analiza comportamentelor implicate În ele și a produsului final al acestora (performanțelor), care, evident, necesită condiții corespunzătoare de Învățare, inclusiv metode și procedee adecvate. Aceleași cercetări relevă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vor supraviețui, doar dac) se afl) la conducerea ț)rilor puțin afectate de competiția dintre state. Socializarea statelor nonconformiste decurge într-un ritm care este imprimat de m)sura implic)rii lor în sistem. Iar aceasta reprezint) o alt) propoziție testabil). Teoria induce numeroase aștept)ri cu privire la comportamente și rezultate. Din teorie, se poate prezice c) statele se vor angaja în comportamentul de tip balansare, indiferent de faptul dac) echilibrarea puterii reprezint) finalitatea actelor lor. Din teorie, poate fi prev)zut
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sugerat modalit)ți de a face ca aceste propoziții s) fie mai specifice și mai concrete, așa încât ele s) fie testate. În capitolele care au r)mas, pe m)sur) ce teoria este elaborat) și detaliat), vor ap)rea propoziții testabile suplimentare. 7 Cauze structurale și efecte economice Capitolul 6 a comparat sistemele național și internațional, si a ar)țâț cum variaz) comportamentul și rezultatele de la un sistem la altul. Capitolele 7, 8 și 9 compar) sisteme internaționale diferite, ar)tând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Să analizăm din punct de vedere didactic atât gradul de importanță al acestei dependențe, cât, mai ales, posibilul impact și procentul pozitiv-negativ pe care-l putem identifica (cu atât mai mult cu cât, exceptând primii ani de școlaritate, informația indirect testabilă sau netestabilă de către elev/student crește). În primul rând, conceptul de dependență informațională este unul dintre conceptele-cheie ale școlii tradiționale (în capitolul al doilea al lucrării de față menționam o serie de surse ale puterii de influență, printre care și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
serviciul INTERNET, managementul eficient al resurselor umane și informaționale. Cele prezentate mai sus, demonstrează caracteristicile unei dezvoltări eficiente a cooperării subiecților educaționali (manageri, profesori, elevi, părinți) implicați în modernizarea actului educațional cu aplicare TIC prin: definirea unor obiective precise, măsurabile, testabile comportamental la nivel (cognitiv, aptitudinal, afectiv); utilizarea unui game diverse de metode și tehnici participative de autodezvoltare punerea accentului pe autotestare și autoevaluare; menținerea proximației cu sfera concretului aplicativ și specificul profesional. Instruirea Asistată De Calculator la lecțiile de matematică
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
INTERNET (bandă largă), managementul eficient al resurselor umane și informaționale. Caracteristicile unei dezvoltări eficiente se realizează printr-o cooperare cu subiecții educaționali (manageri, profesori, elevi, părinți) implicați în modernizarea actului educațional cu aplicare TIC prin: definirea unor obiective precise, măsurabile, testabile comportamental la nivel (cognitiv, aptitudinal, afectiv); utilizarea unui arsenal de metode și tehnici participative de autodezvolatre punerea accentul pe autotestare și autoevaluare; menținerea proximației cu sfera concretului aplicativ și specificul profesional. Cred că instruirea asistată de calculator are următoarele avantaje
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
unui eveniment, obiect sau individ; - delimitarea și definirea acestuia. 2) Predicția: psihologii cercetători nu se mulțumesc numai să descrie lucrurile observate, ci fac de asemenea și predicții sub formă de ipoteze. Ipoteza, în cercetarea psihologică sau psihopatologică, este o predicție testabilă (care poate fi verificată). Ea derivă dintr-o testare anterioară urmând ca în cazul respectiv să fie demonstrată. 3) Controlul datelor obținute în cursul cercetării științifice. 4) Explicarea cauzelor care produc sau care influențează ori favorizează producerea unui fenomen. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realizează nu numai condițiile dirijării și controlului riguros al instruirii moderne, ci și posibilitățile pe care le au curricula moderne de a realiza acel one-dimensional man, ce poate fi descris în termeni de „competențe”, „capacități”, „abilități” și „performanțe” măsurabile și testabile. Dar tocmai împotriva acestei unidimensionalizări, progresivist-eficientistă, au fost îndreptate criticile pedagogilor postmoderniști în anii ’90 ai secolului trecut. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Nici literatura pedagogică românească nu a acceptat cu ușurință conceptul. L-a consemnat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
colectiv. Ele sunt mai mult testate prin compararea lor cu masa de cunoștințe acumulate în întreaga disciplină, prin reacțiile colectivității științifice: critica, ignorarea, acceptarea. Sistemul social interesat în utilizarea cunoștințelor sociologice nu poate pretinde specialistului teorii și tehnici de acțiune testabile „sub ochii săi”, prin demonstrații practice, așa cum se procedează cel mai adesea cu inginerul. Dimpotrivă, sociologia apare ca un corp destul de difuz de teorii și tehnici de acțiune, aflate în rapidă schimbare, a căror garanție relativă de valabilitate nu o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putea fi adevărate, căci se potrivesc cu cadrul general al altor observații precedente și teoriilor standard pe care tindem să le acceptăm. Apoi, aplicăm metode riguroase pentru a le stabili valabilitatea. Scopul este acela de a elabora ipoteze specifice și testabile și de a le obține confirmarea sau infirmarea prin colectare de date și inferență. Drept rezultat, unele teorii vor fi respinse, iar altele acceptate condiționat, sub rezerva continuării cercetării. Întrebarea esențială care totuși se pune este: ce înseamnă să testezi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Cursul începe cu discutarea părții analitice a procesului științific. De îndată ce este selectată și justificată alegerea unei teme, aceasta trebuie transformată într-un proiect de cercetare viabil. Tema este reprezentată printr-un model formal din care este apoi derivată o ipoteză testabilă care să specifice o presupusă relație între variabile. În acest curs sunt definite conceptele de bază - modelul, ipoteza și variabilele. Este introdusă succint teoria cauzalității și este făcută distincția dintre variabilele independente și cele dependente. Este prezentată forma generală a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Cu cât un model este mai cuprinzător, cu atât sunt mai multe trăsături ale realității pe care le poate reda, dar, în același timp, elementele sale sunt cu atât mai complicate și este mai dificil să extragem implicații clare și testabile. Cu cât un model este mai puțin cuprinzător, cu atât relațiile sale intrinseci devin mai ușor de identificat și testat, dar, în același timp, acesta va reuși mai puțin să reprezinte domeniul complicat al convingerilor, tipurilor de comportament și instituțiilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
presupun ideea că o schimbare într-un anumit fenomen din lume produce sau impune schimbări în alt fenomen, se situează la nivelul teoriei abstracte. Acestea trebuie traduse într-un limbaj mai practic prin procesul modelării empirice, spre a deveni afirmații testabile utile. Conceptele vor trebui transformate în variabile care să varieze cu adevărat și să fie capabile să ia astfel valori diferite pentru observații diferite. Categoriile cu ajutorul cărora este înregistrată această variație vor trebui desemnate și ele. Apoi, afirmația cauzală va
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
jucători de veto efectivi. Acest lucru poate avea consecințe benefice într-o societate care caută să se protejeze de schimbări radicale, dar poate fi vătămător pentru o societate care are nevoie urgentă de reforme. Tsebelis mai oferă și alte ipoteze testabile în politica de tip comparativ. Toate celelalte rămânând neschimbate, un guvern democratic trebuie să aibă mai mulți jucători de veto și asta trebuie să facă orice schimbare politică mai greu de implementat decât în cazul unui guvern de tip autoritar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a diferitelor contexte de decizie. În multe situații preferințele individuale se manifestă în tipare regulate, utilitatea așteptată din alegere este cunoscută, și astfel comportamentul poate fi ușor prevăzut. Asemenea situații pot fi modelate analitic, în scopul de a deriva ipoteze testabile cu privire la strategii și rezultate. Acest lucru nu este neobișnuit în politică, unde sesizăm adesea un joc repetitiv în cadrul unor aranjamente instituționale bine stabilite. De exemplu, putem fi destul de siguri că indivizii mai săraci vor prefera cheltuielile mai mari pentru asistența
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
creator și că l-am raportat la un subiect important și o teorie relevantă. Apoi am transformat conceptele abstracte în variabile, am inserat variabilele într-un model formal și am derivat din acest model un set de ipoteze specifice și testabile. Judecățile făcute în timpul acestor faze sunt plauzibile și pot fi susținute; au fost totodată prezentate argumentații solide pentru a explica alegerile făcute la fiecare punct de decizie. Prin urmare, am oferit eficient lumii anumite propuneri noi și interesante. Acum devine
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cauzală bivariată, concepută în funcție de direcție, pantă, intersecție și termen de eroare; - ipoteza cauzală multivariată, importanța variabilelor de control și legăturile unei traiectorii cauzale specificate; - modelul deductiv complet ca reprezentare abstractă a realității sociale și utilizarea sa în derivarea de ipoteze testabile; - teoria jocurilor de două persoane, incluzând recompensa cu sumă zero și recompensele cu sume non-zero în forma extinsă și strategică și rolul echilibrului în analiză; - teoria jocurilor de n persoane și teoria negocierii, mai ales în măsura în care acestea afectează alocările de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un lucru bun dacă am putea elabora o știință socială care să se constituie pornind de la micro-fundațiile alegerilor umane; în acest scop am discutat pe larg elementele esențiale ale teoriei alegerilor raționale și ale potențialului de a se deriva aserțiuni testabile din logica jocurilor. Științele sociale sunt relativ noi printre disciplinele de studiu sistematice, iar concluziile stabilite nu sunt pe deplin epuizate. Astfel, nevoia de cercetare fundamentală în științele sociale este mare. După cum au susținut și grecii antici, studiul cel mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe care Burckhardt sau Spengler nu doar o întrevedeau, dar o și demonstrau. Bell se grăbește însă să se despartă de o „apocalipsă nihilistă”, atât de puternic instituită de Fr. Nietzsche, pentru a dezvolta un „argument sociologic mai complex și testabil empiric”, distanțat astfel și față de filosofiile secolului al XVIII-lea sau al XIX-lea, și de o viziune monolitică, holistă și deterministă asupra societății. Apelând la dialectică, optează pentru specificarea „contradicțiilor” ce apar între diferitele domenii ale societății, respectiv a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui general care nicăieri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]