262 matches
-
Burnet. Localnicii texani îl batjocoreau pe Houston când trecea prin satele lor, iar ofițerii amenințau să preia comanda. Houston a răspuns spunând că-l va împușca pe oricare ar încerca. Îngrijorați de apropierea rapidă a armatei mexicane, Burnet și guvernul texan au abandonat capitala provizorie de la Washington-on-the-Brazos și s-au deplasat către Golful Mexic, mutând instituțiile la Harrisburg și apoi la Galveston. Mii de coloniști speriați li s-au alăturat în ceea ce avea să fie denumit „Runaway Scrape”. Houston s-a
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
Anna ar putea profita de timp să-și adune armata împrăștiată. El a decis să-l atace pe Santa Anna cu cei 900 de oameni de care dispunea. Atacul avea să fie purtat mai ales din câmp deschis, unde infanteria texană avea să fie vulnerabilă în fața artileriei mexicane. Și mai riscant era că Houston a hotărât să-i flancheze pe mexicani cu cavaleria, întinzându-și trupele pe o linie lungă și subțire. Santa Anna a făcut, însă, o greșeală crucială — în timpul
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
cu cavaleria, întinzându-și trupele pe o linie lungă și subțire. Santa Anna a făcut, însă, o greșeală crucială — în timpul siestei de după-amiază, nu a postat sentinele în jurul taberei. Houston a obținut pentru planul său îndrăzneț aprobarea secretarului de stat texan Thomas J. Rusk, care s-a alăturat armatei pentru a se consulta cu Houston la insistențele președintelui Burnet. Până la 3:30 p.m., Houston își așezase oamenii în linii de bătălie pentru asalt, ascuns fiind de mexicani după copaci și după
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
armate. La ora 4:30 p.m. în ziua de 21 aprilie, iscoada Deaf Smith a anunțat arderea podului lui Vince, care tăia singura cale de retragere pentru ambele armate fără trecerea printr-o apă de adâncime. Principala linie de bătălie texană s-a apropiat, rămânând ascunsă după copaci și după dealuri. Ieșind din pădure, s-a dat ordinul de înaintare și un cântăreț din fluier a început să cânte melodia „Will you come to the bower I have shaded for you
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
mici tunuri neghintuite donate de cetățenii orașului Cincinnati, Ohio denumite „Twin Sisters,” ("Surorile gemene") erau împinse înainte sub comanda maiorului George W. Hockley. Ele erau susținute de patru companii de infanterie conduse de căpitanul Henry Wax Karnes. Regimentul de soldați texani al colonelului Henry Millard alcătuiau flancul drept. În flancul drept extrem se aflau 61 de cavaleriști texani conduși de proaspăt promovatul colonel Mirabeau B. Lamar ce plănuiau să încercuiască flancul stâng mexican. Cu o zi înainte, Lamar era simplu soldat
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
sub comanda maiorului George W. Hockley. Ele erau susținute de patru companii de infanterie conduse de căpitanul Henry Wax Karnes. Regimentul de soldați texani al colonelului Henry Millard alcătuiau flancul drept. În flancul drept extrem se aflau 61 de cavaleriști texani conduși de proaspăt promovatul colonel Mirabeau B. Lamar ce plănuiau să încercuiască flancul stâng mexican. Cu o zi înainte, Lamar era simplu soldat în cavalerie dar, datorită curajului și inteligenței de care a dat dovadă într-o mică ciocnire cu
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
mexican. Cu o zi înainte, Lamar era simplu soldat în cavalerie dar, datorită curajului și inteligenței de care a dat dovadă într-o mică ciocnire cu mexicanii la 20 aprilie, el a fost promovat imediat la rangul de colonel. Armata texană a avansat rapid și în liniște de-a lungul câmpiei, după care, la doar câteva zeci de metri de tabăra mexicană, a atacat armata lui Santa Anna strigând „Remember the Alamo!” și „Remember Goliad!”, deschizând focul asupra mexicanilor de la doar
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
Almonte, comandând ce mai rămăsese din rezistența organizată a mexicanilor, a capitulat cu cei 400 de oameni ai săi în fața lui Rusk. Restul armatei lui Santa Anna se dezintegrase haotic. Din primele momente, bătălia a fost una dezechilibrată, majoritatea pierderilor texane provenind doar din salvele trase în primele minute ale luptei. În timpul scurtei, dar violentei lupte, Houston a fost împușcat în glezna stângă, doi cai au fost împușcați sub el, iar Santa Anna a scăpat. Lupta însăși a durat 18 minute
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
scurtei, dar violentei lupte, Houston a fost împușcat în glezna stângă, doi cai au fost împușcați sub el, iar Santa Anna a scăpat. Lupta însăși a durat 18 minute dar măcelul mexicanilor a continuat timp de aproape o oră. Armata texană a repurtat o victorie surprinzătoare, ucigând circa 700 de soldați mexicani, rănind 208 și luând 730 de prizonieri, în vreme ce ea a pierdut doar 9 morți și 30 de răniți. În timpul bătăliei, Santa Anna a dispărut și a fost căutat de
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
a cruțat viața, preferând să negocieze încheierea ostilităților și retragerea din Texas a ultimelor trupe ale lui Santa Anna. La 14 mai 1836, Santa Anna a semnat tratatele de la Velasco, prin care a acceptat să-și retragă trupele de pe pământul texan și, în schimbul eliberării în Mexic, să susțină acolo recunoașterea noii republici. Au fost 2 tratate, unul secret și unul public. În cel secret, Santa Anna se angaja să încerce să convingă Mexicul să recunoască independența Texasului, în schimbul escortării până la granița
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
sfârșitul anului. După rebeliune, tânărul ofițer a fost martor la politica de contrainsurgență a comandantului său Arredondo, aceea de execuții în masă. Istoricii au speculat că Santa Anna și-ar fi modelat propriile politici și propriul comportament din timpul Revoluției Texane pe baza experienței de sub comanda lui Arredondo. În următorii ani, în care războiul de independență a ajuns în impas, Santa Anna a ridicat sate pentru cetățenii refugiați în apropiere de Veracruz. Atunci s-a apucat de jocurile de noroc, viciu
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
lui 1835 și s-a declarat independent la 2 martie 1836. Santa Anna a mers spre nord pentru a readuce Texasul sub control mexican. La 6 martie 1836, în bătălia de la Alamo, forțele lui Santa Anna au ucis 187-250 de texani, după care au executat alți peste 350 de prizonieri texani în masacrul de la Goliad (27 martie 1836). Înfrângerea de la Alamo a câștigat timp pentru Houston și pentru Texas. Houston și soldații săi l-au învins pe Santa Anna în bătălia
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
1836. Santa Anna a mers spre nord pentru a readuce Texasul sub control mexican. La 6 martie 1836, în bătălia de la Alamo, forțele lui Santa Anna au ucis 187-250 de texani, după care au executat alți peste 350 de prizonieri texani în masacrul de la Goliad (27 martie 1836). Înfrângerea de la Alamo a câștigat timp pentru Houston și pentru Texas. Houston și soldații săi l-au învins pe Santa Anna în bătălia de la San Jacinto la 21 aprilie 1836. A doua zi
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
martie 1836). Înfrângerea de la Alamo a câștigat timp pentru Houston și pentru Texas. Houston și soldații săi l-au învins pe Santa Anna în bătălia de la San Jacinto la 21 aprilie 1836. A doua zi, un mic grup de soldați texani conduși de James Sylvester l-au prins pe Santa Anna, ascuns într-o mlaștină și îmbrăcat în uniformă de soldat de dragoni. Președintele Texasului, David G. Burnet, și Santa Anna au semnat tratatele de la Velasco, prin care liderul mexican a
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
Anna a fost mai dictatorial decât prima administrație. Ziarele antisantaniste au fost interzise și disidenții au fost închiși. În 1842, el a condus o expediție militară în Texas, care nu s-a soldat cu niciun câștig, convingând în schimb mulți texani de potențialele beneficii ale unirii cu Statele Unite, vecinul mai puternic. Încercând să reechilibreze bugetul, Santa Anna a crescut taxele, dar aceasta a dus la creșterea rezistenței. Mai multe state mexicane au încetat să mai trateze cu guvernul central, iar Yucatán
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
Tratatului Gadsdendin 1853-54 pentru achiziționarea unor teritorii suplimentare de către Statele Unite, când studiile au fost coordinate de maiorul William Hemsley Emory din partea Statelor Unite și de José Salazar y Larregui din partea Mexicului. În urma unei debarcări accidentale a lui La Salle pe coasta texană, Franța a considerat că Louisiana se extinde până la Río Bravo. Această revendicare a fost menționată în 1803, când Louisiana a fost cumpărată de Statele Unite de la Franța. Statele Unite au renunțat la această pretenție teritorială prin Tratatul Adam-Onís din 1819, prin care
Rio Grande () [Corola-website/Science/314497_a_315826]
-
Grande del Norte. În momentul negocierilor pentru aderarea la Statele Unite, secretarul de stat al Republicii Texas Stephen F. Austin îi cerea lui William H. Wharton, reprezentantul guvernului din Washington, D.C., să insiste asupra acestei frontiere de sud-est a Texasului. Republica Texană avea un control redus asupra teritoriului dintre Râul Nueces și Rio Grande. Totuși, în timpul războiului dintre Statele Unite și Mexic, Generalul Zachary Taylor a ocupat acest teritoriu, astfel încât la sfârșitul războiului frontiera a fost fixată pe Rio Grande, prin tratatul de la
Rio Grande () [Corola-website/Science/314497_a_315826]
-
la www.ken-follett.com "On Wings of Eagles (Pe aripi de vultur)" Un thriller care prezintă o acțiune trepidanta axată pe salvarea a doi ostatici americani dintr-o închisoare din Teheran, Paul Chiapparone și Bill Gaylord, specialiști IT din cadrul companiei texane Electronic Dată Systems, din Dallas. Misiunea este condusă de colonelul în retragere Arthur D. Simons, care în carte apare sub numele Green Beret. Românul captează atenția și datorită faptuluui că se bazează pe o poveste reală. H. Ross Perot l-
Ken Follett () [Corola-website/Science/300078_a_301407]
-
conducă un raid secret, oranizat de magnatul H. Ross Perot. Beret devine astfel comandantul unui comando care are misiunea de a scoate dintr-o închisoare iraniană doi angați americani ai lui Perot, directori executivi specializați în computere din cadrul unei corporații texane, luați ostatici în timpul Revoluției iraniene, mai exact în timpul crizei ostaticilor din anul 1979. După o evadare spectaculoasă, urmează o cursă disperată de supraviețuire. Astăzi, membrii echipei își trăiesc o viață liniștită, fiecare la casa lui. Dar în trecut, în timpul misiunii
Ken Follett () [Corola-website/Science/300078_a_301407]
-
și să pună bazele unui sector economic zootehnic bazat pe ferme cu animale lăsate libere. Texanii că au venit nu numai cu metodele lor de creștere a animalelor lăsate libere în fermă, ci și cu problemele asociate. Hoții de vite texani au adus infracționalitate, proasta gestiune a dus la pășunat abuziv, și lipsa de atenție a introdus boli distructive. Dar aceste dificultăți au obligat autoritățile și asociațiile din Arizona să le rezolve. Frontiera crescătorilor de bovine anglo-americani din Arizona era o
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
Chester William Nimitz (n. 24 februarie 1885 - d. 20 februarie 1966) a fost un amiral american, unul dintre principalii comandanți militari americani din timpul celui de-al doilea război mondial. , a fost un texan de origine germană, fiul a lui Chester Bernhard și Anna (Henke) Nimitz. S-a născut la 24 februarie 1885 în Fredericksburg, Texas unde casa lui este acum Muzeul Național Amiral Nimitz. Tatăl lui fragil și reumatic a murit înainte de nașterea
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
la casa lui. Mulți dintre soldați au făcut la fel, iar Johnson a preluat comanda celor 400 de soldați care au rămas. Conform lui Barr, numărul mare de voluntari americani de la Béxar „a contribuit la viziunea mexicană cum că opoziția texană ar fi provenit din influențe externe”. În realitate, dintre cei 1300 de oameni care s-au oferit voluntari să lupte pentru armata texiană în octombrie și noiembrie 1835, doar 150-200 erau sosiți din Statele Unite după 2 octombrie. Restul erau locuitori
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
mai mult dacă armata mexicană trece râul Brazos. Neputând trece Brazosul din cauza micii companii de texiani baricadată în dreptul vadului, la 14 aprilie Santa Anna, frustrat, a luat o forță de circa 700 de soldați cu scopul de a captura guvernul texan interimar. Oficialii guvernamentali au fugit cu doar câteva ore înainte ca soldații mexicani să ajungă la Harrisburg, iar Santa Anna l-a trimis pe colonelul Juan Almonte cu 50 de cavaleriști să-i intercepteze la New Washington. Almonte a sosit
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
retragere și a fost înlocuit rapid de Urrea. În câteva luni, Urrea a strâns 6000 de oameni în Matamoros, pentru o recucerire a Texasului. Armata sa a fost însă deturnată spre a rezolva rebeliuni federaliste persistente în alte regiuni. Majoritatea texanilor se așteptau ca armata mexicană să revină rapid. Astfel, mulți voluntari americani s-au alăturat armatei texiane în lunile de după victoria de la San Jacinto, și guvernul texian nu a reușit să țină pasul cu lista de personal a armatei. Din
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
4 iulie 1845, texanii au votat din nou în favoarea anexării. Aceasta a declanșat Războiul Mexicano-American, în care Mexicul și-a pierdut aproape 55% din teritoriu în fața Statelor Unite și a fost obligat să renunțe la a revendica Texasul. Deși în Revoluția Texană nu s-au introdus noi tehnici de luptă, pierderile au fost unele neobișnuite pentru acea vreme. În general, în războaiele secolului al XIX-lea, numărul celor răniți era de regulă de două sau trei ori mai mare ca cel al
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]