38 matches
-
singurătății omenești de azi care încearcă să se afirme pe ea însăși, fără misterul acestui Planetoid viu, fără misterul Trinității și fără Dumnezeu. Dacă în dacism, în iudaism sau în lumea greco-romană singurătatea se manifesta prin “plângerea nașterii”, prin “plânsul teurgic” sau prin “plângerea morților”, asta se datora faptului că Hiperboreea, lumea greco-romană și Ierusalimul încă mai avea un model al Cosmosului solar la care se putea raporta fiecare pământean sau nepământean, muritor sau nemuritor, zeu sau sclav. Iar acel model
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
acoperă cu ia precum un giulgiu ascunde fața mortului. Tremură. Apoi se pornește pe un râs isteric, privind în sus): Arde...ARDE...Apa sfântă ARDE așa cum ard și eu pe dinăuntru. Slavă ție Doamne. Slavă ție! Slavă Ție! (Elohim, șarpele teurgic apare iar în fața tânărului nobil ) ELOHIM: Pare că tărâmul ăsta ți-a luat mințile! VITTORIO: NU tărâmul ci omul mi-a tulburat somnul.( Oftează). Sunt necăjit pentru că toată lumea vrea să atingă Raiul dar nimeni nu vrea să-și dea Duhul
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_craciun_1405701081.html [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
Eminescu creează Ființa Jertfită întru Eros-Agapé (Recuperată pentru Divin), ca Ultimă Imagine și Ultim Scop al Poeziei sale. Arborele Vieții este, de fapt, Crucea, pe care se răstignesc, adică se dăruiesc spre creația de lume, chinurile inițierii. Prin acest gest teurgic, Eminescu este cel mai profund creștin ortodox al nostru, în atemporalitatea actului hristic*. prof. dr. Adrian Botez Notă Trimiterile la versul eminescian s-au făcut către ediția Petru Creția (M. Eminescu - Poezie și proză, vol. I-II, Cartea Românească, Buc
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
toamnă de toamnă/frunzele cad/peste umbră lui”//. („Umbră lui Eminescu la Cernica”, Cântecul păsării pe acoperiș, Editura RawEx Coms, 2014). Singur între pereții albi precum zăpadă ai acelei cămăruțe solitare și izolate de lume, în acea iarnă a „inițierii teurgice”, râvnitorul intru cele sfinte, fratele pe atunci Gheorghe s-a bucurat de darul și binecuvântarea viziunii trecerii metaforice prin ușile bine zăvorâte a umbrei lui Eminescu. De atunci, primăvara ori toamnă, iarna sau vară, părintele a rămas convins poetic că
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1475182659.html [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
Sf. Gheorghe din Mănăstirea Voroneț, traversând pe diagonală Țara, ținutul preaiubit al Sfintei Fecioare, se întrupează în cuvânt în Biblicele lui Eugen Dorcescu. Revelația sacrului, în simplitatea ei primordială, de pe când încă nu pierduserăm Edenul, se produce firesc, după o teurgică umanizată; consecințele ritualice sunt cele așteptate: „Doar eu grăiam. Și iată că, treptat,/ Discursul în tăcere s-a mutat”. Ființa abisală a Omului - creatură dintâi după chipul și asemănarea Dumnezeirii - s-a întâlnit cu ființa abisală a lui Dumnezeu în
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
În studiul Eminescu, poet dificil se pronunța, poate cam categoric, împotriva popularității poetului, a asa-zisului curent eminescian, care nu s-ar fi produs, observând că destule versuri, sintagme sau poezii rămân neînțelese. Unicitatea lui Eminescu, poet al visului dublu, teurgic și mitologic n-a mai fost repetată de nimeni și niciodată". Acest univers mirific va fi mereu prezent în conștiința criticului și atunci când va comenta lirica secolului XX, care se îndruma pe alte căi decât ale romantismului eminescian. Deși orientat
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
puțin talentat decât maestrul său în arta expunerii, dar îl depășea în forța comprehensivă. A modificat profund doctrina metafizică neoplatonică. Lucrările sale poartă titlul generic de „Compendiu al doctrinelor pitagoreice”. El accentuează și mai mult decât Porfir caracterul magic și teurgic al doctrinei salvării, încercând de asemenea să aducă completări asupra teoriei emanației. Proclus a fost cel mai sistematic dintre neoplatonicieni, supranumit „scolasticul neoplatonismului”. El a trăit în secolul al cincilea, într-o perioadă în care sediul platonicienilor funcționa din nou
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
o dată, Lavater, care era oaspetele landgrafului, a trebuit să-i facă o scenă ducesei de Devonshire, care se credea Maria Magdalena“. „Dar acești Willermoz, acești Martines de Pasqually, care fondează sectă după sectă...“ „Pasqually era un aventurier. Practica niște operațiuni teurgice Într-o cameră a lui, secretă, spiritele Îngerești i se arătau sub formă de dâre luminoase și de caractere hieroglifice. Willermoz Îl luase În serios pentru că era un entuziast, onest dar naiv. Era fascinat de alchimie, se gândea la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
afirmă că e un embrion al liricii eminesciene, exprimând concentrat spectaculoasa oscilație între ideea de moarte și viață. În studiul Eminescu, poet dificil se pronunță, poate prea categoric, împotriva așa-zisului curent eminescian; unicitatea lui Eminescu, poet „al visului dublu, teurgic și mitologic, n-a mai fost repetată de nimeni și niciodată”. Eminescu va fi mereu prezent în conștiința lui S. și atunci când va comenta lirica secolului al XX-lea, care se îndruma pe alte căi decât ale romantismului eminescian. Deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
care profetul Iezechil a văzut-o venind dinspre Nord, dinspre Hyperidonia. PÎcla care duce la viciu. Îmi voi ridica tronul in Nord, spune Diavolul. Hypwerion este o făptură damnată. Are sînge rece. Este reptilă. Toate descrierile Îl Însumează unui erou teurgic, malefic. Hiperion se transformă la sfîrșitul poemei În Hyperidon despiciens cel care disprețuiește. Rămîne păstrătorul stelelor albe. În opoziție stă pajul care are o natură fericită, makaria physis. El este adevăratul dușman al stelarului. Avînd o natură primordială, fiind archeogonal
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
pentru refacerea matricii ori structurii originare a lumii. Iată, în această ordine, și alte tipuri de ilustrări: 1.procesele de emanație și crizele care au avut loc după retragere, mai ales spargerea vaselor și împrăștierea scânteilor divine, sunt reversul activității teurgice, al cărei scop este să recreeze acelanthropos ceresc sfărâmat. Omul căzut, care este răspunzător și de căderea scânteilor, este chemat să repună particulele de lumină, întemnițate printre fărâme, la locul lor primordial din divinulanthropos, activitate cunoscută sub numele de tiqqun
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
glorie al civilizației ninivo-babiloniene față de contemporaneitate. Când efecte miraculoase erau obținute pe căi pământești (chimice, fizice sau medicale), magia era numită albă sau naturală; când instrumentul întrebuințat era spiritul diavolului, magia se numea neagră sau demonică. Chaldeenii mai practicau magia teurgică, a relațiilor forțate cu spiritele superioare. Cu toate că persanii au furat magia de la asirieni, i-au dat o atât de mare atenție, răspîndind-o în același timp, încît numele preoților lor "Magos" a trecut asupra întregii dogme. Unul dintre spectacolele cele mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
la duhurile lui Beliar, menționate de Testamentele celor doisprezece patriarhi, de care am vorbit în subcapitolul dedicat epistolelor lui Ioan. . 1 Enoh 10, 4. . Referitor la acest subiect, vezi dosarul prezentat de P. Prigent, Apocalypse..., pp. 323‑325. „Printre practicile teurgice”, notează el, „una din cele mai importante este ridicarea statuilor zeilor. Se aștepta ca aceste statui, vizitate de zei, să facă profeții, vindecări, să producă inspirații, să manifeste în mod evident prezența reală a transcendenței care le‑a locuit.” (ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Dionisie Areopagitul, în condițiile în care filtrele sale interpretative datoresc mult lui Proclus, prin care este considerată cu putință înțelegerea gândurilor adânci ale lui Platon și Plotin. În ceea ce privește neoplatonismul, principala grijă a lui Psellos este purificarea acestuia de influențele teurgice. Se dovedește că reprezen¬tantul noului umanism bizantin consideră de valoare din moștenirea greacă târzie doar ceea ce s-ar putea încadra într-o gândire metafizică ce respectă regulile pe care Aristotel le impune discursului filosofic. Psellos acuză, spre exemplu, faimosul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
un pericol vital. Blana animalului polar vînat de către echipaj cu ceva timp în urmă, adusă la bordul corabiei, stîrnește un val de îngrijorare printre autohtoni. Ei vor dansa în jurul mormanului de păr alb, isterizați în mod acut, invocînd bizare forțe teurgice cu strigătul "Tekeli-li! Tekeli-li!". Contrastul dintre alb și negru trimite la un palier simbolic mult mai profund decît erau, probabil, pregătiți cititorii americani ai lui Poe, din veacul al XIX-lea, să înțeleagă. Ultimii supraviețuitori de pe Jane Guy, Pym și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de peste Ocean, un articol emoțional și emoționant despre "lupta omului cu Levia-thanul biblic", transformîndu-i pe marinarii participanți la vînătoare în eroii clasici ai unei lumi modernizate. Căpitanul-vînător, în special, era prezentat în registru de mitologie antică, atribuindu-i-se energii teurgice. Neîndoios, Melville s-a familiarizat în detaliu și cu acest al doilea moment, trasîndu-și pesemne, prin intermediul lui, liniile generale ale propriilor tipologii și, cu deosebire, ale celei ilustrate de Căpitanul Ahab. În plus, să nu uităm, prozatorul însuși a lucrat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Hugh James, un profesor de la Oxford, insur gent vînător, la rîndu-i, al "mortului viu", de multe decenii. Vlad Dracul (ori "Drakul", cum îi spune, la un moment dat, înspăimîntat, unul dintre personaje) este finalmente distrus cu ritualuri voodoo și incantații teurgice. Ultimul nivel cronologic este cel al anului 2008, cînd naratoarea maturizată participă la o conferință internațională (ca istoric ea însăși) și are surpriza să primească o carte cu dragon, identică celor avute de tatăl ei (mort între timp) și Rossi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
doctă în a afla cea mai fină informație cu privire la cea mai absconsă latură a nu știu cărui text alchimic egiptean. O filatelie rafinată în varianta istoriei religiilor, cam așa s-ar putea defini morbul lui Culianu. De exemplu, cînd te preocupă arta teurgică la Arnobius și semnificația „aripilor sufletului“ la Proclos, cînd te atrage catalepsia iatromanților și cînd dezbați melotezia astrală (corespondența dintre planete și simțurile umane), nu se poate spune că interesul intelectual ți se hrănește cu nutrimente din cultura clasică. Culianu
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
de timbre rare fără pretenția de a intui misterul din interiorul vreunui timbru. Din acest motiv diversitatea copioasă a subiectelor nu vine dintr-o luminare, ci dintr-o ambiție de savant cizelat. Dar un savant fără vînă spirituală. În loc de virtuți teurgice, acribie stearpă. Mai mult, Culianu scrie modest, cu un condei sec, pe potriva opulenței de talcioc a motivelor adunate. Cum Culianu nu a apucat să-și vadă publicat al doilea volum din Iter in silvis, înclinația ar fi să dai vina
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
de peste Ocean, un articol emoțional și emoționant despre „lupta omului cu Leviathanul biblic", transformîndu-i pe marinarii participanți la vînătoare în eroii clasici ai unei lumi modernizate. Căpitanul-vînător, în special, era prezentat în registru de mitologie antică, atribuindu-i-se energii teurgice. Neîndoios, Melville s-a familiarizat în detaliu și cu acest al doilea moment, trasîndu-și pesemne, prin intermediul lui, liniile generale ale propriilor tipologii și, cu deosebire, ale celei ilustrate de Căpitanul Ahab. În plus, să nu uităm, prozatorul însuși a lucrat
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
ruperea și aruncarea rithonului, deci condamnarea la moarte. în unele reprezentări egiptene și în astrologie, ține între coarne discul solar pe un șarpe încolăcit (Hathor și Apis, mai ales ) sau Pleiadele, iar pe spinare se sprijină stâlpii pământului. Aspectul său teurgic este legat de coarne, simbol al puterii absolute. în heralica Moldovei, capul de bour( contaminat cu zimbrul) amintește de vînătoarea ritualică a lui Dragoș, de descălecat, de intemeierea de către Bogdan, care l-a alungat pe predecesor, păstrând stema cu capul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
țină cont de vreo exigență sau vreo modă a contextului în care ne aflăm, marele miracol al zguduirii verbului în actul creării lumii" (Ștefania Mincu), un creator autentic de artă "orfică, vizionară, țintind gnoza și mistica deopotrivă", într-un cuvânt, teurgică, prin care se "depășește estetismul înspre pneumatic/ pneumatologic" (Lucia Cifor). Fiecare text semnat de Nicolae Ionel se hrănește, într-adevăr, dintr-un niciodată ostoit impuls de consacrare a Ființei, dar și de consfințire a ființei ca receptacul al Acesteia: "Îl
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
printre altele, si de versurile din Béranger care servesc drept motto povestirii poești: "Son coeur est un luth suspendu; /Sitot qu'on le touche îl resonne"43 "[Inima lui este o lăuta suspendată; Deândată ce o atingi, răsună]- , un act teurgic, prin care poetul recuperează esență transcendență, retrasând semnăturile Absolutului, prin diferitele nivele ale existenței - , este înlesnit de acordurile harpei (ghitara, în apologul poesc), pe care anticii o înțelegeau ca parte a ordinii cosmice, o punte între cer și pământ, expresie
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
interesa. Aceste admirabile discipline spirituale aveau scopuri nobile mult mai subtile și, prin urmare, inaccesibile celor profani. Magia, de exemplu, funcționa sub numele de "magie naturală" și cuprindea în acest sens cunoștințe tehnice, cum ar fi pirotehnia și procedeele optice, teurgice, medicale; metoda de stenografie și telecomunicare și, nu în ultimul rând, tehnici de manipulare a maselor. Dar nu acesta era scopul ultim al magiei, după cum a demonstrat convingător și Ioan Petru Culianu. Pe de altă parte, sub aceeași păguboasă influență
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nivelul evoluat al medicinei din Dacia intrată în plin proces de romanizare. Un „specullum oriculariorum“ a fost descoperit și în câmpia Olteniei la Cioroiul Nou. V. L. Bologa descrie ștampilele unor oculiști din Dacia superioară. în Asklepeionul din Apulum coexistau practicile teurgice cu cele medicale propriu-zise. Printre medicii sacerdoți ai Asklepionului, istoria medicinei reține numele lui Septimius Asklepius Hermes, care fusese sclav eliberat. Spre deosebire de elenii care se ocupau prioritar de trup, dacii restabileau ierarhia valorilor, acordând întâietate spiritului așa cum remarca Herodot. Recomandările
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]