75 matches
-
mai mari de 1/2 ha ale aceluiași proprietar, cultivate cu: bumbac, orez, lupin, chimion, ricin, hamei, cicoare, mac, anison, năut. De aceeasi reducere beneficiază și suprafețele ocupate cu legume cultivate pentru sămânță, cu flori sau cu plante medicinale și tinctoriale ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al legii de față. Articolul 128 Beneficiază pe timpul dela 1 Aprilie 1937 pînă la 1 Aprilie 1947, de o reducere de 30 la sută din impozitul agricol elementar, suprafețele mai mari de
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
fiind rare (morile din Svinița și o parte din morile din Ogradena). Itinerariul ecoturistic urmează poteci de munte, care parcurg păduri de stejari, păduri de fag și pajiști. Este traseul de unde se poate colecta drobița (Genista tinctoria), o excelentă plantă tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranți vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puține la număr, sunt locurile de unde poți admira Cazanele Mari și Veliki Strbač, de pe partea sârbească a Dunării. Cazanele Mici, cu doar câțiva metri mai mici decât
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
MBG și endoteliul anselor capilare. Creșterea în dimensiuni a acestor depozite poate duce la ocluzia lumenelor capilare. Leziunile de tip capsular drop („picătura capsulară”) se prezintă sub forma unor mase rotunde sau ovale, omogene, de dimensiuni variabile, eozinofile, cu proprietăți tinctoriale asemănătoare hialinului, care se acumulează între MB capsulară și epiteliul capsular. Leziunile arteriale și arteriolare Sunt cvasi-constante și precoce în ND. Arterele arcuate și interlobare, precum și arteriolele intralobulare, aferente și eferente, prezintă modificări de arterioscleroză și, respectiv, de arterioloscleroză. Microscopic
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
4: Tabelul 4. Diagnosticul diferențial BDIM vs amiloidoza BDIM Amiloidoza AL Prezentare Afectare predominant renală sau afectare multiviscerală Afecțiuni subiacente Proliferări limfoplasmocitare maligne, în special MM; uneori proliferări benigne; posibil, forme „primitive” Ultrastructura depozitelor Granulare, neorganizate Fibrilare, structură beta-plisată Proprietăți tinctoriale Roșu Congo - Roșu Congo + IF Predominant κ Predominant λ Tratamentul în cazurile asociate MM constă în chimioterapia acestuia. în absența malignității, chimioterapia este indicată în cazurile cu insuficiență renală moderată (pentru prevenirea/încetinirea evoluției acesteia) sau în cazurile cu insuficiență
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nediferențiată (mai apropiată de țesuturile embrionare), cu atât celulele sunt mai mari și mai globuloase. Adesea pot fi surprinse imagini de pseudopode, care atestă mobilitatea crescută a celulelor neoplazice. 2. Citoplasma aduce alte dovezi „de diferențiere” prin abundență și afinitățile tinctoriale. Atât bazofilia (la corelația uzuală), cât și pironinofilia, atestă prezența unei sinteze proteice bogate, prin cantitatea mare de ARN (predominent ribosomal). Din ultrastructura citoplasmică, sunt de reținut următoarele particularități: -mitocondriile sunt adesea mai mici, cu criste reduse (imagini de tuburi
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și a o face flexibilă, sculele de tort se fierbeau în leșie de cenușă. Uneori acestea se vopseau în culori vegetale, obținute din plante tinctoriale 3, după rețete bine știute și verificate de către femei. Următoarea fază era țesutul, care presupunea parcurgerea mai multor etape, după cum urmează. Urzitul se făcea în casă pe urzitoare sau afară, pe gard. Învelitul se executa în curte și consta în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o parte din locuitori pe tot parcursul anului. Unii sunt păstori din vechi timpuri, apicultori cu tradiție, alții practică și cărăușia, grădinăritul, sau ocazional pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
liberi 2-5 g%, săruri ale acizilor organici 3-10 mg%, substanțe azotate 0,5-1% , substanțe minerale 2-3 %. Atât la strugurii albi, cât și la cei colorați, culoarea pulpei, respectiv a mustului este alb verzuie sau galben aurie. Numai în cazul soiurilor tinctoriale (Alicante Bouschet, Gamay) și a unor hibrizi producători direcți, pulpa boabelor și mustul sunt de culoare roșie, deoarece o parte din substanțele antocianice se acumulează și în pulpă. Semințele reprezintă 2-8% din greutatea boabelor, respectiv 40-60% din masa tescovinei uscate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
specii neincluse în lista roșie specii din lista roșie II.5. Posibilități de valorificare a florei spontane Încă din cele mai vechi timpuri poporul nostru a valorificat din resursele vegetale ale mediului înconjurător, numeroase plante cu proprietăți alimentare, furajere, medicinale, tinctoriale, industriale, decorative, etc., pe care cu timpul a început să le cultive în preajma așezărilor sale. Determinarea categoriilor de plante cu importanță economică s-a realizat pe baza lucrărilor elaborate de Pop I. (1982). Conform criteriilor stabilite de acesta plantele spontane
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
unele substanțe organice, cum sunt: rășinile, gudroanele, gutaperca, etc. Industria celulozei și hârtiei folosește ca materie primă pentru obținerea produselor sale, organele vegetative de la 5 specii de plante lemnoase și ierboase. Industria coloranților și a pielăriei beneficiază de produsele plantelor tinctoriale și tanante. Dintre cele 380 de specii și subspecii inventariate 256 (67,36%) aparțin la cel puțin una din categoriile economice precizate ( Fig. 7). Din speciile aparținând categoriilor economice, cele mai multe sunt plante melifere 144 (56,25%) specii și subspecii; urmate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de duble legături conjugate ce aparțin diferitelor structuri aromatice (benzenice, naftalenice sau antrachinonice) formează cromogenul substanței organice colorate. Cromoforii, deși sunt purtători de culoare, nu se manifestă ca substanțe colorante pentru suportul pe care se depun. Pentru a conferi proprietăți tinctoriale substanțelor colorate este necesară introducerea grupărilor auxocrome în sistemul conjugat al colorantului. Principalii auxocromi întâlniți în structura coloranților sunt: gruparea amino (-NH2), gruparea aminică substituită (-NHR, -NR1R2), gruparea hidroxil (-OH, -OR), unde R reprezintă un radical alchil cu unul sau
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
aromatice substituite, cum este cazul coloranților trifenil metanici sau antrachinonici. 1.2. Clasificarea și nomenclatura coloranților Coloranții de sinteză folosiți în tehnologia chimică textilă pot fi clasificați după mai multe criterii, dar cele mai importante sunt clasificarea chimică și clasificarea tinctorială (tehnologică). Dacă primul criteriu este important în special pentru coloriștii de sinteză, cel de-al doilea este util pentru cei ce aplică coloranții. Nu se poate face însă o delimitare netă între aceste două clasificări pentru că ele se interpătrund. Este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de-al doilea este util pentru cei ce aplică coloranții. Nu se poate face însă o delimitare netă între aceste două clasificări pentru că ele se interpătrund. Este rar întâlnită o clasă chimică care să intervină numai într-o singură clasă tinctorială, după cum este la fel de rar cazul unei clase tinctoriale alcătuită dintr-un singur tip chimic. Astfel, printre coloranții antrachinonici întâlnim coloranți acizi, de cadă, de dispersie, pigmenți, după cum în clasa coloranților reactivi, cromogenul poate fi azoic, antrachinonic, ftalocianinic. Este deci necesară
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
aplică coloranții. Nu se poate face însă o delimitare netă între aceste două clasificări pentru că ele se interpătrund. Este rar întâlnită o clasă chimică care să intervină numai într-o singură clasă tinctorială, după cum este la fel de rar cazul unei clase tinctoriale alcătuită dintr-un singur tip chimic. Astfel, printre coloranții antrachinonici întâlnim coloranți acizi, de cadă, de dispersie, pigmenți, după cum în clasa coloranților reactivi, cromogenul poate fi azoic, antrachinonic, ftalocianinic. Este deci necesară cunoașterea ambelor clasificări pentru stabilirea unor corelații corecte
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
chimic. Astfel, printre coloranții antrachinonici întâlnim coloranți acizi, de cadă, de dispersie, pigmenți, după cum în clasa coloranților reactivi, cromogenul poate fi azoic, antrachinonic, ftalocianinic. Este deci necesară cunoașterea ambelor clasificări pentru stabilirea unor corelații corecte între structura chimică și comportarea tinctorială a coloranților (Forst, 1980; Grindea și al., 1983). 1.2.1. Clasificarea după structura chimică Acest criteriu de clasificare are în vedere unele unități structurale și grupe cromofore care intră în constituția moleculelor coloranților. Astfel, cele mai importante clase de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
structura chimică Acest criteriu de clasificare are în vedere unele unități structurale și grupe cromofore care intră în constituția moleculelor coloranților. Astfel, cele mai importante clase de coloranți sunt prezentate în Tabelul 1.2. 1.2.2. Clasificarea după proprietățile tinctoriale Prin fenomen tinctorial se înțelege tendința moleculelor unui colorant de a trece din soluție sau dispersie apoasă pe o fibră textilă. Procesul implică următoarele etape: difuzia colorantului din soluție sau dispersie către suprafața exterioară a fibrei, adsorbția pe suprafața fibrei
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
criteriu de clasificare are în vedere unele unități structurale și grupe cromofore care intră în constituția moleculelor coloranților. Astfel, cele mai importante clase de coloranți sunt prezentate în Tabelul 1.2. 1.2.2. Clasificarea după proprietățile tinctoriale Prin fenomen tinctorial se înțelege tendința moleculelor unui colorant de a trece din soluție sau dispersie apoasă pe o fibră textilă. Procesul implică următoarele etape: difuzia colorantului din soluție sau dispersie către suprafața exterioară a fibrei, adsorbția pe suprafața fibrei, difuzia în interiorul fibrei
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
parteneri colorantul și un suport textil care determină natura și intensitatea interacțiunilor care se stabilesc între aceștia (legături de hidrogen, legături van der Waals, interacțiuni dipol-dipol, legături ionice, legături covalente) și de care trebuie să se țină seama la clasificarea tinctorială și la aplicarea tehnologică corespunzătoare (Grindea și al., 1983). Din punct de vedere tinctorial fibrele textile pot fi: - polare-hidrofile: fibrele proteice (lâna, mătasea naturală), poliamidice, celulozice; - polare-hidrofobe: fibrele poliacrilonitril ice, acetații de celuloză; - nepolare-hidrofobe: fibre poliesterice, poliolefinice. Având în vedere
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
stabilesc între aceștia (legături de hidrogen, legături van der Waals, interacțiuni dipol-dipol, legături ionice, legături covalente) și de care trebuie să se țină seama la clasificarea tinctorială și la aplicarea tehnologică corespunzătoare (Grindea și al., 1983). Din punct de vedere tinctorial fibrele textile pot fi: - polare-hidrofile: fibrele proteice (lâna, mătasea naturală), poliamidice, celulozice; - polare-hidrofobe: fibrele poliacrilonitril ice, acetații de celuloză; - nepolare-hidrofobe: fibre poliesterice, poliolefinice. Având în vedere tipul interacțiunii dintre colorant și suportul textil pe care acesta este aplicat, coloranții pot
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
bazic (sub formă de ioni fenoxid) manifestă substantivitate pentru fibrele celulozice. Ulterior, prin oxidare, se reface structura inițială a colorantului insolubil, care rămâne fixat în materialul textil vopsit. - Coloranții de sulf sunt produse insolubile, comportându-se din punct de vedere tinctorial analog coloranților de cadă. -Coloranți formați direct pe materialul textil Acești coloranți se obțin printr-o reacție de cuplare între două componente (coloranți azoinsolubili), prin reacție de oxidare sau prin reacții de complexare (coloranți ftalocianinici). -Coloranți de dispersie Acești coloranți
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reactive ce formează cu suportul textil (fibre celulozice, proteice și poliamidice) legături covalente. -Pigmenți, care sunt insolubili, nu prezintă afinitate față de suportul textil și se aplică pe acesta prin intermediul unor lianți. Un alt criteriu de clasificare din punct de vedere tinctorial, având în vedere că cea mai mare parte a coloranților care se utilizează în industria textilă se aplică din mediu apos, ține seama de comportarea coloranților în soluție și anume de solubilitatea și disocierea electrolitică a acestora. Astfel, coloranții pentru
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
preocupări fiind concretizate în apariția unor cataloage (Colour Index, 1971). Dintre acestea, cea mai completă este lucrarea în mai multe volume, cu titlul "Colour Index" (C.I.) editată de " Society of Dyers and Colourist", în care coloranții sunt sistematizați după criterii tinctoriale: coloranți acizi, bazici, direcți, de cadă etc., pentru fiecare colorant fiind indicată clasa chimică din care face parte, informații tehnice privind cele mai importante însușiri tinctoriale, metode de aplicare și rezistențele vopsirilor. În volumul 4 sunt prezentate structurile chimice ale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
editată de " Society of Dyers and Colourist", în care coloranții sunt sistematizați după criterii tinctoriale: coloranți acizi, bazici, direcți, de cadă etc., pentru fiecare colorant fiind indicată clasa chimică din care face parte, informații tehnice privind cele mai importante însușiri tinctoriale, metode de aplicare și rezistențele vopsirilor. În volumul 4 sunt prezentate structurile chimice ale coloranților, cu completări ulterioare în volumele 6,7 și 8. În volumul 5, alături de informațiile comerciale despre colorantul respectiv, există un număr de "Colour Index" care
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cuplare, cuprind gama de culori de la roșu până la galben. Cele trei componente de cuplare ale coloranților secundari pot fi derivați ai benzenului sau naftalinei. Când toate cele trei componente ale colorantului sunt derivate de naftalină, acesta este negru, cu capacitate tinctorială mare și rezistență la lumină bună. Coloranții antrachinonici Aceștia sunt de obicei săruri de sodiu ale acizilor sulfonici ai diverselor a-hidroxi și a-aminoantrachinone care vopsesc lâna, mătasea naturală și fibrele poliamidice în culori vii, în special albastre, violete și verzi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
lâna, mătasea naturală și fibrele poliamidice în culori vii, în special albastre, violete și verzi cu rezistențe bune și foarte bune la lumină și bune la tratamente ude. Coloranții trifenilmetanici Acești coloranți se caracterizează prin nuanțe vii, strălucitoare, cu randament tinctorial bun, însă rezistențele la lumină sunt mici. Coloranții ftalocianinici prezintă nuanțe albastre, strălucitoare cu rezistențe tinctoriale superioare: Coloranți acizi xantenici Prezintă importanță pentru industria textilă derivații halogenați care vopsesc lâna în nuanțe roșii, puternic fluorescente. Coloranți acizi azinici În această
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]