500 matches
-
de lumină și de vin, din care se pregătește Sângele Domnului. În plus, parastasele se însoțesc de colivă îndulcită cu miere sau zahăr, căci coliva închipuiește nădejdea noastră în învierea celui răposat, iar mierea sau zahărul, credința noastră în viața tihnită și plăcută a mortului. De asemenea, se dau de pomană colaci, vin și lumânări, care închipuiesc Trupul, Sângele și Lumina lui Iisus Hristos. Alături de acestea mai avem nevoie de tămâie și de untdelemn - toate fiind jertfe plăcute Domnului. Prin milosteniile
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
va schimba, satul va rămâne în urmă, și casa părintească, părinții, dealurile, pădurile...Simțea în ea, ca o fatalitate, că drumurile ei nu aveau cale de întoarcere, niciodată, și nici deciziile. Era o vară frumoasă, caldă, zilele păreau interminabile și tihnite, cuminți, parcă hotărâte să-i rămână în memorie ca cea mai minunată vară din viața ei.Ca și cum voia să-și întipărească în suflet și-n minte toate locurile natale- ce atât le iubea!,în fiecare zi își lua o carte
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
-mi se-ncovoaie, plâng și tac Ce zbucium scurmă-n spaima depărtării! Sunt pe-un tărâm - un petec de uscat Ca o batistă pe obrazul mării. Atâtea vise prinse-ntr-un grăunte Se trec prin mine, ce năvalnic dor De trai tihnit, la poalele de munte Inundă astăzi sufletu-mi - izvor ... Îmi plec genunchii-n clipele durute Doamne, rămâi nădejdea mea, Ești viu! Lasă-mi speranța fără temeri slute Să pot s-alung tot greul în pustiu ... Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru Ianuarie
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_d_georgeta_resteman_1359568802_ua8hv.html [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
deși sub aspect geologic insula e o prelungire a lanțului munților betici, prăpastia dintre ea și continent măsoară adâncimi de până la 1500 de metri! La polul opus, nu în ultimul rând, cuibăriți la adăpost călduț în nișă liniștii și vieții tihnite, se plasează cea mai mare parte a locuitorilor „obișnuiți” ai Ibizei, care se întâlnesc regulat la târgurile hippy și piețele săptămânale organizate sub mottoul Flower Power. Adresele hippy continuă să constituie punctul de atracție de la sine-nțeles, frecventate obligatoriu, în jurul
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1494938146.html [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
îmbată. Iar când se-arată luna peste deal Ca într-un basm ce pare ireal, Un gând hoinar ridică noi castele Cu liliacul înflorit prin stele. Și chiar de gându-mi pare rătăcit Ori nu și-a regăsit un loc tihnit, Sub cerul nopții, acolo, printre vii Mă vei găsi cu ale mele nostalgii. Referință Bibliografică: Nostalgii de liliac / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costică Nechita : Toate
NOSTALGII DE LILIAC de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/costica_nechita_1494523437.html [Corola-blog/BlogPost/381071_a_382400]
-
că acest pictor poate fi cel care să-i aducă iubirea - sentimentul mult visat de orice ființă rațională. Sentimentul care te face să simți că trăiești cu adevărat. Căutarea este valabilă pentru cei care doresc să aibă o viață liniștită, tihnită, fără de complicații, dar nu toți oamenii sunt la fel, cu aceleași concepte despre viață. Dacă unii caută iubirea, alții caută doar aventura sau distracția. Au alte priorități. Riscă totul pentru câteva clipe trăite la extrem. Totuși în final toți caută
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426149840.html [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
sar în ajutor, La mulți ani eu le strig tare, La a lor aniversare. La mulți ani și zile bune, Să trăiască mult în lume, Să trăiți că trebuiți, Întru mulți ani fericiți! Iar la domnul General, Viață lungă și tihnită, Viață lungă, fericită. Iar când s-a pensiona, Pensie mare să ia, Pentru osteneala sa. Sănătatea-i mai de preț, Domn General de la județ, Să aveți în viață parte, Doar de multă sănătate. Știu că tare mult vă trudiți, Știu
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marita_grigor_poet_popular_vasile_bele_1366361641.html [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
sunt genul Crocus, care nu-i (la fel de) toxic. Nu renunță la casa de la Leresti! Casă mamei mele este aproape de casă bunicilor tăi și cred că e un loc minunat pentru un week-end la aer de munte sau pentru o viață tihnita de pensionar. Viața la țară și Duiliu Zamfirescu.. sau locul în care oamenii nu cer timpului schimbare. Mi-e dor de viață dinainte de lumea lui Bill Gates..de genunchii juliți și nu de ochii obosiți care împușca rate la calculator
Viaţa la ţară by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82752_a_84077]
-
mi se arată doar reversul Iar sufletul nomad pe vremuri, acum trăiește sedentar Din efemerele iluzii, mi se contractă universul Și stări finite permanente îmi modelează infinitul Obstacole de neființă îngreunează pasul , mersul Iar țipătul cel dur, empatic ucide liniștea, tihnitul Prin rugăciuni și prin credință mențin constant tot universul Și suferința iminentă o simt anexă și tribut Prin lacrimi calde și umile îmi scriu istoria și versul Iar ziua tragică de ieri e doar o clipă de rebut Referință Bibliografică
O CLIPĂ DE REBUT de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 by http://confluente.ro/O_clipa_de_rebut_alexandru_florian_sararu_1386147934.html [Corola-blog/BlogPost/362458_a_363787]
-
sfidează revista și-și creează un destin propriu, mai înalt și mai durabil. În interacțiunea lor, articolele se sprijină reciproc în a-și depăși condiția de efemeridă. Fenomenul are loc prin conturarea unei figuri interesante a spiritului creator, prin interiorizarea tihnită a unor experiențe, prin atenuarea urgenței și gravității și prin transformarea istoriei în observație mentalitară. Mecanismul acestui proces constă în aceea că fenomenalul se spiritualizează, experiența brută devine conștiință, sensibilul se intelectualizează. III. În redactarea lor, atât articolele cât și
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
pășind pervazul ... Amintiri din copilărie, au rămas Ființă și neant, în timp ce Tristețea de a fi, e Delirul lui Ștrengarul văilor ajuns Pe culmile disperării, încearcă în Iluzii pierdute să escaladeze Pământul uitării scufundat în noianul Silogismele amărăciunii, tocmai când venise tihnit Duminica Mare a lui Grigore Vieru. Chiar încă Nu te-ai priceput?!... Decebal către popor strigă, Deșteaptă-te române, cu bune și rele De o mie de ani pe-acest pământ Se cântă „Somnoroase păsărele”.25 Cu fiecare zi suntem
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Incotro_romania_incotro_cultura_ei_.html [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
Iar eu eram așa de timid, că-mi număram pașii în gând, ca să nu mă-mpiedic, dacă simțeam că vreo fată mă privea... Sau dacă, măcar, mi se părea... Dar să lăsăm asta, pentru altă dată. Iată și Sărăria patriarhală, tihnită și atât de moldovenească, prin care trecea o singură linie de tramvai, ce venea de prin Târgul Cucului - evreiesc cândva - tramvai în care, cu un pic de atenție, puteai auzi (în gând ) cum Gică Petrescu îți cântă: „Du-mă-acasă măi tramvai
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
e cam nesărat. În schimb au mai apărut câteva texte cu titluri incitante. Le citesc și mă strâmb iarăși. Renunț, ca să nu rămân strâmb și revin la outlook. Oo, două mesaje. Mă așez mai bine pe scaun și le răspund tihnit, câte juma' de pagină fiecăruia. Îmi place să compun scrisori, e o adevărată delectare, mai ales când corespondentul dovedește aceleași aptitudini epistolare. În sfârșit, mă hotăresc să încep selecția epigramelor de unde rămăsesem, cam pe la începutul lui 2008. Dar când văd
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408271342.html [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
l-am avut pe Țepeș,ce în araci Pe hoți și trădători i-a agățat. Exemplul lor noi astăzi să îl urmăm Căci clipa deșteptării a sosit. De hoți, țara străbună s-o curățăm Să-avem un viitor și-un trai tihnit. Ca pasărea Phoenix,noi vom renaște Țara din ghearele lor o vom lua, Iar pruncilor noștri ce se vor naște, Țară frumoasă,zestre le-om lăsa! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1416778840.html [Corola-blog/BlogPost/371857_a_373186]
-
se jucau toată ziulica cu copiii lor. Eucalipții și tufișurile de mulgă le țineau umbră, marea pasăre emu îi ducea în spinare, iar kookaburra, pasărea care seamănă cu o pupăza, îi trezea dimineață că un ceas deșteptător. Cu toată viața tihnita pe care o duceau, necazurile nu-i ocoliră nici pe wahroongani. Începuseră să se întâmple niște lucruri ciudate. Într-o zi s-a pierdut un copil! Tribul l-a căutat peste tot, dar nu i-au putut da de urma
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
aspră, o măsuță și două scaune, șevaletul, dulapul plin de culori, gata să debordeze prin deschiderea ușilor la cea mai mică trepidație a dușumelelor de lemn, ceruite. Rafturile bibliotecii din colțul camerei erau pline ochi de cărți. Fereastra, spre strada tihnită și aproape necirculată, din spatele actualului stadion Dinamo, oferea o panoramă de acoperișuri, plină de farmec. Nu cred că există o ilustrare mai bună a dimensiunilor așa zisului „atelier” al Maestrului ca epigrama prietenului său Aurelian Păunescu: „Orice pictor bun sau
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
vrea, Doamne-ți cer încă o viață, dar pentru măicuța mea! Dă-i o viață pentru dânsa, s-o petreacă cum dorește, Tinerețe fără griji, să n-o văd că-mbătrânește! Dă-i de vrei, somn lin și bun, nopți tihnite, liniștite, Căci prea mult ne-a tot vegheat în nopți lungi și nedormite! Pentru fiecare grijă ce-a purtat-o pentru noi, Pune-i, Doamne, la picioare:maci, brândușe, caprifoi... Un covor ales de flori, Tu așterne-i la picioare
RUGĂ PENTRU MAMA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1488921092.html [Corola-blog/BlogPost/377580_a_378909]
-
de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmeca mireasma de gențian-albastră, Furnică chicotește pe-un brustu re pe lac. O buburuză-n joacă își vantura în glastra Pistruii din fustița cu soare garnisita, Fluturi în crinoline cu strasuri de smarald
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1458025334.html [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de rouă, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmecă mireasma de gențian-albastră, Furnica chicotește pe-un brusture pe lac. O buburuză-n joacă își vântură în glastră Pistruii din fustița cu soare garnisită, Fluturi în crinoline cu strasuri de smarald Aripile
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de rouă,Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă,Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale.Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în fracAdulmecă mireasma de gențian-albastră,Furnica chicotește pe-un brusture pe lac.O buburuză-n joacă își vântură în glastrăPistruii din fustița cu soare garnisită,Fluturi în crinoline cu strasuri de smaraldAripile-și ating, îmbujorați
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
derivată a experienței pedagogice se profilează relația cu antecesorii din creanga de contemporaneitate a arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei intervalul de după 1940. Lasă în zestrea de reflecții și emoții trăite a liniei genealogice și transferă nepotului o lecție și o privire de sus și de departe a lumii. Acest om rezolvă
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
1961-1962) un post la Școala medie Rucăr, nou înființată, aproape oricum de satul de baștină. Tot aici își întâlnește iubirea vieții sale (Ileana-Luminița Tucă) cu care se va căsători, vor avea împreună un băiat și o fată și vor trăi tihniți și cu folos până când moartea îi va despărți . Chiar dacă șederea sa profesională la Rucăr a fost de scurtă durată a lăsat, prin laborioasa sa activitate la catedră, o amprentă sufletească și spirituală de emulație școlară pe care elevii o resimt
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
credibilitate, dar și emoție. Cartea începe cu relatările din toamna anului 1940 cănd au început schimbări in viața evreilor. S-a instalat rapid o gamă largă de sentimnte dureroase, precum indiferența, ura, ostilitstesa, care se rostogoleau nemilos peste viață lor tihnită. Aceste sentimente reprobabile alternau uneori cu cele ale bunei înțelegeri și al spiitului de solidaritate cu localnicii. Compasiunea venea ca un balsam pe rana sângerândă a sufletului, căci și în Târgu Ocna, o parte a populației locale a arătat semne
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1486442751.html [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLÂNGE DOMNUL PENTRU NOI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ploaie molcomă, tihnită Ca o binecuvântare Norii lacrimi trec prin sită Și ne plâng pe fiecare Am ajuns și triști și goi Melancolici ca o stanță Dă-ne Doamne, drept la ploi Ca la ultima instanță Am ajuns de tot bicisnici Că ne
PLÂNGE DOMNUL PENTRU NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Plange_domnul_pentru_noi.html [Corola-blog/BlogPost/355587_a_356916]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > LUMINĂ Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1324 din 16 august 2014 Toate Articolele Autorului Mă plimb pe străzi în noapte plină Cu sufletul tihnit și-un gând: Ca-n arealu-n care sunt Să pot cumva să fac ... lumină! Lumină pentru adevăr, Pentru frumos,pentru virtute Și pentru cele foarte multe Ce nu pot spune,dar mă dor. Mă uit în sus,inspir adânc: Cetatea
LUMINĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1408202451.html [Corola-blog/BlogPost/352173_a_353502]