229 matches
-
de religie e minunat și e o metaforă inspirată, dar dacă veți reduce religia numai la asta, ce faceți atunci cu Iisus Hristos? Nu vedeți în ‘religia’ dumneavoastră și harul Domnului?” Ceea ce nu înseamnă că Iulian Chivu este un scriitor tezist. Dimpotrivă. Sau că este un “scriitor religios” (cum s-au deprins să califice comentatorii ignoranți pe oricine pune Spiritul înaintea Materiei). Nu. Pur și simplu, în admirabilul său demers artistic, Iulian Chivu pune Spiritul înaintea Materiei, adică exact acolo unde
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
al locuitorilor și conlocuitorilor României, exprimarea MÂRLĂNEASCĂ a „făpturii cuvântătoare” încă om, colcăie ca toxine din bălțile mocirloase sau din vulcanii sulfuroși. Nu are rost să redau mostre din acest vocabular al patipularului, câtă vreme „ avem” chiar niște „elite” scabrose, teziști ai „urii de sine la români” (Patapievici) - care, vai omului, s-au prăsit și la export, chiar mai sinistre ca arele cele mai sofisticate... Improprietate de termen absurdă, deoarece vocabula integrată SOFIA vine de la Sofianism, inteligență ubicuă în tot ce
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1436572796.html [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
spre poporanism în faza lui inițială, prozatorul pivotează convins, cu un patetism nedisimulat, în interiorul tematicii sociale. Obsesive sunt pentru el oprimarea țăranului și ruina vieții de la sate; atitudine în care intră deopotrivă înduioșare, revoltă, protest. Tendința cată să devină demonstrație tezistă, limitând valoarea acestor încercări literare, comparabile (uneori chiar surprinzător de asemănătoare) cu paginile Sofiei Nădejde despre „chinurile vieții” de la țară. „Mi-a cântat cucu-nfață”, nuvela de debut, pe care s-a sprijinit în bună măsură renumele de prozator al
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
șarpe din viața trecută și ascuns în memoria noastră ancestrală, aduce realitatea la neconcludență iar “ Poetul își poate contempla sieși/ Craniul de fosfor/ Chipul însă/ Cu trasăturile stranii/ Nu i l-a zărit nimeni.” Cu aceeași locvacitate în unele puncte teziste, dl. Calcan își continuă periplul cultural, într-o manieră lucidă de construcție poetică, într-o forță de exprimare de virtuozitate. “Adorm oarecum undeva în noiembrie Fără să știu până unde Mă poate cuprinde și învălui Visul și apa mării destul de
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
aproximative, subestimându-i și propunându-ne prioritar a-i fasona ca cetățeni cuminței ai unui sistem. Desigur, avem nevoie de virtuți sociale („manifestare de comportament empatic cultural și intercultural”, cum spune programa), dar pedagogii cu experiența istoriei cunosc riscurile didacticilor teziste. Manualele anilor 50 nu sunt cu mult diferite, doar că azi le surclasăm în rafinament. Rămâi la marile texte, pentru că altfel copiii nu le mai cunosc și ne trezim cu o generație scoasă de pe marile bulevarde ale cunoașterii și băgată
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere by https://republica.ro/marii-scriitori-ai-romaniei-au-devenit-mici-si-irelevanti-o-noua-reforma-a-manualului-de-literatura-facuta [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
bibliotecă privată, manuscrisul să fi stat acolo decenii la rînd, spre a fi citit, ca o delectare de rafinament bizar, de către figurile marcante ale Partidului și Securității. Romanul propriu-zis este o ficțiune literară căreia nu i se pot imputa deformări teziste sau nuanțe tendențioase. Dinu Pillat nici nu-i apără și nici nu-i acuză pe legionari, ci le descrie etosul prin intermediul cîtorva personaje, dar îl descrie dinăuntru, printr-o cunoaștere pe care i-o dăduse nu numai calitatea de martor
Hristoși în serie by Sorin Lavric [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
locuitorilor și con- ocuitorilor României, exprimarea MÂRLĂNEASCA a „făpturii cuvântătoare” încă om, colcăie că toxine din bălțile mocirloase sau din vulcanii sulfuroși. Nu are rost să redau mostre din acest vocabular al patipularului, câtă vreme „avem” chiar niște „elite” scabrose, teziști ai „urii de sine la români” ( Patapievici) - care, vai omului, s-au prăsit și la export, chiar mai sinistre că arele cele mai sofisticate... Improprietate de termen absurdă, deoarece vocabula integrată SOFIA vine de la Sofianism, inteligență ubicua în tot ce
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1435068736.html [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
spus, esența spiritualității românești, ca îmbinare de eroic, tragic, moral, sacru, misionar și sublim impune în mod necesar ca romanele care o evocă să fie concepute și realizate sub forma unor parabole epice de mari proporții. Ele au, desigur, caracter tezist, insistent demonstrativ. Dar este un tezism asumat... Eu nu uit demonstrațiile preotului, filosofului și psihologului Brentano, care a demonstrat, cu o mare risipă de fapte și argumente, că orice act uman conștient exprimă o intenție. În aceeași ordine de idei
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” by http://uzp.org.ro/fenomenologia-epica-a-spiritului-romanesc-este-o-creatie-necesara/ [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
cavalerie”, Novikov-Priboi cu „ Țushima”, Sergheev-Țenski cu „Stada Sevastopol”, Korneiciuc cu „Sfârșitul escadrei” și „Platon Crecet”, Kaverin cu „Doi căpitani”, Oleg Gonciar cu „Praga de aur”, Fadeev cu declinul de la bijuteria care e „Infrângere” ca metaforă a războiului civil și foiletonistica tezistă din „Tânăra Gardă”, romanul partizanatului antifascist. Asemenea Vasili Grossman „Pentru o cauză dreaptă”, Margarita Aligher cu „Zoia”, A. Gaidar „Comandantul Timur”, V. Kataev „Pentru puterea Sovietelor” și, cu operă stabilă, Constantin Simonov cronicar memorabil al aceluiaș război. Tot pe aici
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358292591.html [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
pilde. Nici lecțiile despre apostoli nu sunt rele. Dar revin la vechea problemă. Acest tip de învățătură nu are deloc deschidere. Chiar dacă trece superficial prin chestiunile bisericești, ortodoxe, direcția este clară. Copilul este dus, pas cu pas într-o zonă tezistă, prea apropiată de un mod conservator de gândire”, apreciază jurnalistul. În finalul postării, Cătălin Striblea precizează ce anume și-ar dori să învețe fiul său la ora de religie predată la școală. Ori noi ne dorim ca el să învețe
Ce a descoperit Cătălin Striblea când se pregătea pentru o întâlnire importantă by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101814_a_103106]
-
competența să, ci pri vesc elemente de resort anestezic.” Care va să zică, un chirurg (expert!) n-are de unde să știe că anestezia generală nu se recomandă celor cu „morbidități multiple”! Tot asta a sus ținut și dr. Tincu, care-i chiar anes tezist! Ambele puncte de vedere (de ce s-or mai fi cerut?) sunt înlăturate dintr-un condei, spre a face loc concluziilor expertului AȚI (tot fără nume): „Standardul examinărilor pre-anestezice a fost respectat”. Constatându-se, deci, ca pacientul este suficient... de sănătos
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mircea Radu Iacoban () [Corola-journal/Journalistic/93_a_121]
-
vaste într-un stil tolstoian, interesul pentru problemele intelectualilor, eleganța de expresie tipică literaturii ruse din secolul al XIX-lea și folosirea unui ton „occidental”, precum și slăbiciunile acestuia: acțiunea improbabilă, personaje implauzibile (în special Kurt Wann și markgraful) și concluzia tezistă. Unele personaje sunt inspirate din realitate și par prin urmare sincere, mmai ales „datorită acelui infuz și inefabil «dar creator», care aparține exclusiv artistului”. Astfel, opera literară dobândește gravitate și umanitate, trezind emoții profunde în sufletele cititorilor. Compoziția romanului (sub
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
romanul "Ion Sântu" a inclus o serie de compromisuri ideologice. Astfel, autorul a inclus referințe numeroase la Răscoala din 1907 și la mișcarea muncitorească din România, evenimente ce au produs ecouri în conștiința intelectualității. Romanul dobândește pe alocuri un caracter tezist, mai ales în pasajele care descriu Răscoala de la 1907 și influența exercitată de revoluționarul rus Ivan Maximovici asupra tânărului Ion Sântu. Cu toate acestea, criticul Nicolae Manolescu consideră că „Răscoala din 1907 e zugrăvită mai puțin fals decât în "Cronica
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
care a trecut și începe să scrie (Cartea nevăzută - 1978, Noul american - 1980-1982, Compromisul - 1981 și tot așa, încheindu-și viața cu 12 cărți la „activul” său scriitoricesc, apud. M. Șipoș). În toate „operele” lui... americane, Dovlatov face loc aproape tezist encefalitei politice. Fără, nu este posibilă publicarea în occident, cred. De aceea, Compromisul se constituie din 12 proze, gen foileton, având o structură standard: titlul, cules cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
1953-1955). De asemenea, absolvent al Facultății de Filologie din Iași (1967). A lucrat ca desenator tehnic, profesor suplinitor și instructor metodist. Debut publicistic în revista „Luceafărul” (1960). Editorial, debutează cu volumul "Călătoria" (1964) - proze scurte tradiționale, tributare unui moment literar tezist. Se reține schița "Tatăl", "băiatul și o zână de lut". Din 1964, este redactor, apoi redactor-șef adjunct la ”Ateneu”. În 1979 se mută la București, ca secretar al Uniunii Scriitorilor. Din 1980 este Director al Editurii Cartea Românească. Bursier
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
Charles Chaplin (secvența visului eroului). În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul " S-a furat o bombă" este o parabolă antirăzboinică, având ca metaforă-cheie pledoaria pentru folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice. Filmul este considerat „tezist pe alocuri, cu unele metafore naive”, dar care „mizează pe inspirate efecte de comic burlesc și conține câteva secvențe antologice pe parcursul peregrinărilor eroului, un tip de «vagabond chaplinian» interpretat de Iurie Darie”. Regizorul recurge la tehnici de animație, cum ar
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
de directorul școlii, de oamenii mai cunoscuți ai locului. Iar pe deasupra, Petia avea Biblie. Modul cum prezintă toate cele îmi lasă impresia că prozatorul vine dintr-o parohie a noviciatului într-ale scrisului. La noi, situațiilor similare li se spunea teziste. Știu eu, poate că selecția operelor care se găsesc tipărite în colecția Cartea de pe noptieră să fi solicitat anumite criterii, cu anumite subiecte - nu numai politice! - purtând însă în desaga scriiturii un stil, cum să-i spun, mai ductil, mai
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
ferestre) sau în spații simbolice și rituale propriu-zise (abside, cărți, veșminte etc.). O componentă hieratică, de extracție oriental-bizantină, se exprimă tot mai vizibil în pictura lui Gherasim, fără, însă, a impinge reprezentarea în zona mimetismului sau în aceea a reanimării teziste. Cu toată vocația hieratic-abstractă pe care pictura sa pare a o dezvăluie tot mai mult în ultima vreme, Marin Gherasim rămîne în continuare un volupuos al culorii, un expresionist sui generis, dar nu unul dezlănțuit ca altădată, ci unul care
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
conținut o experiență? 9. Ca performance artists, cum ne putem re-politiza, re-umaniza și decoloniza corpurile bombardate de media și transformate de chirurgia cosmetică a culturii pop? 10. Cum putem continua să ne implicăm în subiecte extrem de sensibile fără să devenim teziști sau fără să ne speriem spectatorii? 11. Îi putem face pe spectatori să creeze împreună cu noi? Noua ideologie media stipulează forma de contract-contact cu prezența spectatorilor: exiști doar dacă ești văzut. Felul în care se organizează arhitectura corpului reflectă un
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
în viața culturală a germanilor din Banat, reorientată pe căile marxism-leninismului de Partidul Comunist Român. În anii ’50, Franz Liebhard a elaborat un întreg ciclu de "Poezii despre Lenau", format din șase sonete, pe care le-a adaptat șabloanelor poeziei teziste din acea vreme. Prin sonetul "Lenauheim", Liebhard îl aduce pe cititor în actualitate: la adunarea poporului, la C.A.P.-uri, scriind versuri precum: Simbolismul său stângaci se vrea un mesaj clar: prezentul socialist a înlăturat toate tensiunile, astfel încât urmașii lui
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
la dialogul ceresc pe texte din Eminescu și Giordano Bruno, episodul respectiv Își depășește condiția de apendice prin profunzimea și frumusețea ideilor, relevând un George Popa deschis orizonturilor vaste ale gândirii. Cum strofa ultimă a Luceafărului are un pronunțat caracter tezist, imaginarul „dialog ceresc” urmează aceeași cale, numai că ideile filosofice capătă o profunzime de care Eminescu s-a ferit. Luceafărul devine astfel un poem pentru inițiați, iar eseul lui George Popa un ghid prețios. Întrebările lui Hyperion și, În mod
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
aptă să garanteze îndeplinirea unor obiective de politică externă. Obiectivele de politică externă sunt obiectivele pe care am fost mandatat, pe baza programului de guvernare. Programul de guvernare este, pentru mine, un îndreptar de acțiune. Știu că poate să sune tezist ceea ce vă spun, dar de fapt acesta este adevărul, acesta este rostul ministrului de Externe. Pe proiectele de politică externă nu trebuie să existe niciodată o sumă de voci. Pot să existe critici, pot să existe note de subsol, pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
dar un artizan înzestrat, plin de vervă și spirit. Volumul de debut, Șapte inși într-o căruță, e unul de proză cu tematică rurală, în maniera realismului socialist, dar cu abilitatea construirii dialogului și fără grosolănia rizibilă a altor scrieri teziste din epocă (a putut fi apropiat, astfel, de Desfășurarea lui Marin Preda). Reportajele literare din volumele Victoria de la Oltina (1961) și Arpegii la Siret (1964) sunt, bineînțeles, tributare servituților epocii: autorul sesizează și prezintă, prin prisma ideologiei comuniste, transformările prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
lui Călinescu, stabilit de E. Lovinescu, se află în a treia generație postmaioresciană. Lovinescian ca formație, după cum remarca și N. Manolescu, criticul este autorul primei istorii integrale a literaturii române, de natură strict estetică, față de Istoriile lui E. Lovinescu, fatalmente teziste, avînd rol de manuale practice. Viața lui Eminescu (1932), prima mare biografie călinesciană, este considerată de G. Ibrăileanu "monumentul cel mai impunător ce s-a ridicat pînă astăzi lui Eminescu". În continuare va scrie și publica, în două ediții, Opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar și Smaranda Gârbea, Smaranda Garbiniu, Frusinica, Baba Vișa ș.a. Publică numeroase volume, cuprinzând proză (nuvelă, roman, jurnal de călătorie, povești pentru copii), versuri și teatru. S. și-a transpus pledoariile feministe în romane „educative”, burdușite de situații dilatate și teziste - Fata tatii (1912), Băiatul mamei (1917), Domnul Bădină (1931). În proza scurtă - Novele (1890), Dumitrițe brumate (1937) - domină idilismul rural și sentimentalismul. Compasiunea pentru cei umiliți și nefericiți e sinceră, dar expresia ei nu poate depăși nici schematismul, nici artificiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]