20 matches
-
bucurie, vinovăție, că încălcase spusele Mumei și se abătuse de la drumul scris, bucurie, că împlinise dorința murmurelor-suflete de morți de-a mai ajunge odată prin locurile unde le fusese drag! * -Ai auzit? își întrebă femeia peste gard vecina, potrivindu-și testemelul pe frunte. -Ce s-aud?! se opri cea strigată din culesul perelor aurii, căzute doldora pe iarba grasă din curte. -Ăl mic al poștașului a fost martor la o minune! continuă prima. -E, te pui la mintea pezevenghilor ăstora! Numai
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
studiase în Prusia și făcuse parte dintr-o delegație militară la Berlin prin 1868-1869, se sinucide cu revolverul. Familia a lansat zvonul că a căzut de pe cal și s-ar fi sfârșit de ftizie. La 1864 Raluca era văzută cu testemel pe cap, purtând o rochie moldovenească largă. Ea călătoarea des la Cernăuți cu daruri pentru Aglaia și era îngrijorată pentru Aglaia și Henrieta care se îmbolnăviseră de tifos. La toate acestea se adaugă necazul cu Șerban, de la care nu mai
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Mănăstirea Balamuci. Până în 1846, bolnavii mintal aflați în schitul Malamuci au fost mutați la Mărcuța, care era situată mai aproape de orașul București. A fost folosită o clădire veche din apropierea mănăstirii Mărcuța, unde pe vremea lui Ipsilanti fusese o fabrică de testemele. Primul medic primar al Spitalului Mărcuța a fost Nicolae Gănescu. Dacă în 1847 erau 40 de pacienți, numărul lor crescuse până în 1895 la 100 de persoane. La sfârșitul secolului, doctorul Protici a înființat ateliere de muncă pentru pacienți (tâmplărie pentru
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
purtat de femei nu are nici un fel de precedente istorice speciale, deși se conformează la modul general, ideilor despre modestia feminină extrase din Coran. Cunoscute sub numele de "ziy shari`" și "hijab", aceste veștminte sunt in formă de cort, cu testemele de călugăriță acoperind capul, astfel încât să ascundă atât părul cât și bustul. Se spune că sunt similare costumelor purtate de soțiile lui Muhammad. Această tradiție musulmană inventată a apărut pentru prima dată la femeile afiliate grupării Fraților Musulmani (Surorile Musulmane
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
Moldovei, comerțul și industria sânt concentrate în mâinile izraeliților. Dar și dincoace de Milcov putem urmări și constata descreșterea românilor în ramurile cele mai principale ale industriei și ale comerțului. Nu de mult înfloreau în București industrii însemnate: se fabricau testemele, se lucra mătase și se făceau dintr-însa țesături de tot felul, se argăseau piei, cari se exportau, blănăria din București era căutată în seraiul din Constantinopol, apoi erau ișlicăria, căldărăria, șelăria. Astăzi nu mai există acele industrii și trebuințele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor. Dimitrie Rallet le asociază chiar pe cele de Lahore În portretul de enciclopedie Îndoielnică dar indispensabilă unui Orient definit de bazar: „(...) acolo, pe la șalgii și pe la parfumori, să vezi șaluri de Lahor, de Bagdad, stofe de Brusa, caftane, tandure, testemele, imamele, mătăsării de tot felul, tenzufuri, curse, unt de roze, paste de scos părul, ape de flori mestecate cu ape europene și pomade cu etichete de Paris (...)”6, trasând vaporos direcția În care stofele Orientului parcurg Europa. Iar Alexandru și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Răducan Chioru, bogat, văduv, care chema din când în când câte o femeie din sat, la curte. Într-o zi, prietenul lui Constandin Moțoc află că a fost chemată și soția lui și că se întorsese de la boier cu un testemel ("basma") roșu. În ciuda violențelor la care a fost supusă, femeia a negat totul și s-a jurat pe mormântul mamei ei că nu știe despre ce este vorba. După ce a plecat bărbatul la treburi, femeia și-a pus testemelul și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un testemel ("basma") roșu. În ciuda violențelor la care a fost supusă, femeia a negat totul și s-a jurat pe mormântul mamei ei că nu știe despre ce este vorba. După ce a plecat bărbatul la treburi, femeia și-a pus testemelul și s-a dus la boier. Pentru că și-a "bătut și asuprit" femeia, prietenul lui Constadin Moțoc a primit sancțiuni din partea boierului. A fost lovit cu palma peste gură, apoi cu harapnicul peste ochi și peste tot corpul, a fost
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1855 cea mai mare parte a locuitorilor erau cazaci zaporojeni. După încheierea războiului Crimeii (1856) cazacii au emigrat în Rusia, locul lor fiind luat de către bulgari 808. Comuna Ciamurli de Sus cuprindea satele: Ciamurli de Sus, Camena, Eski-Baba, Hagi-Omer și Testemel. Acestea grupau: 385 de case, 6 bordeie, 4 prăvălii, 34 de mori și 170 de fântâni. În urma războiului din anii 1877-1878 o mare parte a populației musulmane din comună a emigrat în Imperiul Otoman. În localitate existau 3 biserici în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1878 în fiecare din cele 5 sate ale comunei a fost înființată câte o școală, construcția acestor școli fiind finanțată de către statul român. Fiecare școală avea câte un învățător, cele 5 școli fiind frecventate de către 189 de elevi. În satul Testemel exista o geamie unde slujea un imam. Sediul primăriei comunei se afla în satul Ciamurli de Sus și a fost construit în anul 1883809. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 2 329 de locuitori, în mare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
școală pentru copiii lipovenilor din localitate. Populația comunei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era de 1 941 de locuitori, din care: 1 828 de lipoveni, 61 români, 17 tătari și 5 bulgari 821. Comuna Nalbant cuprindea satele Nalbant și Testemel, fiind așezată pe valea pârâului Telița, la 20 de km nord-vest de Babadag. Se învecina la nord cu localitatea Telița, la sud cu Armutlia și Bașkioi, la vest cu Alibeikioi, iar la est cu localitățile Frecăței și Congaz. La sfârșitul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s.v. bălăoană, atestă aceeași formă feminină în Gorj), a hornonoí "a bodogăni"54, truștuieli "mustrări, răstiri" (cf. DLR, trustuială, atestat pentru nord-estul Olteniei). Întâlnim, de asemenea, multe elemente lexicale, morfologice sau fonetice populare: coșmolie, învolvorât, iepangea, gogeamite, ferdelă, zăbranic "broboadă, testemel; borangic", bălăngăí, a gârăí "a cârâi". Aceste elemente impun expresiei o deosebită vigoare. Cu unele inadvertențe și momente false ale narativității, nuvela, prin expresia sa, își salvează mult din calitatea artistică. Trăsătura caracteristică a nuvelelor și romanelor care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ai prevenit în glumă că îl vei face „să spargă perja fără voia și fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cu vorbe de la tine, Fă sunetele goale să ni-se pară pline, - Cum, iscusit dispuse, oglinzile ne mint, Dintr’o ‘ncăpere ‘ngustă făcând un labirint. „Nuvela lui Slavici e în alb și negru ca veștmântul ardelenesc, proza dunăreană e un testemel înflorat din acelea vopsite cu șofran...” Nu mă gândeam, citând această frază, nemaiapucând s-o comentez, că era ultima înainte de divorț. Divorțul meu de activitatea scripturistică, vreau să zic. Cu excepția sfârșitului, tot ce urmează e scris mai demult.) Ion Manta
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat, gogoși... Pălării, testemele. Lume... lume... lume... Apoi închide gazeta și trage concluzia: EFIMIȚA: Vreme frumoasă, dever slab! LEONIDA (intră ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic și o aprobă): Criză teribilă, monșer! (stă la locul lui) EFIMIȚA: Căldură mare. LEONIDA: Aprob pozitiv. (constată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
poduri. Pietrele râșneau grăunțe. în teică, hadaragul clămpănea iar, pe crainic, lampa atârnată în cuiul unsuros fumega în pâcla care de abia scotea chipurile din umbră. Pe podul coșului tăifăsuiau o fată ș-un bărbat ghebos. Strânsă la tâmple cu testemel roș și cu sânii ținuți de rochia strâmtă, fata își cuprindea genunchii între mâinile mari. Desculțe, de sub fustă ieșeau picioarele cu călcâiele crăpate. Frământând cu o față îngândurată buza de jos între dinți, fata asculta pe ghebos. Cu buze vinete
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a ei buze ce suspină, Ia inelul ei cel mândru de pe degetul cel mic... Și se-ntoarce în codreana-i noapte tânărul voinic. Lângă smeii morți când trece, limbile le taie el, (225) Le adună sîngerinde și le pune-n testemel, Trece zidul și pornește iar la drum pîn-ce ajunge La cazanul care fierbe în mijlocul verzii lunce. Pe-o smeoaică mum-o taie - pe-alta o scăpă în pripă, Ia din nou în hârb tăciune ș-un cărbune pune-n pipă, (230
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vei pune Ca plocon pentru mireasă astă mână de alune. 41 {EminescuOpVI 42} 595Iară baba, cumu-i baba, dă cu ghiotura să treacă, Mai ghiontită, mai sucită, mai împinsă cîte-o leacă, Intră-n casa unde-i masa, pune-n talger dinainte Testemelul cu alune, făr a zice trei cuvinte. Împăratul pune mâna și alunele sglobie 600Peste fața cea de masă durăind se împrăștie. Dar în mijlocul basmalei un inel în loc rămasă - Un inel care-l pierduse de mult tânăra mireasă. - Tată, uite - inelul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar culorile de pe ii erau mai închise. În timp de iarnă , femeile îmbrăcau zeghii lucrate din postav gros. Bătrânele purtau fote negre fără beteală. Iile erau lucrate cu arnici (mouline). Părul cărunt îl prindeau mai întâi sub bariș, numit și testemel, iar pe deasupra purtau basma. În picioare aveau ghete sau opinci. Flăcăii purtau pantaloni albi, largi, lucrați dintr-o țesătură mai subțire de lână. În sus, peste cămașa de dedesubt, care se încheia cu nasturi deasupra pumnului, ei purtau cămăși cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]