14 matches
-
piețele și porturile. Însă această culegere nu a acoperit întreaga structură a statului, ceea ce l-a determinat pe Mahomed al II-lea să adopte un nou cod de legi cutumiare. Acesta cuprindea trei cărți care tratau succesiv dreptul penal, statutul timarioților și al țăranilor "(re’âyâ)", al nomazilor și al locuitorilor anumitor regiuni balcanice. Spre deosebire de dreptul bizantin, dreptul cutumiar otoman adopta orice lege, orice dispoziție juridică care lipsea din "șerî’a", chiar dacă era vorba de administrația unei țări anexate. Codurile cutumiare
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
de câteva hectare, pe care nu o aveau decât în folosință și care, la începuturile statului otoman, nu era transmisibilă decât pe linie masculină. Raiaua (țăranul musulman sau creștin înscris în registrul de recensământ drept cultivator) trebuia să îi plătească timariotului dreptul de intrare în folosință; el dădea și o dijmă din recoltă și plătea o serie de taxe pe oi, porci, pe pescuit, mori, miere și în unele regiuni dunărene, chiar pe găini.Spre deosebire de țăranul occidental, raiaua nu a fost
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
călăreți au devenit forțe militare neregulate de incursiune folosiți ca trupe de șoc, înarmați cu arme simple cum ar fi arcurile și sulițele. Lor li s-au dat feude numite "Timar" în teritoriile cucerite, iar mai târziu au fost numiți timarioți. Pe lângă aceste pământuri în plus în timpul campaniilor dobândeau și avere. Orhan Gazi a organizat o armată permanentă plătită mai degrabă cu salariu, decât cu pradă sau feude. Infanteria a fost numită și „yaya”, iar cavaleria „müsellem”. Oastea a fost constituită
Armata otomană () [Corola-website/Science/325721_a_327050]
-
dintre acestia făceau parte din garda sultanului. Sultanul își putea alege câțiva din anturajul său pentru a deveni Marele Vizir. Băieții erau evaluați și instruiți, iar cei mai buni ieniceri formau cavaleria personală a sultanului. Armata otomană era compusă din timarioți și armata permanentă. Berat-i humayun (diplomă imperiala) era utilizată pentru a investi o persoană într-o funcție. Domnii Țărilor Române care primeau astfel de diplomă erau priviți că supuși ai sultanului. Din secolul XIV, conflictele militare dintre Țările Române
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Aceștia erau plătiți direct de către sultan ( totodată erau scutiți de taxe). Acest statut era reglementat de legi speciale. De asemenea acest privilegiu nu era transmisibil. Structura armatei în perioada clasică era alcătuită din armată de uscat, compusă din cavalerie ( spahii timarioți din provinci, spahii de Poartă, akîngii - trupe de prădători sau trupe de graniță), infanterie ( ienicerii, gebegii, tunarii și căruțașii tunurilor) și artilerie. În domeniul naval, se utilizau galere otomane. Cavaleria: Infanteria Ienicerii făceau parte din trupele de Poartă, alături de tunari
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Există o clasificare a țimarelor: rural, uban, mixt; după natură serviciilor: timar civil, militar; după suma veniturilor : hass( peste 100.000 aspri), ze ameet( 20.000-99.999 aspri) și timar( 1000-19.999 aspri). În acest context, relația dintre stat și timariot era una destul de strânsă. În sec. XVII, sistemul timariot începe să decadă. Una din cauze era transformarea acestui sistem dintr-unul individual într-unul ereditar. De asemenea, a apărut și o relație specială între reaya și timariot, o relație unică
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
natură serviciilor: timar civil, militar; după suma veniturilor : hass( peste 100.000 aspri), ze ameet( 20.000-99.999 aspri) și timar( 1000-19.999 aspri). În acest context, relația dintre stat și timariot era una destul de strânsă. În sec. XVII, sistemul timariot începe să decadă. Una din cauze era transformarea acestui sistem dintr-unul individual într-unul ereditar. De asemenea, a apărut și o relație specială între reaya și timariot, o relație unică în Europa. Instituțiile otomane: Cultură otomană acoperă activitățile expresive
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
dintre stat și timariot era una destul de strânsă. În sec. XVII, sistemul timariot începe să decadă. Una din cauze era transformarea acestui sistem dintr-unul individual într-unul ereditar. De asemenea, a apărut și o relație specială între reaya și timariot, o relație unică în Europa. Instituțiile otomane: Cultură otomană acoperă activitățile expresive și structurile simbolice care se aflau sub umbrela Imperiului Otoman. Acest lucru este valabil pentru toate formele de manifestare ale grupurilor etnice și culturale din imperiu. A existat
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
albaneze ale lui Skanderbeg. Tentativă blocată de armata lui Murad al II-lea, care oprise Înaintarea lui Iancu, În 17 octombrie, pe Câmpia Mierlei. Viața lui Iancu fusese din nou În primejdie. În 19 octombrie, un grup de elită al timarioților, În platoșe de oțel, având incrustat semnul șarpelui și al săgeții, tăiase retragerea armatei lui Iancu și ajunsese până În apropierea comandantului. Cei din jurul lui Își amintesc cu groază acele clipe de cumpănă, În care doar atacul fulgerător al unui detașament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
proaspătului guvernator al Ungariei. Fusese o ciocnire crâncenă, Între luptători experimentați, o ciocnire de neînțeles pentru oștenii care-i mai rămăseseră Iancului. Providențialii Apărători fuseseră conduși de un cavaler cu părul și barba albe, care reușise să-i izoleze pe timarioți Într-o vâlcea și să-i ucidă până la ultimul, combinând presiunea atacului cu lanțuri și buzdugane cu retrageri iuți, sub acoperirea arcașilor, și cu reveniri În șarjă cu cei mai buni luptători la sabie plasați În deschidere. În 1450, idila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
singura voce cunoscută lui Oană, vocea lui Angelo, nu au coerența unei strategii unice. Și nici capacitatea de luptă la care au ajuns trupele turcești, atât cavaleria spahiilor, cât și regimentele pedestre de ieniceri. Nu mai vorbesc de achingii și timarioți, cavalerie ușoară de elită. Nici de avansul În materie de artilerie, din care o bună parte vine exact pe Drumul Mătăsii, pe care nu circulă atâta mătase, cât praf de pușcă și pulbere produse În China. - Nu putem interveni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
acum În Balcani. - Ce știm până acum? Întrebă voievodul. - Urdia e imensă. Avangarda a pornit spre Nicopole. Achingiii vor fi trimiși să instaureze teroarea pe malul Dunării și să jefuiască satele. Peste zece mii. În urma lor vin regimentele de spahii, de timarioți și beșlii, cavaleria grea a imperiului. În jur de șaizeci de mii. La Adrianopole se Încheie peste o săptămână adunarea regimentelor de ieniceri. Unii vin din garnizoanele de la Istanbul, alții se Întorc din Anatolia, Rumelia sau Trebizonda. În alte două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
apă, Încercând Încercuirea călărimilor domnești. Un curier plin de sânge sosi pe dealul unde se afla voievodul. - Spătarul Albu și comisul Toader cer Întăriri, măria ta! Au În față o cavalerie imensă, peste patruzeci de mii de spahii, achingii și timarioți! - Să reziste! tună voievodul. Să mai reziste măcar o jumătate de ceas! Curierul se Înclină și plecă. - Trebuie să câștigăm acum! Îi spuse Ștefan lui Oană. Poate a sosit clipa să intrăm În luptă! În două ceasuri vom fi covârșiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
apă, Încercând Încercuirea călărimilor domnești. Un curier plin de sânge sosi pe dealul unde se afla voievodul. - Spătarul Albu și comisul Toader cer Întăriri, măria ta! Au În față o cavalerie imensă, peste patruzeci de mii de spahii, achingii și timarioți! - Să reziste! tună voievodul. Să mai reziste măcar o jumătate de ceas! Curierul se Înclină și plecă. - Trebuie să câștigăm acum! Îi spuse Ștefan lui Oană. Poate a sosit clipa să intrăm În luptă! În două ceasuri vom fi covârșiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]