284 matches
-
gălăgioși acum că sunt „persecutați” și nerecunoscuți ca vedete la o manifestare a cărții de la Paris, preferat în locul lor fiind Nicolae Breban, cu adevărat unul dintre cei mai mari scriitori români și europeni, dacă îl comparăm cu firavul eseism și textualism al răsfățaților zilei. În rest, tăcere, spre a nu deranja măreața făurire a capitalismului românesc de „cumetrie”. Pe bună dreptate, Adrian Alui Gheorghe observa, recent: „Dacă mâine nici un scriitor român contemporan nu ar mai accepta să publice în România, sunt
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
13 decembrie 2016. La o primă vedere, s-ar putea spune despre poezia Marianei Gurza că este de un ermetism pe care mulți cititori nu l-ar înțelege. Deh, e mult mai ușor să privești poezia de azi prin prisma textualismului - dar dincolo de aparenta închistare lingvistică explodează versuri neobișnuit de profunde; poate în asta stă și coeficientul de ermetism pe care nu-l neg, doar îl observ (ca parte, nu ca întreg). Încerc să definesc global maniera scrisului Marianei Gurza, nu
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
Citește mai mult La o primă vedere, s-ar putea spune despre poezia Marianei Gurza că este de un ermetism pe care mulți cititori nu l-ar înțelege. Deh, e mult mai ușor să privești poezia de azi prin prisma textualismului - dar dincolo de aparenta închistare lingvistică explodează versuri neobișnuit de profunde; poate în asta stă și coeficientul de ermetism pe care nu-l neg, doar îl observ (ca parte, nu ca întreg). Încerc să definesc global maniera scrisului Marianei Gurza, nu
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
scos de sub tipar volumul „Vals în întuneric” (cu sprijinul financiar al familiei) și i-a răspândit poeziile în toate azimuturile literare. În condițiile normalei, acest „Vals în întuneric” ar fi fost un eveniment deosebit, în ambianța aproape nocivă a obositului textualism poetic. Postfața la carte, semnată de Octavian Mihalcea, va lămuri pe oricine de valoarea poetului pierdut prin săli de sport, săli de așteptare a recunoașterii valorii, săli de lectură din marea poezie a lumii. Eu voi menționa doar câteva din
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408998504.html [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
La o primă vedere, s-ar putea spune despre poezia Marianei Gurza că este de un ermetism pe care mulți cititori nu l-ar înțelege. Deh, e mult mai ușor să privești poezia de azi prin prisma textualismului - dar dincolo de aparenta închistare lingvistică explodează versuri neobișnuit de profunde; poate în asta stă și coeficientul de ermetism pe care nu-l neg, doar îl observ (ca parte, nu ca întreg). Încerc să definesc global manieră scrisului Marianei Gurza, nu
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_doru_dancus_1481617870.html [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]
-
si neantul se uită la tine”. At a first glance, it might say about poetry of Mariana Gurza that is of an hermeticism which many readers would not understand. Ay, it's much easier to look at today poetry through textualism - but beyond of its apparent linguistic seclusion, unusually deep lyrics explode; perhaps this factor is hermetic and you do not deny it, just observe it (aș a party, not aș a whole). I try to define global manner of writing
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_doru_dancus_1481617870.html [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]
-
POEZIE Autor: Sabina Măduța Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Poezia, acum de ceva vreme încoace, trece printr-un flux de transformări de așteptat. Se vorbește despre minimalism, mizerabilism, autoreferențialitate, biografism, prozaism, joc, teribilism, textualism, spectaculos, vizual, în fine, contorsionări poetice de tot soiul într-o societate de consum. Poeții își caută formula poetică cea mai eficace în transpoziții estetice, o reflexie acordată la palpitul contemporan. Volumul Niciodată liman al doamnei Sabina Măduța se înscrie
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1425659524.html [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
manifestarea cu o evocare a celui care a fost profesorul și poetul Constantin Petcu: „Poet remarcabil, cu marcă proprie; nu se erijase degeaba în formator de tinere talente. O personalitate accentuată, cu tendința firească de a-și impune principiile. Promova textualismul, dar în cadrul cenaclului „Alexandru Sahia” scrisul său a devenit de poet matur, cristalin, bine temperat . Păcat că sunt găști și gâște literare care au contrapus alte evenimente( ...) Absurdul nu tebuie să ne îngrijoreze. Să ne amintim de Tristan Tzara, de
CARTEA CU PRIETENI XXXVI -TEO CABEL DESPRE CONCURS DE CREATIE PENTRU ELEVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Concursul_de_creatie_pentru_elevi_co_ioana_voicila_dobre_1337405091.html [Corola-blog/BlogPost/358828_a_360157]
-
a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, obsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice, prin contestarea rolului metaforei. Acești poeți care practică textualismul au atitudini radicale în raport cu universul literaturii: ei susțin că toți poeții care nu se supun imperativului scriiturii sunt considerați pășuniști și tradiționaliști”. Într-un eseu publicat pe site-ul „Confluențe literare” (Ediția nr.1794 din 29 noiembrie 2015) și intitulat
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489465322.html [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, pbsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice, prin contestarea rolului metaforei. Acești poeți care practică textualismul au atitudini radicale în raport cu universul literaturii : ei susțin că toți poeții care nu se supun imperativului scriiturii sunt considerați pășuniști și tradiționaliști. În această perioadă și în acest peisaj literar au apărut poeți tineri a căror cărți au fost publicate
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1358009707.html [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, pbsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice, prin contestarea rolului metaforei. Acești poeți care practică textualismul au atitudini radicale în raport cu universul literaturii : ei susțin că toți poeții care nu se supun imperativului scriiturii sunt considerați pășuniști și tradiționaliști. În această perioadă și în acest peisaj literar au apărut poeți tineri a căror cărți au fost publicate
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_starea_poezi_al_florin_tene_1359571277_zksy8.html [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
III. DRAG DE POEZIE, de Sabina Măduța, publicat în Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015. Poezia, acum de ceva vreme încoace, trece printr-un flux de transformări de așteptat. Se vorbește despre minimalism, mizerabilism, autoreferențialitate, biografism, prozaism, joc, teribilism, textualism, spectaculos, vizual, în fine, contorsionări poetice de tot soiul într-o societate de consum. Poeții își caută formulă poetica cea mai eficace în transpoziții estetice, o reflexie acordată la palpitul contemporan. Volumul Niciodată liman al doamnei Sabina Măduța se înscrie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sabina_m%C4%83du%C8%9Ba/canal [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
poezie, de dorul și admirația față de poezie. Nu există aici atâta cerebralitate, regie ... Citește mai mult Poezia, acum de ceva vreme încoace, trece printr-un flux de transformări de așteptat. Se vorbește despre minimalism, mizerabilism, autoreferențialitate, biografism, prozaism, joc, teribilism, textualism, spectaculos, vizual, în fine, contorsionări poetice de tot soiul într-o societate de consum. Poeții își caută formulă poetica cea mai eficace în transpoziții estetice, o reflexie acordată la palpitul contemporan.Volumul Niciodată liman al doamnei Sabina Măduța se înscrie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/sabina_m%C4%83du%C8%9Ba/canal [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
de poeme” (Lexeme); sau de voluptatea truismului: „Cad cuvinte, și-n cădere/ Totul nu-i decît durere;/ Iar din toate, cel mai tare,/Doare ura din petale.// Trebuie să-nveți să minți/ Chiar mințindu-i pe părinți...” (Ura din petale). Textualismul poate fi și o metodă de recitire a clasicilor, fie și în tonalitate vetustă, atinsă de sterilitate: „În albia luminii să răsară din sîmbure de gheață și de ceară/ Din amalgam de fum, de-alean tămîie, din veșnică cernită mohorîre
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, pbsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice, prin contestarea rolului metaforei. Acești poeți care practică textualismul au atitudini radicale în raport cu universul literaturii : ei susțin că toți poeții care nu se supun imperativului scriiturii sunt considerați pășuniști și tradiționaliști. În această perioadă și în acest peisaj literar au apărut poeți tineri a căror cărți au fost publicate
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1334664025.html [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
de ferestre, Verbul/ calcă țanțoș, până-ajunge/ în marginea ninsă,/ de unde-naintează prudent,/ pe partea de-argint-viu, carosabilă, logosabilă/ și verbos-abilă/ a hârtiei,/ făcîndu-se apoi nevăzut/ printre hematiile/ din auriculul drept/ al Poemului..” ( subl. n). Verbul calcă țanțoș ... ( ars poetica) Acest textualism de practician semiotician, face farmecul volumului inspirit titrat - aluziv la o „eră Arheopterix”: așadar a unei MUTAȚII a speciei (speței) umane. Poetul apelează atitudinal la oxymoron, ( procedeul stylistic „mușcătura nebunului”), și aici ne amintește de Adrian Botez, dar și de
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
de splendoare” din epopeea Enuma Eliș: astrofizica se-mbină analogic cu psihanalismul actual; (ce tip de revelație este acesta, tatomiric, dacă nu unul de cercetare psihică Jung-iană ... Poemul de mai jos exprimă stupefacția Fracturii dintre Logos și delirul discursiv al textualismului: „Ce rost are/ să mai scrii Poezie,/ dacă stelele nu citesc ... ?!/ Ce rost are/ să mai scrii/ Poezie,/ dacă oceanele n-o citesc ... ?!/ Ce rost are/ să mai scrii Poezie,/ dacă îngerii nu citesc ... ?!/ Ce rost are/ să mai scrii
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, obsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice, prin contestarea rolului metaforei. Acești poeți care practică textualismul au atitudini radicale în raport cu universul literaturii: ei susțin că toți poeții care nu se supun imperativului scriiturii sunt considerați pășuniști și tradiționaliști. În această perioadă și în acest peisaj literar au apărut poeți tineri ale căror cărți au fost publicate
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI by http://uzp.org.ro/starea-poeziei-romanesti-la-inceputul-secolului-xxi/ [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
unde drama terifiantă și grotescă are, se pare, forme inedite de manifestare." (Marian Popa) "Marius Tupan s-a ținut departe de modele și mode, proza sa avînd prea puține puncte de intersecție cu „realismul” generației de dinainte, dar și cu „textualismul” promoției '80. (...) Fin portretist și specialist în demontarea mecanismelor care declanșează o anume senzație ori stare, construind cu abilitate intriga și arhitectura romanului, Marius Tupan rămîne credincios, în proza ca și în teatrul său, parabolei, alegoriei și simbolului, oricîte voci
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
de făcut...!“ (Doar sunt în Rai și n-am altceva mai bun de făcut...!). Poetul, având drept armă de temut mitraliera cuvântului, este biruitor peste Era Arheopterix, alt nume, în eurodemocrație, dat „Erei ticăloșilor“ lui Marin Preda. Cu Ion Pachia-Tatomirescu, textualismul iese din len toarea „textilistă“ (Paul Goma) a postmodernității și reintră, prin forța paradoxistă a gândirii, în spațiul unui militantism național străbătut de autenticitatea ethosului transmodern.
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
doar câteva principii. Căci zonele în care liniile ce desenează hărți atât de diferite, se intersectează, nu sunt prea numeroase. Iată totuși câteva puncte de vedere ale unora dintre cei mai autorizați comentatori români ai fenomenului. În proză, postmodernismul presupune textualism, un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecția pentru fragment și o nouă relație cu cititorul, afirmă Eugen Simion. Poezia postmodernă - consideră Nicolae Manolescu - își împrumută criteriul poeticului din aceea modernă, cu
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
-a în colecția „Clasici români interpretați”, Pontica, 1995; "Eseu despre textul poetic ÎI", (Cartea românească, 1986; ediția a II-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
7, 1988; Nicolae Manolescu, "Autenticitatea scriiturii", România literară”, 27, 1989; Monica Spiridon, "Drumul spre Meka sau aventură textuala", „România literară”, 23, 1989; Liviu Petrescu, "Tema povestitorului", „Steaua”, 10, 1990; Monica Spiridon, "Lecția de anatomie", „Ramuri”, 5, 1990; Ioan Buduca, "Despre textualism", „Contemporanul”, 31, 1990; Maria Cornelia Oros, "Dracula postmodernul", „Euphorion”, 1, 1994; Florin Mihăilescu, "Textul că mit modern", „Viața românească”, 1-2, 1995; Ștefan Borbely, "Bilanțul poetic", „Poesis”, 3-4, 1998; Dan Silviu Boerescu, "Monument versus document: utopia necesară", „Contemporanul”, 1, 1999; Constantin
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
1-2-3/ 1996; Edith Horvath, "Cenușa zilei", „Steaua” nr.1-2/1996; Florin Lazăr, "Omul și fiara", „Steaua” nr. 11-12/ 1996; Mircea Doreanu, "Tema labirintului", „Astra” nr.4-5-6 /1996; Constantin Hrehor, "Justiție și literatură", „NordPress”, 2-4 febr. 1996; Simion Bărbulescu, "Evitînd capcanele textualismului", „Contemporanul - Ideea europeană” nr.42/ 4 nov. 1999; Mircea A. Diaconu, "Realism da, dar...metafizic", în „Contemporanul - ideea europeană”, nr.29-30 din 18-25 iulie 2002; Dana Petroșel, "Un periplu ficțional inedit", în „Luceafărul” nr. 15 din 24 aprilie 2002; Constantin
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
Senatului, și a fost confirmat de Senat în unanimitate, devenind primul judecător al Curții Supreme de origine italiană. Scalia a servit în Curtea Supremă aproape treizeci de ani, timp în care a adoptat o jurisprudență și o ideologie conservatoare, susținând textualismul în interpretările statutare și originalismul în interpretările constituționale. A fost un puternic apărător al puterilor ramurii executive, considerând că puterea prezidențială trebuie să fie dominantă în numeroase domenii. S-a opus acțiunii afirmative și altor politici ce tratau minoritățile ca
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]