2,640 matches
-
o femeie pentru că sunt mort/ chiar în timp ce trăiesc și pretind că sunt/ incredibil singur în viață/ artist incredibil singur în viață/ chiar în timp ce aud Ťtu nu poți să mă iubești oricât ai vrea/ tu iubești cu toată nefericirea iubirea pentru tine/ iubirea pentru mine nu te iubește pe tineť/ eu un mare superficial poet profund/ numele nu mi-l cunosc/ îmi iubesc mintea pentru că e vicleană/ și-n sticle adânci păstrează drojdia unui sentiment viitor/ în anii când viața mea mănâncă
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
ultimul soare e golul din ramuri, iar ultima umbră sînt frunzele înseși" (CLVII). Sau: ,Plop singuratic - o fîntînă verde răsturnată în sus" (CLVIII). Opresat de concret, poetul își afirmă pînă la urmă prezența distinctă, luîndu-l ca martor împotriva uitării: ,în tine-mi pun nădejdea, frunză de plop tremurînd, nemișcînd; însumi aștept, de parcă mi-ar fi venit un gînd, dar, din neatenție, l-am scăpat într-o dungă; stau și te susțin cu privirea, încredințat că într-un moment de tine ales
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
alde este precedat de demonstrativul cei; în acest caz, alde se apropie surprinzător de mult de valoarea elementului de comparație ca: ,glumițele celor alde tov. PP Borodin" (Contrafort, 123-124, 2005); ,cei alde Gheorghe Ivanovici" (ib., 111-112, 2004); ,pentru cei alde tine" (moldova.net) etc. Alte folosiri, mai mult sau mai puțin inovatoare, pot fi trecute repede în revistă: alde precedă nume proprii modificate antonomastic, prin trecere la plural: ,alde păuneștii, teodoreștii și alți Ťeștiť ai acestei țări" (agora.ro); apare urmat
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
locurile imposibile, atârnata de relația perfectă, daca nu ai o sumă de prețioase amintiri amare ce iți aduc totuși un surâs împlinit pe buze, daca nu ai trâmbițat fără rușine propriile aventuri erotice de necrezut, ascunzând însă chiar și de tine adevăratele simțiri, citește un alt articol. Pe acesta nu ai cum să îl înțelegi. Orice femeie poate ajunge iubita și mama copiilor un băiat/bărbat. Nu toate trec și prin chinurile dulci ale “libertinajului”, nici nu știu cum să îi spun... O
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
digera și pe de altă parte, daca ți-ar confiscă sofismul puhav cu care te joci de ceva vreme,ai începe să plingi. A.Plesu face parte din a doua categorie.El îi lasă pe altii(pe noi și pe tine) să fie tautologici, demontind marota mansuetudinii marxismului și alege să te altoiască unde te doare mai tare:la brand, la imagine, adică la “organul” care-ți stimulează secreția de bălării. Intuind, deci că miza centrală a pruritului tău nu e
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
uităm că, în fosta Cehoslovacie, mai ales la Praga, la Universitatea Carolină, dar și la Bratislava, la Brno, Olomouc, se găseau filologi, istorici literari și lingviști de primă însemnătate. Nume ca Trost, Mukařovski, Ohnesorg aveau faimă internațională. Românistica (ceh. Rumun"tina) era de dată mai recentă. Vecinătatea în care se găseau cele două-trei popoare (Cehi, Slovaci, Români) ale noastre, mai ales în părțile de nord-vest ale țării noastre - în plus, încadrate în fostul Imperiu austriac - nu a putut da roade prea
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
Ca lingvistă, ca o cercetătoare avizată în filologie slavă, ea considera româna o limbă și o cultură romano-slavă, care mai mult avea a face cu Balcanii decât cu Roma latină. Atunci când, după căderea comunismului, a apărut problema limbii moldovenești (Moldav"tina), Smrčková, bineînțeles, a apărat - în 1991 - punctul de vedere românesc și romanic: locul acestei "limbi" este între graiurile și dialectele limbii române. Autoarea a fost nu o dată solicitată să scrie capitolul limba română din manualele de Úvod, de introducere în
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
divina aviditate: "Trepte ursuze pîrîind grăbit/ Pași, sughite secundarul,/ Umbre scîncesc pe pernă/ Gesturi de cremene își fac semn". Despletire e o altă încercare poeticească: Cînd eram în lună/ Eram sperie-lună// Cînd eram în soare/ Eram sperie-soare// Cînd eram în tine/ Mă speriam de mine..." Bravo, pentru sinceritate! Leacul pentru astfel de sperieturi lirice ar fi Poșta redacției de la niscai publicații, nu pagina a treia, cu poză, a unei reviste care de la Rîm se trage. * În ARGEȘ (august), după ce deplînge într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
interzise, cu anii, din bunul plac al dictaturii cunosc gustul lui amar, de neuitat o viață întreagă. Căci nu e vorba numai de o înfrîngere, ci și de regretul retrospectiv pentru cele mai mici cedări, pentru vanitatea atîtui zbucium în tina unei ticăloșii contra căreia nu există decît arme radicale." La sfîrșitul volumului găsim cîtvea scrisori adresate prietenilor, mai apropiați sau mai îndepărtați... De multe ori tonul atins este virulent, ca și acela din jurnal. într-o scrisoare către Aurel Sasu
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
săptămînală. M-am îngrozit de ce servituți incumbă asta și am plecat de acolo. Am stat doi ani în carantină, timp în care dl Gabriel Dimisianu de la "România literară" nu-mi dădea - tot ca să mă încerce - decît cronici la cărți de Tina Ionescu Demetrian, Alecu Ivan Ghilia, Silvia Zabarcencu și alte nume de acest gen. Pe urmă, am trecut în istoria literară, am revenit la ziaristică, m-am apucat de Cioran, m-am apucat de Ionesco, să-l traduc, de Jean-François Revel
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
serios? ( Laura Toma, Galați) * "parte sunt dintr-o banală/ sevă aspră ancestrală/ scurs din grâu în alte raze/ mușcând apele din vaze/ de quartz ori mâl pervers/ grav curgând în sens invers// toamnă-aleargă și-i iar toamnă/ eu mă-nturn spre tine doamnă/ de pe ochiu-mi zdrențuit/ albăstrui greu canonit/ și curgând șarpe sub piatră/ inelat și plin de plâns// coapsa-ți brună foarte dreaptă/ căi lactee paște-un mânz/ de sub umbra cea sfioasă/ adunată-n foi de vânt// când treci sprinten vaporoasă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
umeri,/ Veșmânt de sânziene, croit pe trup te-mbracă,/ Când soarele apune, minutele le numeri/ Cu ochii către cerul ce stă să se desfacă./ Flămândă de iubire, așptepți să-ți vezi ursitul,/ Fluide note urcă desprinse din viori,/ Îndrăgostit de tine îmi profețesc sfârșitul;/ Din cap până-n picioare, surprinsă mă măsori;// Sunt haina ta de ploaie, uitată-n debara,/ Sau, sunt un scai netrebnic ce ieri te supăra?" (Victoria Stoian, Hunedoara) * Fără gândul de a vă contrazice, transcriu chiar cu plăcere
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
inimă și urechea pe eternitate/ ea e prima pagină web a dragostei/ www. Dalila.ro." Citez pentru dumneavoastră alt poem frumos din Virusul romantic, intitulat cântec pentru dalila : "un butic de margarete - un botic/ pistil al interiorului/ imaginar exploziv/ de tine-ți sunt avid/ îți caut ochii și buzele/ în rețeaua inimii la bariere/ dalila iubito/ cu nume de operă/ marș triumfal al senzorilor al poemului eliberator/ dragostea mea lasă urme/ grafitti pe genunchi/ dragostea mea lasă semne/ firele din lăuntru
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
Cântec de adormit elefantul. Care, în rest, nu scade cu o iotă sub înaltul nivel reflexiv al creației în sânul căreia ne aflăm, la nivelul acestui magnific catren, nespus de abstract și totuși tulburător în pregnanța sa: „jocul apelor lângă tine/ ale somnului, așteptând/ destrămarea celor mai fine/ cearcăne ale celui din urmă gând”. Forța lui Mircea Ivănescu este aceea de a nota gesturi puțin importante, la prima vedere, dar ale căror ecouri interioare sunt nebănuite: „văzută fără ochelari/ fața ei
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
meduz și o meduză / Merg ținîndu-se de buză / Vai, vai, vai ! / Ce frumos e la Doi Mai !” Pe-atunci puteai mînca doar la „Musuret”, la „Dobrogean” ori la pensiuni mai mult clujene; de atunci cîrciumile s-au făcut miriadă, de la „Tina” din colțul nordic al plajei doimaiote, pînă la „Expiratul” capului sudic al Vamei; s-au alungit digurile, pătrunzînd stîngace în mare ca poduri orfane, ca dinți din coajă de pepene ce-s; în loc să crească, plajele s-au îngustat, refuzînd degeaba
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
ridici cum poți". Pe aceeași coardă sună și un îndepărtat, aproape stins ecou arghezian dintr-o Duhovnicească lipsită de metafizică, în nevoia acută a unei vecinătăți protectoare: "am ochii în gol buze uscate/ am sufletul sec/ și mă plec/ spre tine/ vecine". Nesiguranța de sine, vulnerabilitatea, marea fragilitate a ființei în fond lipsite de apărare și menite unei funciare singurătăți constituie tema obsedantă a acestei poezii care-și surdinizează cu fiecare vers strigătul interior: "în singurătatea ta/ se ascunde a mea
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
lumi corurile/ o să fie o singură voce și numai una". Cel ce vorbește în poezie pare conștient de puținătatea forței care-i animă apelul la un fel de solidaritate problematică, sumă de anxietăți, "vine o neliniște/ a fost și la tine/ acum e la mine? asociere de așteptări dominate de același sentiment de incertitudine, care se impune dincolo de imperativul învățării, ca pe un slogan, a datoriei de a comunica: "ține minte că faptele tale/ sunt legate de ale mele/ într-o
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
marginea textelor sacre, Ioan Morar dialoghează cu marile spirite ale omenirii. Sunt niște intermezzo-uri culturale, de scurtă întindere, care lasă în final, cititorului, un spațiu de meditație: Suntem chit,/ William Shakespeare/ Cînd nu se va mai ști nimic/ despre tine/ Nu se va mai ști/ Nici despre mine" ( Caliban, p. 56). Sau: "Greu/ se mai ridică versul acesta:/ are motor mic/ de vrabie" ( Leonardo, p. 78). Volumul lui Ioan Morar, Nerușinarea, este un model pentru felul în care ar trebui
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
rînit-o de apă de nămol și de toate pîn-a dat de prund cu izvoare - e o vederă goală Gata: acuma fîntîna-i curată ca potirul spunea ține scara ca lumea să ies odată afară Și ieșea. Ieșea la lumină plin de tina neagră și grasă și-aducînd în mîna lui stîngă o găleată vișinie de tablă cu nămoluri dospite cu putori și dohoturi Gata - spunea - de-acuma apa o să izvorască iarăși curată și pînă pe seară cînd e adăpatul fîntîna e plină și
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
ce spun eu - scriu de câțiva ani dar adevărul e că scriu de mai bine de-o jumătate de veac neîntrerupt scriu la drept vorbind scriu de când mă știu și mi-e frig - Ana - lasă-mă să mă ghemuiesc lângă tine mi-e frig de parcă-n vălurile umede și reci ale primei dimineți din viața lumii mi-ar fi înfășurat trupul gol-goluț xxx cum aș putea scrie în absența revelației cum s-ar putea scrie în absența revelației cum ai putea
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]
-
ochii lumii fără zare Lacrimile albii își săpară. De la soare așteptăm, în ploae, Un alint melodios de șaluri, Din mizeria fiertelor gunoae -Să se'nvoalte clare idealuri. Ce e'n noi decât un lut de țintirim? Unde - gând și unde - tină? Ca ferești prin care să privim Nici o clipă n'avem de lumină. O, de-am putea ca trupul, în noroi, Să-l lepădăm ca pe un vechi vestmânt, Să urcăm ca fum înalt din noi Si să nu ne mai
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
altă parte te-au învățat să iei distanță așa cum ai lua lumină vor înceta brusc neprevestit o străfulgerare estetică în toiul coridoarelor rășchirate împînzind mintea ronțăind visele împînzit de o transparență neașteptată o distilare în țesuturi aici în diorame cu tine coroane desfrunzite rețele de nervi ale zidurilor lumina susură deșirată în fuioare buimace zgîlțîie aerul cobori pe o funie de povești la ultimele dai peste matca ruinată pînă aici unde ai mers împotriva scrisului lasă ceva îl va opri iată
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
în ea. cel mult/ poți să-ți rupi un picior...). de tine am voit să mă apropii/ să ne amestecăm atomii ineluctabil definitiv/ ca legumele în supa care fierbe armonios pe aragaz/ și n-am izbutit. sînt mai departe de tine/ decît e zăpada de mireasma leandrului,/ decît e răcnetul leului de auzul gazelei surde și nenăscute./ plictiseala delirului zădărnicia pe toate le-am încercat/ le-am scris le-am citit le-am trăit./ e clar: jocul meu nu-i aici
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
servească, nu are idee de a se servi de ceea ce posedă; cu alte cuvinte, este imbecilitate. Întotdeauna însă e comică (ori grotescă) pentru că ajunge cu capul sus, în afara propriului trup și suflet, stând în același timp cu picioarele îngropate în tina iluziilor deșarte. 20. Generații consecutive de melomani și muzicieni au fost educate în spiritul paradigmei sonore de tip melancolic. Întreaga societate umană a gravitat în jurul unor trasee brăzdate pe un solid sol melancolic. Iată însă că atât solul, cât și
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
dar a trecut cu bine peste și, relativ repede, s-a încadrat în baremul general al emisiunilor de gen ale tuturor televiziunilor din România. Teo Trandafir (Teo) și Florin Călinescu (Duminică de duminică) la Pro Tv, Andreea Raicu ( Totul pentru tine) la Prima Tv, Dan Negru (Ciao Darwin!) la Antena 1, Andreea Marin (Surprize, surprize) la TVR1, Andreea Bănică la Folclorul contraatacă (Antena 1) etc. etc. etc. 1) Sper că nu greșesc: cel îngrijorat era un alt antrenor. Poșta cronicii. Stimată
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]