44 matches
-
seria de artificii textuale de care optzeciștii au abuzat deseori se găsește și aici. Meritul autorului e că depășește fronda acestui tip de construcție textuală în sensul similării disimulate și al utilizării cu măsură, neostentativ, abia perceptibil al instrumentarului (inter)textualist. Ludicul camuflează livrescul în așa măsură încât, obișnuit repede cu jocurile stilistice firești ale autorului, riști să ignori punctele de asamblare și de comprimare prin referințe culturale discret strecurate în text: "El părăsise un spațiu mitic și mioritic, unde copilele
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
de poeme cu un jurnal de bord de Ion Mircea evită, din start, riscul favorizării uneia sau alteia dintre generații. Nu mai puțin de optzeci de poeți autohtoni, din toate promoțiile și de toate orientările, "șaizeciști" abstracți, "șaptezeciști" calofili, "optzeciști" textualiști, "nouăzeciști" virili/ agonici și un (stingher) "milenarist", defilează prin paginile cărții, la modul aleatoriu însă, nu într-o ordine prestabilită. Sumarul cărții este dat, cum arată autorul, de succesiunea foiletoanelor sale critice din "Ziarul de Duminică". Lipsește, frapant, cel mai
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
deseori în legătură cu generația '80, care, în cîteva direcții ale sale, l-a asimilat și l-a revendicat ca model, creatorul lui Guillaume poetul și administratorul n-a mai rămas decît cu aura de poet boem, vag suprarealist, vag oniric, vag textualist etc. La receptarea sa în acest fel aureolat a contribuit și faptul că n-a publicat foarte mult. "și după ce am inventat poezia într-o încăpere clandestină din adîncul pămînturilor sterpe - curajul și puterea (omenească) s-au topit ca aburul
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
a unui lector avizat. Dar poezia nu poate vorbi la nesfîrșit despre ea însăși, fără riscul de a plictisi. Autoreferențialitatea, peste un anumit prag, duce la implozie; și poate că nu e o întîmplare că unul dintre cei mai consecvenți textualiști, Gheorghe Iova, se legitimează printr-un buletin de sterilitate. Inteligența lui Alexandru Mușina, cuantificabilă, îl duce nu către zonele sterpe ale creației, către infinita autospecularitate, ci, dimpotrivă, către terenul accidentat al vieții. Pe acesta îl parcurge și îl reparcurge la
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
Între cărțile de poezie ale lui Adrian Ălui Gheorghe, șapte la număr, Complicitate (Editură Libra, 1998) ocupă o poziție specială, este poate chiar placă turnanta a liricii sale pentru că, iată, el părăsește - fără păreri de rău, cum se vede - registrul "textualist", specific generației din care face parte, recuperînd - și aici, Laurențiu Ulici are încă o dată dreptate - "vitalitatea de odinioară": de la citirea ironică a lumii, de la textuarea realului cu încercarea de a descoperi "poeticitatea" unei realități cenușii, informe și de la preocuparea aproape
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
au scris cei dinaintea lor. în mod paradoxal, o literatură cu adevărat agresivă, care clatină până aproape de răsturnare barca obișnuințelor noastre literare, este mai puțin cunoscută decât una narcisistă și minoră (excepție făcând, bineînțeles, scrierile celor doi vizionari deghizați în textualiști, Mircea Cărtărescu și Matei Vișniec). Unii dintre "nouăzeciști" sunt prezenți cu texte în recentul număr special al revistei Manuscriptum. Fiecare îl evocă pe Cristian Popescu din perspectiva lui, colaborând la compunerea unui insolit portrait en miettes (pentru a parafraza un
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
nu e decît o încercare anteică, id est de recăpătare a forțelor lăuntric irosite. În opoziție cu suprarealismul, și acesta un anteism crispat, străduindu-se a pune la contribuție resursele abisalului, am putea denumi modalitatea lui Șerban Foarță un hiperrealism (textualist, gramatical), ceea ce constituie, chiar datorită sterilității asumate, o continuitate legitimă a creației. Șerban Foarță: Șalul, eșarpele Isadorei; Șalul e șarpele Isadorei, Ed. Brumar, Timișoara, 1999, 62 pag, preț nemenționat.
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
la drept vorbind, locul. Din române, din nuvele, din proza. Dezepicizarea literaturii care se scrie în zilele noastre e o chestiune evidență, bine știuta, nu fac decît să enunț un truism. De altfel, fenomenul cu pricina face mîndri pe mulți textualiști care nu au obosit încă să fie sterili, precum și o sumedenie de post-..., încîntați din principiu să anunțe vreun deces de ultimă oră, indiferent al carui concept ori curent pînă mai ieri socotit important. În literatura, astăzi, epicul e surghiunit
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
scenă pe eroina, Niceta, invitată la un rendez-vous printr-un bilet de amor de un farmec livresc indicibil. Romantic, deși cu ecouri balzaciene, e și începutul de roman din 1850, Tainele inimii, împrumutat, cu titlu cu tot, de un optzecist textualist, într-o scriere, evident, originală. Eroul este și în fragmentul de roman din 1850, ca și în celelalte scrieri literare, deopotrivă naratorul care se adresează constant cititorului. Evocarea Copoului din fragmentul de roman caracteristică și chiar memorabilă. Ca și figura
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
vechi principiu de istorie literară? Dar mai ales ce garanție de valoare avem pentru aceste trei volume de poezie? Generația cea de treizeci și trei de ani are respectiv patru promoții: promoția șaizecistă (neomoderniști, neoexpresioniști, experimentaliști), promoția șaptezecistă (neomanieriști, echinoxiști), promoția optzecistă (textualiști postmoderniști), promoția nouăzecistă (post-textualiși, autenticiști, post-apocaliptici). Astfel de aritmetică e cel mult ludică, iar o asemenea construcție de istorie literară are fragilitatea unui castel din cărți de joc căruia un agent imobiliar viforos încearcă să-i inventeze o trănicie iluzorie
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
-mi gleznele și prundișul cald de pe malul Someșului, pe care călcam precaut." La capitolul eseuri se remarcă: Dumitru }epeneag - punct și de la capăt de Irina Petraș, Acasă printre străini. Fără virgulă (despre Gabriela Melinescu) de Nicolae Turcan, Ion Mureșan - metafizicul textualist de Călin Teutișan, O plimbare prin agora de Ștefan Borbély și Michel Foucault și metoda paranoic-critică de Caius Dobrescu. Un show al traducerii La Suceava funcționează cu succes Le Cercle des Traducteurs de la Faculté des Lettres de l'Université ŤȘtefan
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
să-l refaci decît dacă dispui de propuneri constructive, convingătoare. Or, nu ne putem da seama ce criterii au guvernat gestul selectiv al lui Marin Mincu. Nici criteriul estetic, nici cel așa-zicînd al consacrării istorice, nici măcar pînă la urmă cel textualist, așa imprecis cum e, nu par a fi operat în alcătuirea listei d-sale de poeți, în care absențele stridente n-ar putea fi în ruptul capului compensate prin includerea unor autori evident mai modești. Mina marțială, faciesul încruntat, excomunicator
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
Sare-n ochi atenția de a nu greși prin omiterea a ceva important din textele de referință. Face un lucru bun, textele teoretice fiind aproape mereu ignorate de vechii comentatori foiletoniști. Expunerea, utilă, sacrifică specularitatea hermeneutică. Consider corectă admiterea primatului textualist al oniricului Țepeneag în Înscenare (1964). Nici eu, recunosc, nu știam textele teoretice ale "oniricilor", când doar am intuit visul textualist, visul produs și nu reprodus, "visul pe care el șpersonaj cu funcție narativă, n. n.ț, ca și cum ar fi zeu
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
l-a pus în paginile unei cărți a fost bunicul său, Ștefan. Lucrul se-ntâmpla în povestirea Casa, inclusă (împreună cu cealaltă bucată de tinerețe, Tapetul) în volumul colectiv Desant 83. Pe atunci, între colegii de la Cenaclul Junimea, cei mai mulți dintre ei textualiști doctrinari, Teodorescu făcea notă discordantă. Era un realist nu doar prin formulă, dar și, iată dovada, prin metodă. Pariurile spontane îl lăsau rece. Prefera, în schimb, investiția existențială cu bătaie lungă. Deloc străină, aceasta, de anume ramificații afective. Pentru el
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
intre în dialog direct cu versurile celebrissime ale unui clasic al modernității poetice ("Carnea mi-e tristă, vai, ca-n Mallarmé,/ iar cărțile nu știu de le-am citit/ chiar toate..." (p. 198). Cu sau fără știință, autorul este un textualist încă din anul 1977, înainte ca Mușina, Cărtărescu & comp. să fi adus acest termen la notorietatea de care se bucură astăzi. El își comentează dezinvolt dificultățile facerii poemului la care tocmai lucrează: "Cum fac explozie în mine/ stelele, vroiam să
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
altfel trăsătura pe care Adina Dinițoiu o subliniază în repetate rînduri - apetitul lor pentru teorie și împrumuturile de idei din teoria franceză și, apoi, americană. Adina Dinițoiu observă și că în interiorul „optzeciștilor” se produce o schismă între „noii ficționari” și „textualiști”, demarcație pe care autoarea o preia, critic, din Postmodernsimul românesc al lui Mircea Cărtărescu. Cel mai cunoscut scriitor român în viață este citat cu o afirmație asupra căreia merită reflectat: „Dar către 1980 ei (’Noii’) erau deja percepuți de către prozatorii
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
americană a cîștigat. Și tocmai de aceea recitirea unui autor ca Mircea Nedelciu devine cu atît mai importantă. O a doua temă importantă pe care Adina Dinițoiu o aduce în discuția despre optzecism este cea a „strategiilor subversiunii” desfășurate de textualiști. Întrebarea despre puterea literaturii de a submina Puterea, în comunism, a mai fost pusă, și la ea a răspuns de pildă, cu accente critice, dar bine argumentat - demonstrează autoarea - Caius Dobrescu. Adina Dinițoiu ajunge la concluzia că, politic vorbind, nici
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
desenelor neobosite ale pereților igrasioși, printre formațiuni geologice stranii și miraculoase întocmiri infantile. Nu este exclus ca tocmai din cauza acestei «lașități» să se fi ivit și consolidat cea mai puternică școală interpretativă modernă, cu cei mai serioși poeticieni, structuraliști, hermeneuți, textualiști din această parte a Europei, unde «critica», împovărată cu sarcini noi, s-a simțit obligată să se deschidă și filozofiei, și esteticii, care nu aveau cum să se dezvolte la vedere și la locul potrivit” (pp. 130 - 131). Nu cred
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
Fascinat de holorime, din dorința „de a suprima (nepedepsit) aerul dintre cuvinte”, Foarță e un poet al stărilor funambulești, un poet ce se impune, așa cum notează Gheorghe Grigurcu, „printr-o calofilie fanatică, dusă până la o delirantă pedanterie” și „un hiperrealism (textualist, gramatical)”. Destinul lui Esenin și al Isadorei Duncan e transcris, de pildă, în versuri de inefabilă grație a rostirii ludico-tragice: „Unii mor când vor ei,/ alții, când bate ora,/ unii mor ca Serghei,/ alții, ca Isadora.// Nu mi-i gândul
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
IZBĂȘESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Gheorghe Izbășescu Cântece de mântuire Poet al reflecției ironice (Radu G. Țeposu), un insurgent al poeticului textualist, inimosul fondator al seriei noi a revistei "Zburătorul", Gheorghe Izbășescu este în librării cu un nou volum de poeme "bazat pe inefabil și starea de grație cu linia antilirică" (Laurențiu Ulici), intitulat Cântece de mântuire, Editura AXA - Botoșani, 1998. Aflat
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
IZBĂȘESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 401 din 05 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.FLORIN ȚENE Gheorghe Izbășescu Cântece de mântuire Poet al reflecției ironice (Radu G. Țeposu), un insurgent al poeticului textualist, inimosul fondator al seriei noi a revistei "Zburătorul", Gheorghe Izbășescu este în librării cu un nou volum de poeme "bazat pe inefabil și starea de grație cu linia antilirică" (Laurențiu Ulici), intitulat Cântece de mântuire, Editura AXA - Botoșani, 1998. Aflat
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Gheorghe Izbășescu Cântece de mântuire Poet al reflecției ironice (Radu G. Țeposu), un insurgent al poeticului textualist, inimosul fondator al seriei noi a revistei "Zburătorul", Gheorghe Izbășescu este în librării cu un nou volum de poeme "bazat pe inefabil și starea de grație cu linia antilirică" (Laurențiu Ulici), intitulat Cântece de mântuire, Editura AXA - Botoșani, 1998. Aflat
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
H. Zalis, Prozele lui Vasile Andru, CL, 1984, 4; Christian Crăciun, Reverii antropologice, T, 1990, 2; Mihaela Ursa, Viața ca semn, TR, 1991, 47; Maria Genescu, Viața ca „un cumul de soartă bună”, RL, 1994, 2; Ion Apetroaie, Vasile Andru - textualist moderat, în Siretul, vatră de istorie și cultură românească, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1994, 429-435; Papahagi, Interpretări, 133-135; Ulici, Lit. rom., I, 360-364; Dicț. scriit. rom., I, 73-74; Cosma, Romanul, I, 265-266; Gheorghe Crăciun, În căutarea referinței, București, 1998, 35-36
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
de la București (precizăm că niciodată nu specifică autorii vizați ca anti-modele și nici poezia "textualistă" la care se referă, cu excepția lui M. Cărtărescu văzut ca un soi de șef de școală, în nici un caz nu se face trimitere la vreun textualist veritabil iar conceptul e folosit foarte larg), în urma acestei concesii, în poezia lui Gheorghe Grigurcu autorul descoperă "asumarea unei conștiințe textualiste" (p. 130), pericolul demersului postmodern rămînînd același prin, de exemplu, "teroarea intertextualității" (p. 150). Analizele aduc deseori în discuție
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
din toate generațiile, atât clubul, cât și revista au fost cu precădere foruri de exprimare ale nouăzeciștilor. În general, se consideră că definitorie pentru literatura generației ’90 este - prin comparație cu cea a reprezentanților canonici ai generației optzeciste, reputați drept textualiști extremiști, gratuit-ludici și evazionist-livrești - o mai mare aplecare către viață, către real, o pronunțată angajare existențială față cu o realitate odioasă. În linii mari, caracterizarea ar putea fi adecvată, însă la o examinare nuanțată lucrurile nu se mai prezintă chiar
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]