262 matches
-
din București. Preocupat de îmbunătățirea permanentă a interpretării muzicale și a reprezentării folclorului din toate regiunile României, reușește pe parcursul timpului să cânte cu măiestrie la 15 instrumente tradiționale de suflat, stăpânind tehnici diferite de emisie a sunetului și o paletă timbrală de mare diversitate. Susține recitaluri solistice schimbând un instrument cu altul, trece cu ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
și aplauze prelungite după fiecare act muzical. Elementele care-au contribuit la aceasta au fost multiple: tehnica instrumentală, ascultarea între muzicieni, repertoriul ales - prelucrări după Richard Galliano, Piazzola și compoziții proprii - creator al unei senzații de melodică irizată și arcul timbral care-ți inducea imaginea auditivă a unui Paris suspendat în suprarealism. Duminică a venit rândul unei formații cu un nume la limita dintre jazz și bizarerie, The Incoming Growl, pentru care idea de improvizație se extinde de la jocul cu structuri
Cronica Cafeteca Jazz Weekend by http://www.zilesinopti.ro/articole/76/cronica-cafeteca-jazz-weekend [Corola-blog/BlogPost/96651_a_97943]
-
la operă, lumea tușește, isi drege glasul sau își sufla nasul în semn de apreciere.” Vivaldissimo prezintă doar câteva dintre sutele de concerte ale compozitorului venețian, dar aceste câteva au fost alese pentru a fi cât mai variate, stilistic și timbral. Două dintre ele sunt descriptive, redând prin efecte sonore marea sau ciripitul pasarelelor. Altele sunt capodopere ale scriituri baroce, prefigurând efecte folosite multe zeci de ani după aceea. Iar unul dintre ele este mai neobișnuit, folosind efecte care au devenit
Chateau Bran Merlot. Lumânări. Orchestra de Barockeri. by http://www.zilesinopti.ro/articole/5684/chateau-bran-merlot-lumanari-orchestra-de-barockeri [Corola-blog/BlogPost/98073_a_99365]
-
muzicienilor de pe scenă. Pe scenă, în afara orchestrei și a corului, s-au aflat câțiva soliști, muzicieni și din România și din Franța care au cântat la instrumente particulare cum ar fi naiul sau fluierul, țambalul, muzicuța, instrumente care conferă specificul timbral lucrărilor lui Vladimir Cosma, multe dintre ele având rezonanță românească. A fost cu adevărat o seară românească pe scena Arena din Geneva, cu succes deplin, așa cum merită muzica lui Vladimir Cosma, care deja a intrat în patrimoniul universal”. Lyon, Sala
Peste 10.000 de spectatori la concertele lui Vladimir Cosma din Franța și Elveția by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105789_a_107081]
-
să celebreze 2600 de ani de la fondarea Imperiului japonez. Neoclasică, cu vizibile influențe impresioniste de tip ravelian, uvertura pare construită pe repetate valuri sonore, clădite pe flux și reflux orchestral, oferind formației franceze posibilitatea să-și etaleze suplețea și culoarea timbrală particulară a suflătorilor de lemn și alamă. Ibert nu strălucește în originalitate, tensiunile de creștere și descreștere sonoră repetându-se aproape identic, nereușind să scoată uvertura dintr-o stare de apatie, de neutralitate obositoare, nerelevantă pentru înscrierea pe afișul unui
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
piese de tip pop incluse pe ultimul lor CD - expus și vândut în premieră chiar în acea zi, în concertul propriu-zis au pus accentual pe conceptul de sinteză care le-a adus popularitatea: mixtura dintre clasic și jazz, dintre culoare timbrală și ritm, dintre spații și vârste culturale aparent atât de diferite, expunând o nebănuit de profundă comuniune de idei, liant al întregului spectacol. Receptat în cel mai pur sens al cuvântului, acest show de proporții (aproape două ore de muzică
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
i-a urmat liniștea apăsătoare a discursului wagnerian din “Tristan și Isolda”, în care fluviul sonor a oscilat între crescendo-uri și decrescendo-uri orchestrale de o sensibilitate și expresivitate captivante. Aici, dirijorul a ținut să sublinieze subtilitatea și farmecul timbral al Orchestrei Radiodifuziunii bavareze, amintindu-ne de efectele pe care Sergiu Celibidache le obținea de la Filarmonica müncheneză când a concertat odinioară la București. Suita din opera “Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss a încheiat în ascensiune tensională întregul concert al oaspeților
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
și la un număr foarte mare de reprezentații. Am admirat cu profundă emoție glasul sau a cărui coloana sonoră se caracteriza prin amploare și suplețe, ceea ce ii conferea o deplină funcționalitate în a adapta calibrul incisivității sonore și dozarea nuanțelor timbrale de la cele mai închise la cele mai strălucitoare. Sensibilitatea și elegantă expresiva împreună cu o încîntătoare prezenta scenica realizau ipostazele teatrale foarte adecvate ale personajelor sale repurtând succese în seri de neuitat. Era un om amabil, sensibil, prietenos, mereu surâzătoare și
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
Publicul românesc, fie el din Sibiu, din București, Brașov ori Timișoara, a aplaudat atunci cu încântare evoluțiile de indiscutabilă pregnanță ale Big band-ului german, ca și disponibilitățile notabile de acuratețe și acordaj, de substanțialitate armonică, amploare sonoră și incisivitate timbrală, de sincronism și fermitate ritmică dovedite de oaspeții germani, dar și de marcanți artiști români invitați, precum Anca Parghel, Mircea Tiberian și Nicolas Simion. Albumul apărut în primăvara lui 2008, numit „Live In Romania”, a alăturat unsprezece piese înregistrate din
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
înzestrării lor, îndeosebi în confruntarea cu sonatele de Beethoven și cu marele repertoriu romantic. La acest capitol a impresionat puternic Amir Tebenikhin. El a demonstrat disponibilități excepționale de modelare a edificiului sonor în ambele domenii. A fascinat auditoriul prin coloristica timbrală transparentă, strălucitoare utilizată în Aurora beethoveniană. Apoi s-a identificat total cu titanismul lisztian în monumentala Sonată în si minor, unde a atins cele mai profunde zone ale meditației filosofice precum și cele mai îndrăznețe culminații dramatice. O altă evoluție puternică
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
Cunoscute sub denumirea de “Neun Deutsche Arien”, ariile poartă amprenta lungilor ani petrecuți de Händel în Italia, Germania și Anglia. Ansamblul „Gli Studioși di Sebastiano” aduce pe scena Stagiunii o variantă interpretativa inedită a acestor lucrări vocal-instrumentale. Spectaculos datorită bogăției timbrale pe care o propune, totodată echilibrat de rigurozitatea redării textului muzical, în contextul epocii, concertul beneficiază de aportul unor muzicieni experimentați în interpretarea muzicii vechi pe instrumente specifice epocii Barocului muzical. Scurte piese din creația instrumentala a lui Händel vor
A DOUA EDIŢIE A STAGIUNII DE MUZICĂ VECHE BUCUREŞTI de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/A_doua_editie_a_stagiunii_de_muzica_veche_bucuresti.html [Corola-blog/BlogPost/349160_a_350489]
-
Introducere și Allegro este o piesă în două mișcări contrastante și inseparabile care se cântă fără oprire, fiind construită pe principiul dialogului între instrumente sau grupuri de instrumente, asociate pe criterii timbrale. Denumirea completă a compoziției este "Introducere și Allegro pentru harpă, cu acompaniament de flaut, clarinet și cvartet de coarde". În fond, lucrarea echivalează cu un septet de proporții reduse. Maurice Ravel, compozitor francez, de origine savoiardă și elvețiană, s-a
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
este ilustrat cântecul păsărilor călătoare și al corbilor, Enescu obținând acest efect cu o inventivitate deosebită, implicând patru trompete cu surdină care cântă grupuri disonante de semitonuri și trei tromboane cu surdină cu sonorități asemănătoare. Fluiditatea discursului și valorizarea elementului timbral sunt ambele caracteristici esențiale care definesc partea a patra. Elementul timbral este atât de pregnant în această mișcare, încât distribuirea materiei sonore este tributară elementului tematic, dar mai ales celui timbral, construind o muzică „plină de virtuți vizuale” . Principalele instrumente
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
efect cu o inventivitate deosebită, implicând patru trompete cu surdină care cântă grupuri disonante de semitonuri și trei tromboane cu surdină cu sonorități asemănătoare. Fluiditatea discursului și valorizarea elementului timbral sunt ambele caracteristici esențiale care definesc partea a patra. Elementul timbral este atât de pregnant în această mișcare, încât distribuirea materiei sonore este tributară elementului tematic, dar mai ales celui timbral, construind o muzică „plină de virtuți vizuale” . Principalele instrumente sunt saxofonul sopran, flautul, oboiul, celesta, harpa, corzile, talgerul și tam-tamul
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
surdină cu sonorități asemănătoare. Fluiditatea discursului și valorizarea elementului timbral sunt ambele caracteristici esențiale care definesc partea a patra. Elementul timbral este atât de pregnant în această mișcare, încât distribuirea materiei sonore este tributară elementului tematic, dar mai ales celui timbral, construind o muzică „plină de virtuți vizuale” . Principalele instrumente sunt saxofonul sopran, flautul, oboiul, celesta, harpa, corzile, talgerul și tam-tamul. Pascal Bentoiu remarca faptul că „ascultat numai el (...), finalul câștigă mult mai sigur adeziunea ascultătorului.” Înnoirea continuă și evoluția discursului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
era adesea invitat să încerce noile instrumente construite. El însuși perfecționase instrumentul, încercând construirea așa-numitei "viola pomposa", de dimensiuni mai mari decât "viola da gamba" și a propus construirea unui "Lautencymbal" cu corzi de metal și maț, pentru efecte timbrale speciale. Spre sfârșitul vieții, Bach a încercat să-și tipărească lucrările, luând personal parte la pregătirea plăcilor de zinc, fapt ce a contribuit la orbirea sa. O scurtă perioadă de revenire a vederii (de 10 zile) a precedat sfârșitul său
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
muzicii lui Bach solicita un aparat mai complex, după cum conținutul de idei și tensiunea emoțională a acestei muzici nu mai puteau fi zăgăzuite în forme vechi, statice. Orga îi oferise posibilități mai variate de exprimare, fiind mai bogată în culori timbrale, așa încât Bach a fost mereu preocupat de obținerea unor noi mijloace de exprimare instrumentală. Bach a dat mare amploare și adâncime concertului pentru instrument și orchestră, dând roluri solistice pentru prima oară și clavecinului, ce slujise doar ca instrument de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
vioară, clavecin și orchestră completează seria lucrărilor concertante cu clavecin principal, de fapt un "concerto grosso" prin numărul mare de soliști. Concertul în re minor și cel în fa minor pentru clavecin și orchestră au deosebită frumusețe tematică, variate efecte timbrale și bogăție expresivă, fiind construite în tiparul clasic al timpului. În afară de pasajele solistice din Concertele brandenburgice (1721), Bach a utilizat vioara ca instrument solistic în două Concerte și în Concertul pentru două viori și orchestră în re minor. Marea dezvoltare
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
cu "ripieni", iar în Concertul nr. 3 dispare cu totul masa orchestrală, fiind alcătuită din trei grupuri: viori, viole și violoncele, fiecare având trei voci care dialoghează sau se unesc într-un ansamblu viguros. În aceste concerte Bach îmbogățește paleta timbrală, căci pe lângă grupul instrumentelor cu coarde el le folosește și pe cele de suflat cu rol solistic. În Concertul nr. 5 în Re major flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
lui Gottfried Silbermann (1683-1753), realizat în deceniul al doilea, era o perfecționare a pianofortelui creat în 1720 de Bartolomeo Cristofori (1655-1731). Acest instrument, prototip al pianului modern, va înlocui clavecinul și clavicordul. Posibilitățile mai mari de nuanțare și de variație timbrală au făcut inutilă ornamentica bogată introdusă în muzica timpului, datorită faptului că liniile melodice la vechile instrumente apăreau seci. Pentru pianiști, „Clavecinul bine temperat” rămâne cartea de căpătâi, fiind un "vade mecum" pentru oricine tinde să devină un artist adevărat
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
dintre durate în alcătuirea ritmului, se reprezintă în scris prin următoarele elemente: Dinamica este reprezentată prin prescurtări "pp" (pianissimo), "f" (forte), "sf" (subito forte), etc. Se mai folosesc, de asemenea, și alte convențiuni grafice privind timbrul (pentru elemente de coloristică timbrală), agogica discursului muzical, expresivitatea conținutului operelor de artă, unele elemente de construcție a frazelor muzicale (punctuația, respirația), precum și un bogat catalog de semne referitoare la tehnica interpretării vocale și instrumentale.
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
ajuns în cele din urmă să încorporeze influențe din mai multe genuri de muzică pop. De-a lungul întreprinderilor muzicale, cei patru și-au menținut un sunet construit pe muzică instrumentală melodică, scoasă în evidență de sunetul de mare varietate timbrală al chitarei lui The Edge și pe vocea expresivă a lui Bono. Versurile lor, adesea împodobite cu imagistică spirituală, se concentrează pe o tematică personală și socio-politică. s-a format la în 1976, pe când membrii ei erau adolescenți cu pricepere
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
sextet pentru corn francez și coarde ș.a. În viziunea compozitorului Doru Popovici, muzicii lui Dumitrescu „"nu-i lipsește cantabilitatea de amplă respirație, după cum nici combinațiile armonice cromatice îndrăznețe nu îi sunt necunoscute. Relevă o mare afinitate pentru varietatea ritmică și timbrală și, totodată, un apreciabil simț al arhitecturii. Muzica lui - ca și arta-i interpretativă - se înscrie în orbita unui neoromantism cu nostalgii clasice. Nu odată recurge la intonații populare, pe care reușește să le «alchemizeze» și să le integreze expresiv
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
realizează un duet, însă în general, suflătorii de lemn formează un grup solistic secundar. Tot în această parte se regăsește faimoasa ciocnire armonică dintre sunetele la și la♭prezente la voci diferite, pe pulsații vecine, iar în ultimele măsuri diversitatea timbrală este evidențiată cu măiestrie prin secționarea orchestrei pe pulsații succesive în bași, oboi, și coarde înalte. În cadrul acestui concert se remarcă și singura apariție a cornilor în Brandenburgice, instrumente cu o puternică semnificație socială pentru acea vreme, fiind simboluri ale
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
este de 64 de coarde, fără contrabas și un timpan. Partea a doua adaugă contrabasul și încă 10 instrumente de suflat, ca mai apoi, în partea a treia să intervină și harpa împreună cu 2 corni. Partea a patra atinge apogeul timbral al lucrării adăugând 2 trompete, 3 tromboni și un flaut piccolo. După ce scrie "Rapsodia în Re major", Enescu strânge material pentru "Rapsodia a III-a", însă „citatele folclorice îl stânjeneau în năzuința de a da expresie întregului tumult interior, de
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]