134 matches
-
apreciate atât de locuitori, cât și de turiști. Printre obiectivele turistice ale zonei amintim: Muzeul sătesc din Rășinari, localitate unde se află și casele memoriale Octavian Goga și Emil Cioran, Muzeul de la Sibiel, Cetatea scurtă din Orlat, Cetatea dacică de lângă Tilișca, Biserica cetate din Cristian etc. De o frumusețe aparte este și Biserica din Cisnădioara, așezată în vârful unei movile de 70 m înălțime, denumită Dealul Cetății. La ieșirea din Cisnădioara se află un monument natural de o importanță deosebită, și
Agenda2003-45-03-45-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281698_a_283027]
-
Constantin Țoiu ...Plonjonul peste munți cu avionul către Sibiu aterizînd într-o altă lume, ordonată, disciplinată... Mersul spre Sebeș, trecînd prin minunăția de sate,... Sibiel, Tilișca, Cunț, Cut, Apoldu de sus, Răhău... La Sebeș ne aștepta (parcă) ceferista cu ochi verzi, părul roșu și cu dialogul ei răstit, absurd, cu țăranii îngrămădiți la ghișeu: - no,...și-apoi cînd mere?... cînd ați zîs?... la oarele zăceeee?... Mulțam
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
14-20, și unde intrarea costă 4 lei pentru adulți și 2 lei pentru studenți și copii. Tot departe de casă, dar totuși aproape, se pot încumeta și iubitorii de istorie, pentru că ei pot da o fugă până la cetatea dacică de la Tilișca, ce se află pe dealul Cățănaș și ocupă platoul superior al dealului.
Idei pentru “omorât” plictiseala de 1 Mai [Corola-blog/BlogPost/97197_a_98489]
-
Apoi, Ciobanu ne propune o comparație forțată, împotriva naturii: “Nu comparați o Dacie cu un Ferrari...”, dar greșește, fiindcă Ferrari-ul lui, logic, ar trebui să aibă țeava de eșapament în față, nicidecum în spate! Muzical e ca și cum ar concura o tilișcă versus un sintetizator... Corect aș spune că produsul Conchita Wurst e un artefact. E un bărbat care și-a luat un nume compozit. Heteroclit. Se putea numi chiar Heteroclita... European. S-a înveșmântat în damă, și-a desenat o barbă
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
utilizarea unor modalități de plată mai puțin operative (prin anumite bănci europene sau americane), valorificarea insuficientă a facilitaților vamale ce decurgeau din acordurile internaționale la care cele trei țări erau parte. IOAN MICLĂUȘ Născut la 15 aprilie 1937, în comuna Tilișca, județul Sibiu. Căsătorit, două fiice. Profesia: Diplomat în specialitatea Economia comerțului exterior. Limbi străine: engleza și franceza. Studii Șapte clase elementare în comuna Tilișca, județul Sibiu, patru clase la cursurile Școlii medii tehnice de Construcții Civile și Industriale la Sibiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la care cele trei țări erau parte. IOAN MICLĂUȘ Născut la 15 aprilie 1937, în comuna Tilișca, județul Sibiu. Căsătorit, două fiice. Profesia: Diplomat în specialitatea Economia comerțului exterior. Limbi străine: engleza și franceza. Studii Șapte clase elementare în comuna Tilișca, județul Sibiu, patru clase la cursurile Școlii medii tehnice de Construcții Civile și Industriale la Sibiu, absolvită în anul 1955. Licențiat al facultății de Comerț Exterior de la Academia de Studii Economice, București în anul 1960. Specializare Curs de șase luni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de o parte și alta a drumului. Toate acestea barau accesul dinspre văile Cucuișului și Șibișelului. Dinspre vest capitală era apărată de cetatea Piatra Roșie și de fortificația de la Cioclovina-Ponorici. La aceasta mai trebuie adăugat cetățile de la Căpâlna, Banița și Tilișca. Cetatea Sarmizegetusa a fost construită pe Dealul Grădiștea. Zidurile cetății înconjurau vârful dealului și erau construite în stilul clasic, miriș dacic. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, pe o suprafață de aproximativ 30.000 metri pătrați. În
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
mormăitul bătrânului care spunea cuvinte greu de înțeles. Aflasem că nu terminase decât patru clase, dar învățase să citească de la un cioban de la stână, care murise de mult și care, în tinerețea lui, fusese pentru un timp învățător în satul Tilișca. Am rămas uimit de toate cărțile pe care le avea rânduite pe rafturile de deasupra patului și laviței vechi, în care își ținea hainele, printer care și un costum popular vechi și două perechi de opinci. Rafturile erau confecționate de
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
trecut (Stroilă, 1996). Datorită faptului că în Tălmăcel, transhumanța nu a constituit modalitatea principală de păstorit, numărul de oi pe care îl deținea o familie de-a lungul timpului nu a ajuns la efectivele impresionante din Poiana Sibiului, Jina sau Tilișca. În 1959, existau șase stâne, cu un număr de 4547 de oi, proprietarilor revenindu-le între 1-30 de oi. În 1974 erau opt stâne cu 4600 de oi (Irimie, Popa, 1985). În 1985, Tălmăcelul se plasa pe locul cinci, după
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
existau șase stâne, cu un număr de 4547 de oi, proprietarilor revenindu-le între 1-30 de oi. În 1974 erau opt stâne cu 4600 de oi (Irimie, Popa, 1985). În 1985, Tălmăcelul se plasa pe locul cinci, după Poiana, Jina, Tilișca și Rășinari, în privința numărului total de oi (89,8% din totalul de animale). Chiar și astăzi, tălmăcenii nu au mai mult de o sută de oi (cu câteva excepții). Modalitatea în care se utilizează munții ce aparțin satului pentru pășunatul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fiica lui Szekely Jozsef și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 71634 Ludwigsburg, Falkenweg 16, cu ultimul domiciliu din România, comuna Mică, sătul Abus, Str. Principala nr. 16, județul Mureș. 129. Suhani Gheorghe, născut la 17 februarie 1971 în localitatea Tilișca, județul Sibiu, România, fiul lui Vartolomei și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 3502 Krems, Wasendorferstr. 24/15/4, cu ultimul domiciliu din România, comuna Tilișca, sătul Rod, Str. Merilor nr. 192, județul Sibiu. 130. Suhani Mihaela, născută la 22
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
nr. 16, județul Mureș. 129. Suhani Gheorghe, născut la 17 februarie 1971 în localitatea Tilișca, județul Sibiu, România, fiul lui Vartolomei și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 3502 Krems, Wasendorferstr. 24/15/4, cu ultimul domiciliu din România, comuna Tilișca, sătul Rod, Str. Merilor nr. 192, județul Sibiu. 130. Suhani Mihaela, născută la 22 iunie 1974 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Iridon Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3502 Krems, Wasendorferstr. 24/15/4, cu
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
Mică 6. Brateiu 14. Tîrnava 7. Dîrlos 15. Valea Viilor 8. Hoghilag 4. JUDECĂTORIA SĂLIȘTE cu sediul în comuna Săliște COMUNE 1. Apoldu de Jos 6. Orlat 2. Gura Rîului 7. Poiana Sibiului 3. Jina 8. Săliște 4. Ludoș 9. Tilișca 5. Miercurea Sibiului 5. JUDECĂTORIA SIBIU cu sediul în municipiul Sibiu MUNICIPIU 1. Sibiu ORAȘE 1. Cisnădie 2. Ocna Sibiului COMUNE 1. Cristian 8. Sadu 2. Loamneș 9. Șlimnic 2. Păuca 10. Șelimbăr 4. Poplaca 11. Șura Mare 5. Rășinari
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Chirpar Carta Cisnadie Copsa Mică Cristian Darlos Gură Râului Iacobeni Loamnes Marpod Mediaș Merghindeal Miercurea Sibiului Mihaileni Mosna Nocrich Ocna Sibiului Orlat Poiana Sibiului Poplaca Porumbacu de Jos Rășinari Roșia Săliște Seica Mare Selimbar Slimnic Sura Mică Sura Mare Talmaciu Tilișca Valea Viilor Vurpar -----------------
ORDONANTA nr. 5 din 28 ianuarie 1999 privind declararea municipiului Sibiu şi a zonei inconjuratoare ca obiectiv de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122892_a_124221]
-
Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna Mahmudia, satul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Bazna, Bârghis, Biertan, Brăteiu, Brădeni, Bruiu, Cârța, Chirpăr, Cristian, Dârlos, Gura Râului, Hoghilag, Iacobeni, Laslea, Marpod, Merghindeal, Micăsasa, Miercurea Sibiului, Mihăileni, Moșna, Nocrich, Poplaca, Porumbacu de Jos, Racovița, Rășinari, Roșia, Sadu, Săliște, Șlimnic, Șeica Mare, Șelimbăr, Șura Mare, Șura Mica, Tilișca, Turnu Roșu, Valea Viilor, Vurpăr. SUCEAVA Municipii Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți Orașe Gura Humorului, Siret, Solca, Vatra Dornei Comune Arbore, Baia, Bălcăuți, Botoșana, Breaza, Broșteni, Cacica, Cajvana, Calafindești, Dărmănești, Dolhasca, Dolhești, Drăgușeni, Milișăuți, Grămești, Grănicești, Horodnic, Marginea, Mănăstirea Humorului
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
de vest a cartierului Gusterita. Comună suburbana Cristian. 4. Circumscripția electorală nr. 4 Mediaș Municipiul Mediaș și satul aparținător Ighisu Nou. 5. Circumscripția electorală nr. 5 Cisnadie Orașul Cisnadie Comună suburbana Rășinari Comunele: Gură Rîului Jina Orlat Poiana Sibiului Săliște Tilișca 6. Circumscripția electorală nr. 6 Agnita Orașul Agnita Comunele: Altina Birghis Bradenii Chirpar Iacobeni Marpod Merghindeal Nocrich Roșia Vurpar 7. Circumscripția electorală nr. 7 Ocna Sibiului Orașul Ocna Sibiului Comunele: Apoldu de Jos Loamnes Ludos Miercurea Sibiului Pauca Slimnic Sura
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Orașe A. Integral -------- 1. Talmaciu B. Parțial ------- 1. Avrig - Marșa 2. Cisnadie - Cisnadioara Comune A. Integral -------- 1. Cărțișoara 2. Gură Râului 3. Jina 4. Orlat 5. Poiana Sibiului 6. Poplaca 7. Racoviță 8. Rășinari 9. Rău Sadului 10. Sadu 11. Tilișca 12. Turnu Roșu B. Parțial ------- 1. Arpasu de Jos - Arpasu de Sus 2. Miercurea Sibiului - Apoldu de Sus - Dobarca 3. Porumbacu de Jos - Porumbacu de Sus 4. Săliște - Săliște - Crint - Fântânele - Galeș - Sacel - Sibiel - Vale JUDEȚUL SUCEAVA Municipii A. Integral
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
și DÎmbovicioara-(Județul Argeș), Armeniș, Obreja, Corașova, Bozovici, Mehadia și Cornereva- (Județul Caraș Severin), Pietroșița, Polovraci, Baia de Fier, Novaci, Runcu, Petișani, Tismana și Bumbești, Jiu(Județul Gorj), Costești și Sarmisegetusa- (Județul Hunedoara), Ieșelnița(Județul Mehedinți), Poiana Sibiului, Rășinari, Sibiel, Tilișca, Cisnădioara(Județul Sibiu), CÎineni Mari, Malaia, Voineasa, Costești și Văideeni - (Județul Vâlcea), precum și a acelora, care după 1990, În procesul de liberalizare a activităților economice au apărut ca destinații turistice prin numeroasele pensiuni turistice rurale și agroturistice care si-au
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etc); muzee și colecții muzeale (de istorie, etnografie, tehnică populară etc.)minunatele vetre folclorice cum ar fi cele din zona: Mărginimii Sibiului (cu localitățile: Boița, Fântânele, Galeș, Gura Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rășinari, Râu Sadului, Săliște, Sadu, Sibiel, Tilișca, etc.), Gorjului, Muscelului (CÎmplung-Rucăr), Vâlcea, Mehedinți, Caraș-Severin, Brașov etc.; a numeroaselor festivaluri interjudețene cum ar fi cele de la Novaci, Vaideeni, Herculane, Padeș etc. și nu În ultimul rînd, elemente ale civilizației contemporane, formate din construcții de diverse tipuri (baraje, obiective
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și Zărnești (Brașov), Moroeni și Pucheni (DÎmbovița) etc. Pe teritoriul Carpaților Meridionali se află numeroase obiective ce amintesc de civilizația romană și care sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
românilor, Ioan Lupaș (1880-1968), Andrei Oțetea (1894-1977), Ioan Moga (1902-1950), Mihail Macre, Onisfor Ghibu (1883-1976) istorici , Ioan Picu Pătruț țăran autodidact, autor a peste 3000 de manuscrise și miniaturi, Dionisie Romano (1806-1873) fondator și președinte de onoare al Bibliotecii Academiei Române; Tilișca - Astron Florian (1805-1887) luptător pașoptist și V. Dobrian, (județul Sibiu) etc. La o mare parte din aceste personalități În semn de adîncă recunoștință leau fost ridicate busturi și statui, depuse plăci comemorative, sau au fost amenajate case memoriale etc. Numărul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală V. Dobrian, Turnu Roșu - muzeu sătesc ce expune date despre prima școală românească de aici, cu o vechime de peste 300 de ani, (județul Sibiu); Horezu - muzeul ceramicii de Hurez, muzeul „Galeriile de Artă” și muzeul mănăstirii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Rucăr (Argeș); Șirnea, Fundata și Bran (Brașov); Cornereva și Turnu Ruinei, satul Borlova (Caraș-Severin); Moroeni (DÎmbovița); Tismana, Pestișani - sat Hobița, Padeș, Cloșani și Bumbești-Jiu - sat Curtișoara (Gorj); Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Săliștesat Sibiel, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Râul Sadului, Tilișca, Tălmaciu - sat Băița (Sibiu); Horezu, Ciunget și Vaideeni (VÎlcea). Construcțiile din epoca noastră, fie că sunt baraje hidrotehnice și lacuri de acumulare, construcții social-culturale, mari complexe comerciale etc. Îmbogățesc În mod continuu zestrea resurselor turistice ale Carpaților Meridionali. De fapt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]