8 matches
-
revoltă pe mulți din cei cu mintea și inima limpede, poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în mai bine și, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepăsător greul unei vieți fără bucurie și fără ticnă. Fără îndoială că nici un partid, tocmai pentru că e partid, nu e în stare de a pune capăt unei stări de lucruri care, văzând cu ochii, apropie statul român de prăpastia unei depline descompuneri. Dar între partizi e desigur acela mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
astfel: „Azi te pui în tren la 9 seara, după ce ai prânzit bine la Hugues sau la Brofft, arăți tichetul conductorului care vine și ți-l timbrează cu cleștele, fumezi o țigară, două până la Ploiești; acolo îți bei ceaiul în ticnă, te întorci în vagon, apoi te înfășori bine în tartan, îți pui paltonul căpătâi, te lungești pe canapeaua de catifea roșie sau în vagonul pat, dormi ca acasă vreo nouă ceasuri și la opt dimineața te deștepți la Roman. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Vine ca floarea și cu dulceață / C-o diafană și blândă față, / Își pleacă fruntea asupra mea. // Ea atunci lira îmi încordează / Și îmi rezice c-un glas ușor, / Povestiri multe ce-nminunează / Bravilor care nu mai viază, / Ce zac în ticnă în groapa lor." În poezia "originală" e melancolic și elegiac, naiv și prozaic, chiar mai jos de sursele preromantice Young, Légouve, Gessner, Derjavin, Jukovski. G. Călinescu găsește unele "figuri și colori" în poezia lui Negruzzi. Poemul Aprodul Purice, subintitulat "anecdot
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
o țară care numai românească nu va mai fi, precum nu mai este azi în mare parte. Acesta va fi rezultatul final al xenocrației și, departe de-a se supăra, d. C. A. Rosetti se poate duce la Paris în ticnă; scopul întregei sale vieți, înstrăinarea totală a României din vârf pîn-în temelii e asigurat pe generații înainte. Peste-o sută de ani poporul latin de lângă Dunăre nu va mai fi decât o legendă cântată în limba Fanarului. [5 august 1882
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dumitale vai, vai, vai, Că mă aflu-n mare jale, Necontenit trăiesc în chinuri, În oftări și în suspinuri. No. 48 Ce fără de gust viață Când nu e de față Ceea ce o slăvesc, Nu-mi aflu odihnă, Nici un loc de ticnă Să mă mulțumesc. Orice desfătare Neagră mi se pare Fără ea când sunt, Ea dacă lipsește Nu mă mulțumește. Nimic pre pământ. Skiptru, -'mpărăție Și orice alt fie Moarte mi se par, De-ar veni la mine Lumea să se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mojic: „Barbară iar însușire/ Este, cu desăvîrșire,/ Și urîcioasă urmare/ Celor de nobilă stare,/ Cînd va dormi oarecine,/ Să te plimbi, să nu șezi bine,/ Sau să-ncepi să faci vorbire/ Și să stai în sfătuire,/ Să nu dai omului ticnă/ Ca să doarmă în odihnă”3). Eminescu nu-i imprimă un înțeles diferit față de cele existente: „La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu?/ Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini?” 4) Dar, ca și alte cuvinte, „barbar” iese
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și, când se trezește, cine știe unde au ajuns” însoțirea cu cântecul sau cu o discuție atractivă distrage atenția de la durata parcurgerii drumului; p. 22, r. 16 18 : „atunci mi aș lua eu una tinerică, și măcar trei zile să trăiesc în ticnă cu dânsa, cum știu eu, și apoi să mor!”nostalgie, plină de ironie, după vremurile tinereții trecute; retrăirea unui moment de iubire pătimașă, ca în tinerețe, ar fi suficientă vieții omului plin de umor; r. 38 : „așa mi-e drag
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lui Rabelais și a lui Sterne. Arta constă în a vărsa un sac de sentințe, legate între ele prin intimități mai mult verbale decât de conținut, în spiritul unui gnomism pur: " Fine! De vrei să trăiești bine și să aibi ticnă, să te sălești a fi totdauna la mizloc de masă și la colț de țeară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunței. Șezi strâmb și grăiește drept. Nu băga mâna unde nu-ți ferbe oala, nici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]