50 matches
-
Zoltán Rostás ar mai putea fi cu greu găsite în Capitala zilelor noastre: aristocrația și burghezia de tradiție, meșteșugarii și comercianții evrei, armeni, greci, servitoarele unguroaice și guvernantele nemțoaice, aromânii și rușii albi, pe lîngă mai familiarele imagini - a inginerului textilist școlit în Franța, evreu maghiar și comunist în ilegalitate, a studentului ungur căminist interesat de calitatea învățămîntului și implicat în activitățile comunității sale etnice, a muncitorului român ajuns pensionar pe cale de a fi scos din propria casă de către fiul adoptiv
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
pentru că la începutul anilor '60 situația avea să se schimbe mult în bine: apăruse tergalul, întâi străin, apoi românesc. Știu asta de la sursă, pentru că tatăl bunului meu prieten Edy, domnul Nietz, vecinul nostru neamț de pe strada Victor Manu și inginer textilist cu mare experiență, s-a numărat printre promotorii obținerii tergalului românesc și ne-a dăruit, mamei, Profului și mie, câteva cupoane din primele produse de acest fel realizate în țară. Erau de bună calitate. Din ele mi-a lucrat și
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
nr. 64; țel. 217 842): 7-23; „SIREGON“ (Calea Șagului nr. 18; țel. 274 356): 8-23; „STOIAN“ (Piața Badea Cârțan nr. 1; țel. 294537): 9-13. ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor în perioada 9-13 februarie LUNI: Timișoara ( străzile Scărișoara, Boemia, Textiliștilor, Liniștei (p), Haga (p), Zborului nr. 5, C. Daniel, Andreescu, Lămâiței, Filimon, Fragilor, Agronomiei, Băncilă, Păcii), Lugoj - zona Cotu Mic (p), Spl. Brediceanu, bl. 16, sc. A, B, C; Fărășești, Homojdia, Pietroasa+TV, Crivina, Poieni+TV+tabăra, Utvin (p), Deta
Agenda2004-6-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282051_a_283380]
-
C; Fărășești, Homojdia, Pietroasa+TV, Crivina, Poieni+TV+tabăra, Utvin (p), Deta - străzile Zorilor (p), Unirii (p), Sf. Ioan (p), zona Libertății; Pădureni (p), Comloșu Mare (p), Jimbolia (p) - str. Spre Nord; Teremia Mare (p). MARȚI: Timișoara (străzile Liniștei, Sitarului, Textiliștilor, Boemia, Aleea Scurtă, C. Aradului (p), Gh. Lazăr nr. 34, 36, Bd. Dâmbovița, Banatul (p)), Lugoj - zona Cotu Mic (p), Crivina, Pietroasa TV, Poieni+TV, Utvin (p), Sculea (p), Macedonia (p), Comloșu Mare (p), Beba Veche (p), Bulgăruș. MIERCURI: Timișoara
Agenda2004-6-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282051_a_283380]
-
câte 400 kg materiale plastice (polietilenă), 350 kg sticle PET etc. Până la sfârșitul anului, urmează să se mai amplaseze baterii de containere selective în zona Pieței Aurora, Complexul Dâmbovița, Clăbucet, Platanilor, Bd. G-ral Dragalina (parcare), Calea Aradului-Est (zona magazinului ETI), Textiliștilor, Calea Aradului (zona magazinului „Contorul“), Calea Torontalului, Mircea cel Bătrân, Macilor, Cugir, precum și la intersecțiile străzilor: Mureș/Hebe, Hărniciei/Castanilor, Orșova/Călan, Dej/Ličge, Mircea cel Bătrân/Cetății etc. OCTAVIAN NICA
Agenda2003-47-03-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/281739_a_283068]
-
Polona, Autobaza „Comtim” - Freidorf, Epurare F.Z.T. , străzile Soveja, Jules Verne, Gen. Magearu, Căciulata, Jokai Mor, Calea Aradului nr. 8, Bd. Dâmbovița (p), Banatul (p); între orele 9-12 - Calea Urseni, străzile Venus, Țoșca; între orele 10-12 - străzile Liniștei, Sitarului, Textiliștilor, Boemia, Aleea Scurtă, Calea Aradului (p); străzile Călimănești, Stephenson, Tazlău, Ovidiu Bâlea, Pictor Aman, Bruxelles, Ciocârliei), Otelec (p), Beba Veche (p), Tomnatic (p), Clopodia (p), Cruceni (p), Iosifalău, Budinț, Ictar, Nemeșești, Coșteiu de Sus, Margina (p), Racoviță (p), Stanciova (p
Agenda2004-30-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282699_a_284028]
-
Rai și n-am altceva mai bun de făcut...!). Poetul, având drept armă de temut mitraliera cuvântului, este biruitor peste Era Arheopterix, alt nume, în eurodemocrație, dat „Erei ticăloșilor“ lui Marin Preda. Cu Ion Pachia-Tatomirescu, textualismul iese din len toarea „textilistă“ (Paul Goma) a postmodernității și reintră, prin forța paradoxistă a gândirii, în spațiul unui militantism național străbătut de autenticitatea ethosului transmodern.
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Stejarului, Culturii, Diaconu Coresi; casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Timiș, Teiului, Dropiei, Stelelor, Calea Torontalului, Brândușei, Intrarea Umbroasa; casieria din Bd. Iuliu Maniu: Bd. Dâmbovița, străzile Frunzei, Clăbucet, Ana Ipătescu, Vulturilor, Paganini, Transilvania; casieria din str. Ialomița: străzile Liniștei, Textiliștilor, Răsăritului; casieria din Piață Kuttl: străzile Macedonski, Constantin Brâncoveanu, Snagov, Mureș, Tolstoi, Bd. Liviu Rebreanu, Lidia; Ghiroda Veche, Dumbrăvița, Sânandrei, Sintar, Bogda, Chevereș, Șarlota, Buzad. piața de flori l Garoafe - 15 000 de lei/fir l Amarilis - 150 000-200000 de
Agenda2004-47-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283085_a_284414]
-
mâinile te bucură“. Drumul parcurs, de pildă, de la Berești, din familia modestă în care a crescut, la Timișoara, ca manager general al unui grup semnificativ de firme poate fi privit din această perspectivă. La fel și cel de la simplu inginer textilist la „Garofița“ până la postura de președinte al Federației Patronale din Industria Ușoară (FEPAIUS). Și nu sunt singurele repere din viața Mariei! Recompensa Fiecare din familie își avea rolul și îndatoririle sale. Cea mai mare recompensă în familie era să... fii
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
tutun a devenit, în timp, apreciabilă, ceea ce a stârnit valuri succesive de ipoteze și scenarii. LuciaT și-a ascuns bine identitatea, întreținând în mod convenabil enigma. LuciaT putea fi oricine: femeie sau bărbat, o profesoară de desen sau un inginer textilist la pensie, o adolescentă cinică sau doi frați gemeni cu simțul umorului bine dezvoltat. De astăzi avem un nume, ba chiar două. Pe blogul Mofturi de ochelarist al lui isuciu, măștile sunt aruncate cât colo și de sub ele apar... Vali
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7419_a_8744]
-
oameni de prisos însă fără nimic din blândețea și visătoria personajelor cehoviene, ci cu o agresivitate larvară care răzbate prin toți porii. Actorii intră în scenă rând pe rând, firul existenței lor se amestecă în același borhot puturos, fostul inginer textilist, Virgil Jderescu (Teodor Corban) are un post de televiziune local, o amantă plictisită, arțag și soție, Doamna Jderescu (Luminița Gheorghiu), care-l asistă cu o răbdare canină, Emanoil Piscoci (Mircea Andreescu) este un pensionar care nu încetează să joace rolul
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
miliard de euro dacă ar avea oameni", estimează Maria Grapini. Ministrul crede că este nevoie în piață de cel puțin 100.000 de oameni pregătiți pe toate nivelurile, de la cusătoare, țesătoare, vopsitori, lăcătuș care întreține mașina, până la tehnician și inginer textilist.
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
l Zona Tipografilor (străzile: Tapia, Titan, Zimbrului, Al. Golescu, Baader, Înfrățirii, Aida, M. Kogălniceanu - nr. impare, Virtuții, Drăgășani, Take Ionescu - nr. impare, Buftea, Tulnicului, Reg. 13 Călărași, Heine, Medicinei, Hector) l Circumvalațiunii (Cetății - nr. impare, Labirint, Dropiei) l Aradului Vest (Textiliștilor, Aleea Scurtă, Sitarului, Boemia, Liniștei) l Constantin cel Mare (Borzești/ I.I. de la Brad), Holdelor, Blocuri (A), Borzești - nr. impare, I.I. de la Brad l Dorobanților (Simion Bărnuțiu, Lugojului) l Stadion - Negoiu (Bradul, Aleea Sportivilor, Cărturarilor, Pădurarilor, Gladiolelor, Vâlcea, Diana, Petőfi Sandor
Agenda2005-18-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283635_a_284964]
-
și i le-a cântat în răsunetul alămurilor, la chioșcul din parc. Și-a început activitatea artistică în timpul stagiului militar, la fanfara unității. Venit la Buhuși, drept un tânăr necunoscut, într-un oraș în care aproape toți locuitorii erau muncitori textiliști și-a căutat mai întâi de toate locul său, singurul în care i se puteau cristaliza idealurile. Și l-a aflat la ansamblul „Suveica”. Începând cu ritmurile fanfarei și cadența ostășească a pasului de defilare, tamburul major Mihai Drimbe s-
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
unui cor de voci arcuite peste spectacolul unui veac de muzică ușoară românească, vocile marilor noștri interpreți. Glasul i s-a cerut eliberat spre cerul cântecului! Venise din țara uriașelor comori de artă, ale muzicii, baletului, literaturii, picturii..., URSS, orașul textilist și universitar, centru de județ, Ivanovo. Aici lucrau îndeosebi femeile și de aceea era denumit „orașul mireselor”... mirese frumoase, cu jar în ochi și foc în suflet, mirese pentru nunți spirituale cu miri eroici care se jertfesc din dragoste. Învățase
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
Ce informații mai ai despre el? I: Când mama a plecat de la el, eu eram în burta mamei. S-au despărțit după 3-5 luni de la căsătorie. Mama a avut doar patru clase și a absolvit profesionala la Brașov, lucra ca textilistă. S-au despărțit pentru că nu corespundea pentru ea. Era un vagabond, bețiv și recalcitrant. Am auzit că a ,,crăpat”, Dumnezeu să-l țină acolo... (Mama inculpatei provenea dintr-o familie modestă, cu posibilități materiale scăzute, bunicii fiind persoane credincioase, cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
drăcui pe sine de tâmpit ce era... Bineînțeles că îl iertai. Coloanele se puseră în mișcare. Ne mișcarăm și noi, dar după o sută de pași ne oprirăm. Trecură, venind de pe o stradă laterală, alte coloane, care aveau prioritate: erau textiliști, cei de la uzina de tractoare reconstruită în locul celei de montat avioane și unde lucra acum tatăl meu, după o scurtă perioadă de readaptare, cei care construiau vagoane și cisterne, cei de la utilajul petrolier... "Pînă la urmă, zic, ce-ai făcut
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din spate sau poate doar mișcarea fulgerătoare prin care îți tăiau calea. Până la urmă, am parcat lângă han, între doi stâlpișori. Apoi, înainte să fug spre biroul Mariei, l-am cedat pe Brutus portăresei. Părea o femeie de treabă, genul textilistă APACA, dată afară la cincizeci de ani. Mă știa, mi-a zâmbit frumos, numai bujori și mustăți. Am străbătut liniștit galeria, ocolind fotolii grăsuțe și mese de epocă, pictate în zece culori, cum se lucra pe vremuri. Sus, pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ușoară”, e desenator de modă, ocupație condamnabilă cu câțiva ani în urmă. Bântuit de individualism, „originalitate” și încăpățânare, Măgureanu propune pentru producția de serie a fabricii de textile un model de rochie ca o varză înflorită, de care râd muncitoarele textiliste. Prietena lui, țesătoarea Ileana (element sănătos), îi cere să termine cu prostiile „creative”. Dinu face pe șeful, nu ține seama de nimic. Pe răspunderea lui, se fabrică rochii pe care nu le cumpără nimeni. „Artistul” are un adevărat coșmar diurn
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
, Olga (8.XI.1921, Lódx, Polonia), polonistă, traducătoare. Fiică a Jonei (n. Landau) și a lui Manase Zayczyk, tehnician textilist, Z. se stabilește în România împreună cu familia în 1927. Urmează cursurile primare și secundare la Pitești (1928-1938), absolvite la Școala Centrală din București (1938-1940), se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din același oraș, specializându-se în
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
M.F.A., absolvent al Academiei Militare, pensionar. Cânduleț Gheorghe, n. 1948, profesor de Fizică la Orașul Victoria. Cânduleț Olimpia, n. 1949, profesoară de Limba Română și Limba Franceză, căsătorită în 1973 în Franța cu Daniel Bruley. Cânduleț Valerica, n.1952, inginer textilist la Intreprinderea Libertatea Sibiu, căsătorită cu Liviu Mandric.Stoica Iancu, n. 1946, profesor la liceul din Făgăraș. Bucurenci Iancu, n. 1936,profesor de Matematică la Brașov, decedat. Bucurenci Nicolae, n. 1935, inginer la Rulmentul Brașov, decedat. Savu Livia, învățătoare în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fiica lui Traian și Eufrosina, profesoară de Matematică. Solomon Viorica, n. 1958, ingineră. Soră cu Solomon Olimpia. Pintec Ovidiu, n. 1953, fiul lui Pintec Eufrosina, inginer, domiciliat în Orașul Bușteni. Trântor Carmen, n.1972, fiica lui Ilie și Ana, inginer textilist. Solomon Viorica, n.1952, fiica lui Iancu și Victoria, profesoară, căsătorită în Constanța. Blendea Silvia, n.1948, profesoară de matematică. Bucurenciu Liliana, fiica lui Aurel și Virginia n.Mateș, ingineră. Blendea Viorel, inginer. Banci Matei, economist, șef de serviciu la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Vladimirescu din Cerneți, Ilavăț - muzeu sătesc,(Mehedinți); Bușteni casa memorială Cezar Petrescu, Sinaia - cinci muzee: științe naturale, muzeul mănăstirii etc., (județul Prahova); Avrig - muzeul Gh. Lazăr, Cisnădie - expoziție muzeală la cetatea din 1974 cu profil tematic (istorie, artă și meșteșugul textiliștilor) și muzeul sătesc din Cisnădioara, CÎrțișoara - casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911) și muzeul de etnografie, Gura RÎului - colecție de picturi pe sticlă, Poiana Sibiului - muzeu sătesc de etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Securității din 1950 cu acela din 1970, neîndurătorii anchetatori "cu capete pătrate", și cu accent slav, au făcut loc românilor veritabili, care rareori făceau uz de violență fizică. Nu aceasta este și părerea altor deținuți, de exemplu János Torok, muncitor textilist din Cluj, arestat în martie 1975 și bătut groaznic de către ofițerii de Securitate în timpul anchetei; un alt exemplu este acela al părintelui Gheorghe Calciu, preot ortodox arestat în martie 1979 pentru critici în public la adresa lui Ceaușescu, de asemenea bătut. Brutalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o absolve din cauza unui accident rutier în București. Țara de activitate - România. S-a afirmat în special ca elev de excepție la liceul de băieți din Bolgrad și ca student la Institutul de Medicină din București . BELEAEV (BELU) MIHAIL - inginer textilist Coleg de serie din anul al V-lea la Liceul de băieți Regele Carol al II-lea din orașul Bolgrad. A fost un mare animator în activitatea sportivă (fotbal, volei, atletism), pe care l-a practicat întreaga lui viață. Totuși
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]