1,130 matches
-
nenorocire, pentru ca să ne dăm seama de importanța acestei stranii invenții. De pildă, cuvântul ,proprietate". De când au pus mâna pe putere, comuniștii n-au avut dușman mai mare. ,Proprietate" înseamnă ,independență". Înseamnă libertate de gândire și de acțiune. În marea lor ticăloșie, comuniștii au dat proprietății o conotație agresiv-negativă: ești proprietar, ești hoț, rău, ticălos. Trebuie să fii cârpit în fund, nebărbierit, înfometat pentru a merita să te numești om. Culmea e că astfel de rețete au funcționat și mai funcționează. Ceea ce
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
cincizeci de ani, politica neroadă, totalitaristă, egalitaristă, băgă aici, în Sibiu, cu miile, țigani, în casele și-n gospodăriile sașilor români ce preferaseră să plece... Este Sibiul Europa, într-adevăr, el o reprezintă cu cinste. Dar să nu uităm ce ticăloșie s-a făcut aici, în nobila așezare. Pe vremuri, vizitasem una din aceste case superbe, locuită acum de o familie țigănească. Nu pot să descriu, liniștit și fără să mi se urce sângele la cap, ororile pe care le văzusem
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
să le mănînci. Dacă ar fi să mă refer la limbajul și stilul revistelor pentru doamne ar trebui să izbucnesc într-un torent de imprecații. Dar n-o fac pentru că vina nu aparține exclusiv redacției. Cititoarele contribuie și ele cu ticăloșiile unor locuri comune și stîngăcii jenante. Povestea siropoasă a prieteniei dintre cățelul Blacky și motanul Sică te face să te rușinezi că aparții rasei umane. Am încercat s-o citesc pisicii mele Augusta, dar pînă și ea a fugit pe
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
unuia dintre medici, un ilustru profesor, care mai e și directorul Centrului. Domnul profesor-doctor a spus că pacienții s-au învățat să stea la coadă pe vremea comunismului și acum nu se mai pot dezvăța. Ce e asta, cinism, prostie, ticăloșie? Adică, noi, românii, am atins un asemenea grad de imbecilitate după deceniile de comunism, încît nu mai avem leac. Stăm la coadă în virtutea inerției. O coadă de tip nou, cum s-ar zice, dar tot coadă. Ei, dar nu doar
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
colegi, prieteni, oameni de carte, al căror scris, în ciuda pseudonimelor, l-am recunoscut cu ușurință". îngrozitoare e ura ce se desprinde, nu din rapoartele ofițerilor, ci din turnătoriile colegilor: "Nici un text al securiștilor nu se ridică la înălțimea urii și ticăloșiilor colegilor mei". Al doilea lucru din Luceafărul este un scurt fragment din Jorge Semprun, recent vizitator al României cu ocazia Zilelor literaturii, comentat de dna Mariana Sipoș. Spaniol care a scris în franceză, emigrant sub Franco, dar trăind clandestin un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
lovituri poate îndura". Experimentul ia sfârșit prin uzură. Laide e salvată prin speranța maternității. "E ora ei, fără ca ea s-o știe a sosit pentru Laide marea oră a vieții iar mâine va fi totul ca înainte și va reîncepe ticăloșiile și minciuna, însă ea stă deocamdată pentru o clipă deasupra tuturor, e lucrul cel mai frumos, prețios și important de pe pământ". Dino Buzzati, O dragoste. Traducere, note și postfață de Smaranda Cosmin. Editura Polirom, 2002. Meditația pe diferite căi Dacă
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
Mircea Mihăieș Recent încheiatul bacalaureat a adus în prima pagină a ziarelor un nou tip de corupție: corupția autodenunțaților. Nu știu exact ce prevede legea în legătură cu mituitorii ce hotărăsc să-și mărturisească ticăloșia. în opinia mea, nu există nici o diferență între corupt și corupător și ei ar trebui tratați identic. N-am văzut nici un fel de statistici, dar nu cred că reclamagiii au ieșit la rampă după ce li s-a rezolvat problema. Aș
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
pe lângă furturile operate la cel mai înalt nivel. Nu mă refer doar la jaful din sfera economicului, ci la nerușinarea, de pildă, a d-lui Iliescu, de-ai scuti, în masă, pe magistrați de plata, totală sau parțială, a impozitelor. Ticăloșia se împleștește, în acest caz, cu prostia: despre ce scutire de impozit e vorba? Oare câți dintre magistrații dragi lui I.I. Iliescu chiar trăiesc din salariu?!
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
anii, din bunul plac al dictaturii cunosc gustul lui amar, de neuitat o viață întreagă. Căci nu e vorba numai de o înfrîngere, ci și de regretul retrospectiv pentru cele mai mici cedări, pentru vanitatea atîtui zbucium în tina unei ticăloșii contra căreia nu există decît arme radicale." La sfîrșitul volumului găsim cîtvea scrisori adresate prietenilor, mai apropiați sau mai îndepărtați... De multe ori tonul atins este virulent, ca și acela din jurnal. într-o scrisoare către Aurel Sasu, Zaciu se
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
calitate. Tot la capitolul fascinație trebuie menționat noul record bătut în România: la noi, nici măcar teoriile conspiraționiste nu mai au trecere. De ce s-ar obosi dușmanii din exterior să ne submineze, dacă o facem atât de spectaculos noi înșine? Din ticăloșie, din tâmpenie, din nebunie - într-o ordine aleatorie, dar de-o perfectă eficiență. Exemplele abundă, așa că am să-l iau pe cel mai eclatant: comportamentul provocator al lui Ion Iliescu. Va să zică, eternul președinte al țării, flancat de fascinantul său prim-
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
lui Eminescu, Iorga, Grigorescu sau Aurel Vlaicu. Pentru omul de rând, e pură iluzie să-ți imaginezi că dacă renunți la zerouri ai scăpat și de istoria nefastă care a condus la apariția lor. Iar pentru propovăduitorii ideii e crasă ticăloșie: deși s-au specializat în roluri care-i arată mai proști decât sunt (vezi cazul unui domn de la Banca Națională, împins să ne zâmbească la televizor ori de câte ori se profilează o catastrofă), ei știu foarte bine cum stau lucrurile. Iar lucrurile
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
pentru enormitatea sumei, chichițele procesului lăsându-mă rece. Ca om vechi, rămăsesem la formula despăgubirilor civile în valoare de un leu, cu adaosul publicării sentinței în cel puțin două ziare de tiraj. A te gospodări pe seama necuviinței, ba chiar a ticăloșiei altuia mi s-a părut prea în ordinea lucrurilor de astăzi. Când, deplasându-se camera, a apărut pe întreg ecranul figura resipiscentă a dlui Ion Cristoiu, potențialul plătitor în cauză, ca prin farmec mânia mi s-a stins, o stare
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
sărăcirii în jos. Am mari dubii că un "geniu" care a știut să adune câteva sute de mii de dolari departe de mișmașurile puterii se va abține să devină multimilionar când toate pârghiile îmbogățirii, bine unse în doisprezece ani de ticăloșie națională, îi vor sta la îndemână. Natura umană e prea putredă, pentru a-i da crezare d-lui Voicu și nu baladistului care spunea: "Săracul vrea să ajungă bogat,/ Bogatul să aibă un întreg regat,/ Iar regele o planetă drept
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
96 p., f.p. Complet în altă lume este desantistul Ioan Lăcustă: "Este foarte greu să mai găsești o justificare a scrisului acum, în 2000. Puritatea scriiturii - îndreptățirea ultimă, de fapt, a clipelor și ale hîrtiei - s-a pierdut. Prea multă ticăloșie s-a pogorît pe Lume." Miza lui Ioan Lăcustă nu are în vedere decît inițiații. Preferă underground-ul, literatura fină, dificilă. Cartea sa este un melanj de jurnal, ficțiune istorică, poezie, aforism și multe altele. Nimic așezat la întîmplare. Versurile naive
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
îngăduitori, amabili, iar viața de zi cu zi le pretindea să se tot apere. Problema aceasta, dacă generalizăm, a devenit, probabil, una dintre cele mai importante în veacul nostru. Inteligența și politețea nu făceau față în confruntarea cu mitocănia, cu ticăloșia și forța brutală. Ce poți să le opui? Cu ce poți să le combați? Cu aceleași mijloace? Însă atunci începea decăderea sufletească, și ambele părți încetau să se mai deosebească prin ceva una de cealaltă. Să rămâi tu însuți? Însă
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
și de când ni s-a oferit pe tavă intrarea în Uniunea Europeană, dar nu văd pe nimeni mâncând jăratec. Mintea politicianului-standard nu s-a dezlipit de ideea anticipatelor, problemele prioritare sunt tot vila, jeep-ul, contul și amanta. Trist e că ticăloșia e uniform repartizată, de nu mai descifrezi care e putere și care opoziție, care tânăr și care senect, care devalizator de bănci și care „Hagi al finanțelor". între indolența de tip Cotroceni și nesimțirea de la sediilor de partid (indiferent de
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
E șocant să observi cum presa preia dintr-o confruntare de-o maximă gravitate elementul pitoresc, uitând cu totul de esența lucrurilor. A vorbi despre susținătorii deconspirării accelerate a securiștilor torționari ca de-o "tabără dizidentă" din CNSAS înseamnă pură ticăloșie, din moment ce ei constituie majoritatea (șase oameni din unsprezece!) "Dizidenți", adică dezertori de la misia asumată, sunt "onișorii", pentru că ei au virat de la "linia oficială" a CNSAS-ului! Dacă am a reproșa ceva acestei majorități e că se lasă atrasă în toate
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
oficialitățile române ar face bine dacă n-ar adopta obișnuita atitudine de mirare nevinovată cînd se întîmplă ca infractori din România să-și facă de cap în alte țări. Pentru ca România să nu aibă de suferit prea mult de pe urma acestei ticăloșii, ar fi normal ca autoritățile de la București să-și trimită propriii investigatori pentru a ajuta la elucidarea cazului. Altfel, se va putea spune că românii, în general, se ocupă de blestemății în Anglia și că România nu e în stare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
Or fi obosit? S-or fi plictisit? Or fi plecat din țară? Sau - după cum se bârfește - unora dintre ele li s-ar fi arătat niscaiva dosare rău mirositoare? Prin urmare, ceea ce se întâmplă în interiorul CNSAS-ului nu ține neapărat de ticăloșia specifică unui grup restrâns de oameni. Ci de reflexul unei mentalități ce domină societatea românească la scară mare. Duplicitarismul, pe de o parte, legăturile inavuabile fie cu Securitatea, fie cu forțele politice sprijinite de supraviețuitorii Securității, pe de alta, au
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
excepție: Mosbie, sluga înălțată în grad se folosește de patima ce o inspiră doar pentru a mai urca pe scara socială și intenționează să scape cât mai curând de partenerii la crimă. Marius Stănescu joacă duplicitatea rece a personajului, absolutul ticăloșiei, intențiile macabre considerate adeseori inteligență. E, ca de obicei, precis în interpretare și, datorită reflexivității care îi caracterizează stilul, răul întrupat de el devine inteligibil. Cătălina Mustață joacă apăsat vertijul pasiunii de dincolo de instinctul de conservare, ar vrea să fie
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
talentul în zone mai potrivite cu momentul, și alta tăcerea provocată de călășul băgat nemilos în gură. Dar există momente - și acestea nu mai țin de pace sau de război - când artistul e mai important decât arta. Sunt momentele de ticăloșie umană, când artistul moare de foame sub privirile indiferente ale contemporanilor. Cu câteva, minime, excepții, artiștii români n-au fost și nu sunt oameni bogați. Pe vremea comunismului, doar o mână de aleși puteau trăi din scris - și nu era
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
și simplu o Românie) nu poate supraviețui decât după ce va fi fost curățată de microbii sereistimii. Comentam împreună cu un vechi prieten, ajuns, printr-o ciudățenie a sorții, ins cu "munci de răspundere" în P.S.D., întreaga tărășenie. Acolo unde eu vedeam ticăloșie, el vedea subtilitate și chiar bună-credință. În plus", a adăugat el, "noi nu suntem sârbii. Ne mai scuipăm, ne mai înjurăm, mai punem mâna pe ciomag, dar nu ajungem la asasinate politice!" Așa să fie oare? Cum rămâne cu Ceaușescu
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
la afaceri și democrație, parcă-parcă ideea nu mi se mai pare absurdă. Ce altceva decât pactul cu diavolul și teroarea generată de pact să-i împingă, încă din prima tinerețe, la slugărnicie, ură pentru orice deviere de la ordinul șefului, la ticăloșie și la nesimțire? Un mini-securist care în 1985, avea, să spunem, cincisprezece ani, astăzi abia a trecut de treizeci. Și sunt din ce în ce mai mulți. Îi recunoști dintr-o ochire: sunt dominați de-o imperceptibilă, crispată neliniște (reflex permanent al vinei nemărturisite
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
substanțiala majorare". Două sute de mii de lei, adică cinci dolari și nouăzeci și șapte de cenți. Adică două-trei drumuri cu metroul într-o țară occidentală. Iată ce înțelege o putere nesimțită și rapace prin "majorare substanțială". Secondați de aliații întru ticăloșie, adică partidele din restul spectrului politic, politicienii își cumpără sedii, călătoresc în draci și își dotează birourile cu aparaturi de neimaginat. Pentru fandacsiile hămesiților de la putere se găsesc fonduri - pentru cazări la hoteluri de patru stele, că doar reprezintă un
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
mai avut replică, deoarece n-avea dovezi. Gardianul, în pofida reclamei tv de o agresivitate vecină cu sperietura, nu face gaură în cer în lupta împotriva corupției. În schimb, în ediția sa de luni, 27 mai, publică o poză de o ticăloșie fără margini, mai și explicînd cinic, că pozarul care a făcut-o n-a violat spațiul privat, ci și-a declanșat aparatul în spațiu public. E o fotografie îngrozitoare, cu Irinel Liciu moartă, cu atît mai josnică cu cît Gardianul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]