15 matches
-
G. Pienescu Între istoricii și criticii literari (pe de o parte) și textologi (pe de altă parte) mocnește de multă vreme o tensiune reciproc depreciativă și totodată păgubitoare, cred, pentru cultura noastră. Explozii nu s-au produs, cel puțin până acum. Dar din când în când a mai răbufnit câte o supapă de
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
inutile, în ton doct și peremptoriu; spectacolul vechilor pustnici ce voiau să-și înfrângă tentațiile trupului sub asprimea ciliciului"(opt. cit., ed. cit., p. 63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante ale suferințelor sale fizice și psihice din ultimii ani chinuiți - știu ce spun! - ai vieții lui. într-unul din rapoartele
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
nu a publicat o ediție "științifică" (adjectiv la modă pe vremea aceea) a cronicii lui Neculce, ci una "îndreptată, pe alocuri modernizată, alteori arhaizată în chip arbitrar", replicând iritat: "Kogălniceanu a făcut un serviciu imens istoricilor și literaturii publicând cronicile; textolog nu-i putem pretinde să fi fost. Era prea mare pentru asemenea lucru." 2 Oricât de exagerată va fi putut să i se pară lui G. Călinescu opinia critică a lui Al. Piru privind valoarea filologică a cronicilor editate de
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
Deci iată încă un exemplu că circumstanțele din istorie au, pe lângă povestea lor textuală, și câte o poveste subtextuală. Sau poate că mai multe povești subtextuale. De altfel, este greu să ne imaginăm că G. Călinescu, care robise, totuși, ca textolog, pe manuscrisele eminesciene și care se referise, în prefața la monografia Opera lui Mihai Eminescu, la împrejurările nefavorabile în care se află criticul român în comparație cu criticul francez, "care, având a da judecăți asupra lui Moličre și a lui Racine, are
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
dar și în privința ansamblului. Este limpede pentru oricine că nașterea, nunta, moartea sunt momente distincte în viața individului, relativ autonome. Fiecare se bazează pe acte proprii, se remarcă prin gestică, simboluri și texte specifice încadrate într-un scenariu riguros. Revine textologului să constate coerența și unitatea ansamblului. De aceea ni se par utile considerațiile de ordin metodologic din introducerea cărții, ca și din anumite capitole ulterioare. Stadiul actual al cercetărilor etnologice cere claritate în concepte, siguranță în discurs, fermitate în aplicarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de istorie literară, eseuri, evocări, reportaje. Este autorul amplei monografii "Ion Barbu", 1986. Editează operele mai multor personalități românești (G. Bacovia, Nicolae Labiș ș.a.). Opera însumează câteva sute de titluri (45 de nume, 90 volume) "editor total pasionat și serios ... textologul erudit se mișcă atent printre variante"(Constantin Ciopraga). Prin prezența stăruitoare alături de fratele său Serghei (publicist, rebusist, epigramist), joacă un rol de excepție în viața culturală a Bârladului. ENACHE, Ion, n. 27 septembrie 1950, Vaslui (Chircești, comuna Miclești), (m.2
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și a lua cu cealaltă, într-o derutantă alternanță de aprecieri și rezerve: „Valoroase, din anumite puncte de vedere, chiar superioare criticilor propriu-zise, durabile în orice caz, sunt studiile lui Vladimir Streinu despre clasicii noștri. Istoricul literar, mai bine zis, textologul și stilistul nu are deloc pretenții exhaustive, de studiere pe întreaga lor întindere a scriitorilor abordați (Odobescu, Titu Maiorescu, Eminescu, Creangă, Coșbuc și Calistrat Hogașă. Comentariul câștigă însă în profunzime cu mult mai mult decât ar fi rezolvat prin extindere
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și a lua cu cealaltă, într-o derutantă alternanță de aprecieri și rezerve: "Valoroase, din anumite puncte de vedere, chiar superioare criticilor propriu-zise, durabile în orice caz, sunt studiile lui Vladimir Streinu despre clasicii noștri. Istoricul literar, mai bine zis, textologul și stilistul nu are deloc pretenții exhaustive, de studiere pe întreaga lor întindere a scriitorilor abordați (Odobescu, Titu Maiorescu, Eminescu, Creangă, Coșbuc și Calistrat Hogașă. Comentariul câștigă însă în profunzime cu mult mai mult decât ar fi rezolvat prin extindere
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și "clasicizându-se", pătrund în lucrările de sinteză, care, la rândul lor, le dau autoritate. În acest răstimp de patru, cinci ani am constatat, la început crucindu-mă, dar după o vreme venindu-mi în fire, că atât editorii presupuși profesioniști, textologi, cât și redactorii implicați în publicarea respectivelor cărți erau - și au rămas precum erau - analfabeți în meseriile afișate și că se simțeau și se simt confortabil în această stare, de vreme ce nu au reacționat în vreun fel la observațiile mele critice
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
o gravură de Aegidius Sadeler, aflată în Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române, cât și traducerea versurilor. Însușindu-și îndemnul lui Nicolae Bălcescu: "Să dăm ochire acestor evenimente", Andrei Rusu, cu experiența sa îndelung aplicată pe manuscrise, responsabil editor și textolog, a readus în conștiința românilor, o lucrare importantă și ca informare, și ca expresivitate artistică, și cu atât mai mult ca simbol și mărturie a idealului înfăptuit de Mihai Viteazul. Aportul lui Nicolae Bălcescu este definitiv pus în valoare științific
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
prezentând totodată și normele proprii de transcriere stabilite prin menționata analiză critică, norme care asigură stabilirea corectă a textului autentic. Analiza critică a surselor ediției și deducerea din această analiză a normelor de transcriere se cuvine să-i creeze editorului textolog drept de autor, drept neprevăzut în actuala Lege a drepturilor de autor, dar care trebuie să fie introdus în Lege, dacă vrem să realizăm în condiții de corectitudine științifică edițiile academice de opere complete. Aceste ediții, chiar dacă sunt considerate ca
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
în condiții de corectitudine științifică edițiile academice de opere complete. Aceste ediții, chiar dacă sunt considerate ca "definitive", trebuie să rămână deschise eratelor de literă și cuvânt și pentru addenda corige, după modelul edițiilor academice germane. Legiferarea dreptului de autor cuvenit textologului va contribui totodată și la eliminarea imposturii și a plagiatului care domină actualmente editarea literaturii clasice române, îndeosebi în colecțiile școlare și în cele de popularizare. 4. Valabilitatea sau nevalabilitatea axiomatică, în stabilirea textului unei ediții, a principiului respectării ultimei
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
competență de exigențele de comentariu și informație de istorie literară. Notele, suficient de dezvoltate și uneori chiar construite ca fragmente dintr-o interpretare mai amplă, relevă disponibilitatea Ecaterinei }arălungă spre o posibilă monografie despre Petru Dumitriu. Misiunile mai ingrate de textolog (pentru cercetarea variantelor) și de istoric literar (pentru a reconstitui mai detaliat contextul documentar) cad în penumbră. Ecaterina }arălungă pune în aplicare proiectul de sumar gândit chiar de autor și intermediat de Eugen Simion. Avem deci o ediție selectivă, "alcătuită
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
în care au apărut numeroase volume de referință în colecțiile „Scriitori români” și „Opere”. Totodată, de-a lungul anilor, a reușit prin știința, prin tactul și delicatețea care au caracterizat-o, să facă din această redacție un nucleu de autentici textologi. Ediții: Al. Macedonski, Opere, I-VII, pref. Adrian Marino, București, 1966-1980 (în colaborare cu Adrian Marino); Ion Creangă, Opere, I-II, introd. Iorgu Iordan, București, 1970 (în colaborare cu Iorgu Iordan). Repere bibliografice: Ornea, Medalioane, 58-60; Iordan Datcu, Sub semnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
astfel de întreprindere și cu o devoțiune exemplară a pregătit pentru tipar douăzeci și șapte de volume în seria Scrieri (1962-1975). S-a petrecut însă una dintre cele mai nefericite întâmplări din istoria editării clasicilor români: acest editor, filolog și textolog experimentat, cum puțini sunt, este împiedicat să ducă până la capăt seria și nu i se permite să alcătuiască ediția critică a operei argheziene. A evocat el însuși, în „Familia”, motivele care l-au împiedicat să finalizeze proiectul. Cum ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]